7,296 matches
-
pe țărmul unor golfuri neasemuit de frumoase. Tot Emil Cioran ne spunea că Girolata este cel mai superb loc de pe planeta Pământ, această enormă bășică pe care noi oamenii (și nu numai noi ci și celelalte viețuitoare) ne vânzolim, ne chinuim și ne sfâșiem între noi. Închei cu promisiunea trimiterii într-un scurt timp a unor texte din cartea lui H.R.Patapievici „Politice” apărută acum vreo 13-14 ani la editura „Humanitas” pentru a decanta pe urma lor când o să revin în
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
lor din cauza băuturii, lucru ce era extrem de periculos dacă depășeau ora nouă dimineața dormind, căci din cauza puterii soarelui aveau șansa de a nu se mai trezi deloc. După ce termina de vorbit le punea muzică clasică, liniștitoare pentru sufletele lor greu chinuite de alcoolul fără măsură băut. Nimeni, dintre acești bătuți ai soartei de propriile lor obiceiuri, nu i-a putut spune acestui om să plece sau să-i lase în pace cu astfel de istorioare. Totuși, evreul-rus la care muncea și
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
întreba”de ce ar accepta posibilitatea unei astfel de intervenții?” Eu însă, nu mă mai întrebam de mult astfel, hotărându-mă să accept existența Lui așa precum am acceptat intrarea în viața mea a atâtor-și-atâtor ființe care au ajuns a mă chinui în loc de a mă ferici, pentru simplul motiv că eu le-am acceptat pe ele cu adevărat, nicidecum și ele pe mine în aceeași măsură. Așadar, chiar dacă m-am hotărât a mă încreștina, nu voi încerca niciodată să atrag pe cineva
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
Contemporan cu noi, secolul vitezei ne afectează indiferent de voință noastră. Într-o lume în care romantismul e batjocorit tot mai des, relaxarea a devenit o pasare rară, dragostea se chinuie să renască precum Pheonix din propria-i cenușă, realizăm că trăim într-o lume dura, obiectivă, dar rece. Limitați de programul contra-cronometru, facem uneori lucrurile teribil de superficial. Ascultăm casete povestind cărți, mergem la bibliotecă virtual, trimitem e-mail-uri neatinse de
LUMEA CONTEMPORANA SI SUFLETUL TAU de FLORINA PETRE în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354225_a_355554]
-
flori pictate pe pereții văruiți, cu o grădină mică, dar intens și cu gust cultivată. În restaurant am fost serviți cu multă amabilitate de ospătărițe tinere și frumoase, îmbrăcate în rochii de culoare roșie cu modele cusute. După ce ne-am chinuit zadarnic să îi explicăm ospătăriței că vrem ciorbă, am fost salvați de o ospătăriță care știa vag limba română și de la care am aflat că vrem, de fapt, „borș”. Înainte de masă am primit bonus din partea gazdei un păhăruț de vodcă
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
e nor...nu știe! Mai trăiește, doar pentru că a fost o toamnă lungă. Vremea s-a stricat, abia după sărbători, către Sfântul Ion. Dar zile multe nu mai are! Nopțile sunt rele rău... rău...Și zilele, dar ele nu-l chinuie atăt de tare. Când trăia Nicușor, se aciuaseră lângă un gard de fabrică părăsită. Loc ferit de curioși, necălcat de nimeni. Adunaseră de pe unde s-a putut o plapumă, o pătură, niște cartoane, niște lădițe și înjghebaseră un culcuș. După ce
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
Pârlea Publicat în: Ediția nr. 510 din 24 mai 2012 Toate Articolele Autorului LA VERONA Era prea târziu, biologic, ca să mă entuziasmez peste măsură în fața balconului Julietei. Și totuși, inima (bat-o focul!) nu știe măsura, rămâne mereu în urma timpului, chinuind bietul om cu această contradicție a naturii umane: spirit tânăr în trup bătrân (exagerez). Așa că, nu puteam să nu mă disimulez și eu, acolo, jos, sub balconul Julietei, într-un Romeo tainic, întinerit cu vreo patruzeci de ani, nehotărât dacă
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
metri adâncime. Speriat, țipam și dădeam din mâini să ies la mal, căci nu prea știam să înot, ceea ce i-a amuzat pe vlăjgani, care au plecat cu toții râzând, lăsându-mă în plata Domnului, să mă descurc singur cum pot. Chinuindu-mă ca vai de lume și înghițând din belșug apă plină de mâl, am reușit să mă prind de vegetația de la mal și am ieșit murat, din cap până în pantofii cu talpa din azbest, care erau găuriți deja de pietrișul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
