4,544 matches
-
Placebo este o formație de muzică rock alternativ, înființată în Anglia în 1994. Membrii formației sunt, la momentul actual, Brian Molko (voce, chitară, muzicuță, claviaturi), Stefan Olsdal (chitară bas, chitară, claviaturi, voce) și Steve Forrest (tobe). Formația a trecut prin câteva schimbări de componență: în 1996, toboșarul Robert Schultzberg a fost înlocuit de Steve Hewitt, care a plecat la rândul său în 2007, invocând motive de ordin personal
Placebo (formație) () [Corola-website/Science/307834_a_309163]
-
Placebo este o formație de muzică rock alternativ, înființată în Anglia în 1994. Membrii formației sunt, la momentul actual, Brian Molko (voce, chitară, muzicuță, claviaturi), Stefan Olsdal (chitară bas, chitară, claviaturi, voce) și Steve Forrest (tobe). Formația a trecut prin câteva schimbări de componență: în 1996, toboșarul Robert Schultzberg a fost înlocuit de Steve Hewitt, care a plecat la rândul său în 2007, invocând motive de ordin personal. Până în prezent
Placebo (formație) () [Corola-website/Science/307834_a_309163]
-
este o formație britanică de muzică rock, înființată la Hertford, Anglia în 1968. Inițial intitulat Roundabout, grupul s-a dorit un ansamblu specializat pe lucrul în studio. Cuprinzându-i pe Ritchie Blackmore (chitară electrică), Rod Evans (voce), Nick Simper (chitară bas), Jon Lord (claviaturi) și Ian Paice (baterie), formația evoluează într-un turneu nord-european și apoi lansează albumul de debut, "Shades of " (1968). Albumul trece neobservat în patria sa, dar atinge primele cinci
Deep Purple () [Corola-website/Science/307885_a_309214]
-
este o formație britanică de muzică rock, înființată la Hertford, Anglia în 1968. Inițial intitulat Roundabout, grupul s-a dorit un ansamblu specializat pe lucrul în studio. Cuprinzându-i pe Ritchie Blackmore (chitară electrică), Rod Evans (voce), Nick Simper (chitară bas), Jon Lord (claviaturi) și Ian Paice (baterie), formația evoluează într-un turneu nord-european și apoi lansează albumul de debut, "Shades of " (1968). Albumul trece neobservat în patria sa, dar atinge primele cinci poziții în Statele Unite ale Americii prin preluarea
Deep Purple () [Corola-website/Science/307885_a_309214]
-
cu SLASH, bateristul Rob Gardner cu Steven Adler. Trupa era formată din Axl Roșe, Slash, Duff McKagan, Steven Adler și Izzy Stradlin. Grupul a fost format la începutul anului 1985 de către membrii "Hollywood Roșe" Axl Roșe (vocal) și Izzy Stradlin (chitară armonie), și membrii "L.A. Guns" Tracii Guns (chitară), Ole Beich (chitară baș) și Rob Gardner (tobe). Trupa și-a creat numele prin fuziunea numelor celor două grupuri. La scurt timp după asta, înainte chiar că "" să cânte în vreun angajament
Guns N' Roses () [Corola-website/Science/307906_a_309235]
-
Trupa era formată din Axl Roșe, Slash, Duff McKagan, Steven Adler și Izzy Stradlin. Grupul a fost format la începutul anului 1985 de către membrii "Hollywood Roșe" Axl Roșe (vocal) și Izzy Stradlin (chitară armonie), și membrii "L.A. Guns" Tracii Guns (chitară), Ole Beich (chitară baș) și Rob Gardner (tobe). Trupa și-a creat numele prin fuziunea numelor celor două grupuri. La scurt timp după asta, înainte chiar că "" să cânte în vreun angajament, chitaristul Tracii Guns pleacă pentru a reforma "L.A.