bine mi-a mulțumit pentru tot ce a învățat la editura impact parcă nu mai sunt singur recunoștința lui a deschis calculatorul și scriu poate nu o să citească nimeni acest gând curând se face din nou seară și noaptea mă chinuie așa cum făcea un vecin al meu cu propriul câine până la mușcat remușcarea așa îmi spunea mereu un prieten când îi scriam ce pustiu e sufletul meu terfelit de reproșurile femeii iubite în pas cadențat din vechea gardă tuna începe să
ULTIMUL IMPACT de VALERICĂ NIŢU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357032_a_358361]
-
o statuie Ce va cădea sub târnăcop odată, Și alta se va înălța mirată, Nu pentru Cel ce-a fost bătut în cuie. O frunte genială-i decretată, Dar piatra-i moartă, n-ar putea să spuie Acelor ce se chinuie să-l suie De ce e bolta tristă, încruntată. Statuile se-nalță cu duiumul, Cu-ncrâncenare-n uzurpate roluri, Însă dispar cum se destramă fumul... Nu vor rămâne după ele goluri, Destinul le va spulbera și scrumul... Aducem mulți himerelor oboluri. Adrian Simionescu
HIMERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356984_a_358313]
-
crud de sânge să se-ntrupe. Adâncă rugă de lumină cântu-I Și de durerea dorului mă mântui Când floarea de cais între fecioare Sub verde voal în vălul verde moare. Nespusă rugă-n rugăciuni închinu-I Și de durerea morții mult mă chinui Cănd iarba-n lama coasei se mlădie Și-n verde bocet sufletu-mi sfâșie. Crez Vine Timpul, va să vină... Spulbere, sfarme, răstoarne, Surpe bezna sub lumină, Rupă lanțul prins în carne, Ardă frigul dușmănia, Degere focul răimea, Ura, sfada
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
aflat de la Ilarie Hinoveanu, că domnia sa fusese editorul cărții, iar în această calitate, împreună cu Dan Ion Vlad ca redactor, au „periat” textul manuscrisului „care era îngrozitor de vărzuit, amalgamat, agramat, încâlcit” În felul acesta s-a încercat stingerea dramei unui om chinuit de convingerea că este un scriitor respins pe nedrept de edituri, „mitraliindu-le” ani în șir cu reclamații de la Hrușciov până la ONU, înscenându-le procese, fiind susținut cu avalanșe de petiți ale unor admiratori din rândul colegilor de muncă. La
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
acelora care le-au îmbogățit cunoștiințele cu cîțiva pași mai aproape de Infern. În raporturile noastre de prietenie îi găsesc “răi “. Răi cu ei, răi cu cei din jur, nervoși, scandalagii și mai ales răzbunători și nu cunosc “iertarea “. Îi văd chinuindu-se pînă acum de lucruri petrecute cu ani în urmă. Se înveninează și îi înveninează pe cei din jur. În rugăciunea mea în ultimul an i-am cerut lui Isus să îndepărteze de mine pe cei care nu știu să
INTRE CER SI PAMANT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357052_a_358381]
-
evadarea dar lutul mă ținea din ce în ce mai strâns ... de ce să cauți adevăruri când totul e ascuns! și eu... eu să cred că viața-i scoasă la mezat când nopțile se tăvălesc în abisal desfrâu? ... “nu-i adevărat! nu-i adevărat!” mă chinuia un gând prăbușit la temelia șubredă a stinsului avânt... ... Ridicați ziduri înalte mult mai înalte să n-auzim tăcerile jelind să n-auzim tăcerile murind “eu sunt aici! eu încă respir!” și mă mir când nimeni nu-mi răspunde... ... ... de-
ÎN UMBRA ADEVĂRULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357125_a_358454]
-
de tâlhărie nu aveau însă să scape. De aceea el se gândi din nou că repurtase încă o victorie în fața morții, înșelându-o încă o dată. Durerea din umăr îl readuse însă cu picioarele pe pământ dar nu atât durerea îl chinuia prea mult, cât stigmatul pus pe umărul său îl ardea cel mai tare și care, în accepțiunea sa întrecea moartea prin sila care îl cuprinsese. Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman-9) / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
unde toate fetele se împingeau și vorbeau vesele sperând fiecare să fie remarcată de tovarașa instructoare. Numai fetiță cu fața plină de pistrui părea la fel de speriată ca și mine și dacă lacrimile mele dispăruseră în nas, pe care mă tot chinuiam să-l trag cât mai discret, ale ei curgeau pe față repede în broboane transparente, că mirată, am început să i le număr. “De unde o avea așa de multe?” m-am trezit întrebându-mă și, impresionată, am început să mă
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
și am fugit să-mi iau din camera de la drum rochița albă. -Nu te duce, mamă, cu rochia asta bună la câmp, las-o pe când te duci la tuș-ta! mi-a spus mamaie cu părere de rău, când mă chinuiam să mă îmbrac repede. -Lasa-mă, mamaie, că nu m-a văzut nici Veta, nici Moacșa și nici astea de peste drum; vrei să mă vadă tot mică și proastă! i-am răspuns grăbită când stăteam cu palmele întinse să-mi toarne
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
nici astea de peste drum; vrei să mă vadă tot mică și proastă! i-am răspuns grăbită când stăteam cu palmele întinse să-mi toarne apă să mă spăl pe față. -Gogule, adu tu vaca! i-a strigat mamaie când mă chinuiam să-mi închid cataramele sandalelor pe care mi le cumpărase mami, înainte să plec în tabără. -Du-te, maică, în teneși! mi-a spus mamaia cu părere de rău. Nu i-am răspuns nimic, dar în sinea mea eram supărată pe
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
ghetele cu șireturile desfăcute. Numai căciula îi era undeva pe ceafă. La fel de repede a intrat și a ieșit și mami din casă și mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată, a ridicat din zăpadă lanțul saniei. Tăticu și cu tanti Oala se chinuiau să-i toarne în gură lui Cartuș laptele din cană. Eram înțepenită pe scară de frig și de nenorocirea care se abătuse asupra noastră și a lui Cartuș. Ca prin vis l-am văzut pe tăticu așezându-l pe Cartuș
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
ca gălbenușul... După o pauză începea iarăși: -Tataie, să nu te superi, dar tare rea ai mai fost! îmi spunea privindu-mă cu coada ochiului. Nici asta nu-mi convenea. -Când te-a făcut mă-ta, tare s-a mai chinuit. Nu voiai să ieși, măi tataie! Și mirat, tataie se uita la mine așteptând să-l întreb: „Pentru ce nu mă grăbisem să ies?” Mă uitam și eu la el mirată și neputincioasă îmi ridicam umerii. Atunci tataie, convins că
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
mândru de mine, să aș fi cea mai bună dintre nepoate, cea mai deșteaptă și cea mai frumoasă. Dn păcate, tataie nu voia cu niciun chip să-mi măgulească vanitatea și în felul acesta nu auzeam decât răutăți cum „îi chinuisem pe toți din cauza calului și al faitonului.” -Tataie, m-am trezit vorbind dintr-o dată, îmi spui numai povești care nu-mi plac. Vreau să ascult ceva care să mă bucure; după spusele tale înțeleg că am fost mai rea decât
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
Aici e deosebirea față de echipele stindard ale corupției în fotbalul românesc. S-a declașat o isterie generală cu săgeți otrăvite asupra gazdelor meciului, steliștilor, Mitică, la brutărie! Hoții! Mafie! Sandu, tartorul federației, este trimis spre alte orizonturi... Un pompier se chinuie să stingă, într-o găleată, o fumigenă ce nu se lăsa înecată, trei fete țipau ca din gură de șarpe, un tânăr dolofan, 50 de kg pe un picior, ca mai toți tinerii zilelor noastre, transpirat vroia să intre pe
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
între copaci. L-a ridicat de acolo și s-a întors cât a putut de repede. - Să stai liniștită, Bătrâna! Te voi elibera imediat, căluțul meu drag, i-a promis el cu hotărâre, ridicând lemnul cu ambele brațe. S-a chinuit puțin până a reușit să-l introducă între cele două crengi. L-a fixat atent apoi a tras de el forțând deschiderea. Nu a reușit din prima încercare, dar era așa de hotărât că nu-l mai oprea nimeni. S-
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
vorbiți între voi! ne-a spus pe șoptite. Mergeam toți în vârful picioarelor, așa cum ne spusese și abia când un băiat s-a împiedicat, a înțeles că, săracii de noi, o luasem de bună și în loc să mergem fără zgomot, ne chinuiam toți să-i fim pe plac și pășeam chiar în vârful pantofilor. Am pășit în clasă cu sufletul la gură, cu degetele de la picioare amorțite și cu ghiozdanul plin de cerneală. M-am așezat în prima bancă pe rândul din
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
a privit cu admirație și după aceea m-a mângâiat pe păr în semn de răsplată. L-a pus apoi pe grasul de lângă mine să recite ceva. De data aceasta era rândul meu să râd: roșu ca un rac se chinui să-și amintească și el câteva rânduri. -Cățeluș cu părul creț! a început dintr-o dată fericit, dar râsul clasei i-a topit elanul și i-a blocat și cele câteva varsuri, care, în loc să-i iasă, stăteau agitate undeva în minte
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]