Guns N' Roses () [Corola-website/Science/307906_a_309235]
-
din Axl Roșe, Slash, Duff McKagan, Steven Adler și Izzy Stradlin. Grupul a fost format la începutul anului 1985 de către membrii "Hollywood Roșe" Axl Roșe (vocal) și Izzy Stradlin (chitară armonie), și membrii "L.A. Guns" Tracii Guns (chitară), Ole Beich (chitară baș) și Rob Gardner (tobe). Trupa și-a creat numele prin fuziunea numelor celor două grupuri. La scurt timp după asta, înainte chiar că "" să cânte în vreun angajament, chitaristul Tracii Guns pleacă pentru a reforma "L.A. Guns". Slash îl
Guns N' Roses () [Corola-website/Science/307906_a_309235]
-
vedeți aici), iar materialele sale discografice au fost comercializate în peste 3 milioane de exemplare la nivel internațional. Planurile chitaristului olandez Robert Westerholt cu privire la înființarea propriei formații apăreau pe parcursul anului 1992. Ulterior, în adolescență, tânărul muzician a urmat cursuri de chitară, la îndemnul părinților. Fiind influențat de muzica înregistrată de Tori Amos și Paradise Lost, Westerholt a început să compună propriile sale cântece, colegul său din liceu, claviaturistul Martijn Westerholt susținându-l îndeaproape. Cei doi instrumentiști au pus bazele unei formații
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
La 12 iulie, formația a lansat un videoclip despre următorul album, fără însă a-i menționa numele. În următoarea lună formația a anunțat titlul primului single „Paradise (What About Us?)”, alături de un videoclip care cuprindea versuri și un solo de chitară. În America de Nord albumul a fost lansat de Nuclear Blast, cu președintele companiei Monte Conner declarând că „Sunt foarte puține formații în ziua de astăzi care reușesc să lanseze piese în ritmul și cu consecvența pe care o are Within Temptation
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
subgenul metal gotic, descriind-o astfel: „muzica este lentă și mai dureros de depresivă decât cea a altor formații de metal gotic precum Theatre of Tragedy sau Tristania”. De asemenea, în timp ce unii recenzori apreciau complexitatea compozițională și riff-urile puternice de chitară, alții complimentau dialogul vocal dintre Robert Westerholt (voce agresivă) și Sharon den Adel (soprană), „care te duce cu gândul la Theatre of Tragedy sau Orphanage, dar clapele și orchestrațiile ample conferă pieselor o tentă simfonică.” Criticul Jorn van Schaïk concluziona
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
rock and roll făcut de oameni nu foarte talentați ca muzicieni, dar care totuși simțeau nevoie să se exprime prin muzică"”. Vocaliștii punk sună uneori nazal, și versurile sunt mai degrabă strigate decât cântate în sens convențional. Solo-urile de chitară complicate sunt considerate inecesare, deși unele întreruperi de chitară sunt obișnuite. Părțile de chitară au tendința să includă acorduri puternice foarte distorsionate, deși unele trupe punk au fost influențate de surf rock și au un ton mai ușor, mai sonor
Punk rock () [Corola-website/Science/308299_a_309628]
-
ca muzicieni, dar care totuși simțeau nevoie să se exprime prin muzică"”. Vocaliștii punk sună uneori nazal, și versurile sunt mai degrabă strigate decât cântate în sens convențional. Solo-urile de chitară complicate sunt considerate inecesare, deși unele întreruperi de chitară sunt obișnuite. Părțile de chitară au tendința să includă acorduri puternice foarte distorsionate, deși unele trupe punk au fost influențate de surf rock și au un ton mai ușor, mai sonor. Părțile de chitară bas sunt de multe ori elementare
Punk rock () [Corola-website/Science/308299_a_309628]
-
simțeau nevoie să se exprime prin muzică"”. Vocaliștii punk sună uneori nazal, și versurile sunt mai degrabă strigate decât cântate în sens convențional. Solo-urile de chitară complicate sunt considerate inecesare, deși unele întreruperi de chitară sunt obișnuite. Părțile de chitară au tendința să includă acorduri puternice foarte distorsionate, deși unele trupe punk au fost influențate de surf rock și au un ton mai ușor, mai sonor. Părțile de chitară bas sunt de multe ori elementare, folosite pentru a menține ritmul
Punk rock () [Corola-website/Science/308299_a_309628]
-
considerate inecesare, deși unele întreruperi de chitară sunt obișnuite. Părțile de chitară au tendința să includă acorduri puternice foarte distorsionate, deși unele trupe punk au fost influențate de surf rock și au un ton mai ușor, mai sonor. Părțile de chitară bas sunt de multe ori elementare, folosite pentru a menține ritmul, deși unii basiști punk precum Mike Watt au pus accent pe o tehnică mai sofisticată a basului. Basiștii folosesc deseori un plectru, datorită succesiunii foarte rapide a notelor, care
Punk rock () [Corola-website/Science/308299_a_309628]
-
decât ultima parte a duratei se numește portamento. este un cuvânt din limba italiană și înseamnă „alunecând” (substantiv derivat din modul gerunziu al verbului, deoarece indică un procedeu de execuție); pluralul este "glissandi" (gen masculin). În limba engleză, din jargonul chitarei face parte termenul slide, având același înțeles cu glissando. Există însă și alți termeni care fac trimitere la variate tehnici de obținere de glissandi. Originea efectului este probabil populară, această ipoteză fiind susținută de faptul că însăși vorbirea implică un
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
se va face în mod simbolic (cum s-a arătat în figura de mai sus, primul portativ). Instrumentele capabile să realizeze glissando propriu-zis sunt: instrumentele cu coarde și tastieră (fără bare: familia viorii, familia violei, diverse instrumente populare; cu bare: chitară, sitar), trompeta cu culisă și trombonul (cu culisă), timpanul, ferăstrăul, undele Martenot, teraminul ș.a. Acestora se adaugă sintetizatoarele, care pot realiza glissandi și portamenti servindu-se de rotița de control al înălțimii (en. "pitch wheel"), situată de regulă în stânga claviaturii
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
la un singur oscilator pentru întreaga claviatură. Instrumentul realiza portamenti între fiecare două sunete în succesiune imediată; portamenti deveneau scurți glissandi în cazul pasajelor executate în viteză. Singura tehnică valabilă pentru toate instrumentele din familia tanburului (cu o construcție similară chitarei) și a lăutei (instrumente cu gâtul scurt, de altă proveniență) este cea folosită și la alte instrumente cu coarde și tastieră (viori, viole): atacarea corzii, urmată de alunecarea mâinii pe tastieră (denumirea efectului în limba engleză este "slide"). Eficacitatea tehnicii
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
Eficacitatea tehnicii diferă de la un instrument la altul; de pildă, la mandolină folosirea ei este foarte limitată (o variantă poate fi ciupirea corzilor în mod repetat pe măsură ce mâna înaintează pe tastieră - așadar, o combinație cu efectul de tremolo). În cazul chitarei, există mai multe posibilități pentru executarea de glissandi și portamenti, nespecifice însă repertoriului cult (clasic). Controlul nu foarte precis oferit de maniera prezentată mai sus determină aplicarea acestor tehnici oferite ca alternativă. Cu toate că și alte instrumente înrudite (lăută, mandolină ș.a.
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
lăsată a fi auzită, efectul se numește "release" (en. „a elibera”), iar când poziția de "bend" este folosită pentru mult timp, se poate adăuga notația "hold" (en. „a ține”). O altă variantă este creșterea sau slăbirea tensiunii tuturor corzilor deopotrivă. Chitarele acustice și unele chitare electrice nu pot realiza această tehnică decât prin îndoirea tastierei (cu ajutorul degetului mare, care împinge din spatele ei) sau prin arcuirea feței de rezonanță (evident, nu în cazul chitarelor electrice "solid body"), prin apăsarea puternică cu mâna
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
efectul se numește "release" (en. „a elibera”), iar când poziția de "bend" este folosită pentru mult timp, se poate adăuga notația "hold" (en. „a ține”). O altă variantă este creșterea sau slăbirea tensiunii tuturor corzilor deopotrivă. Chitarele acustice și unele chitare electrice nu pot realiza această tehnică decât prin îndoirea tastierei (cu ajutorul degetului mare, care împinge din spatele ei) sau prin arcuirea feței de rezonanță (evident, nu în cazul chitarelor electrice "solid body"), prin apăsarea puternică cu mâna care ciupește. Totuși, efectele
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
este creșterea sau slăbirea tensiunii tuturor corzilor deopotrivă. Chitarele acustice și unele chitare electrice nu pot realiza această tehnică decât prin îndoirea tastierei (cu ajutorul degetului mare, care împinge din spatele ei) sau prin arcuirea feței de rezonanță (evident, nu în cazul chitarelor electrice "solid body"), prin apăsarea puternică cu mâna care ciupește. Totuși, efectele sunt foarte limitate ca întindere. Cele mai multe chitare electrice, însă, au la dispoziție un sistem mecanic special, bara de vibrato ("vibrato arm"), situat pe fața corpului, de regulă sub
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
decât prin îndoirea tastierei (cu ajutorul degetului mare, care împinge din spatele ei) sau prin arcuirea feței de rezonanță (evident, nu în cazul chitarelor electrice "solid body"), prin apăsarea puternică cu mâna care ciupește. Totuși, efectele sunt foarte limitate ca întindere. Cele mai multe chitare electrice, însă, au la dispoziție un sistem mecanic special, bara de vibrato ("vibrato arm"), situat pe fața corpului, de regulă sub corzi. Prin apăsarea ei, bara coboară tensiunea (și, prin urmare, înălțimea sonoră) din toate corzile; apăsarea mai puternică are
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
bara de vibrato ("vibrato arm"), situat pe fața corpului, de regulă sub corzi. Prin apăsarea ei, bara coboară tensiunea (și, prin urmare, înălțimea sonoră) din toate corzile; apăsarea mai puternică are ca efect o detensionare de mai mare amploare. Există chitare pentru care bara funcționează și invers, caz în care abuzurile vor duce la ruperea corzilor. Revenirea barei în poziția inițială aduce și acordajul instrumentului în parametrii anteriori (ceea ce nu este, totuși, decât în parte valabil pentru un instrument de construcție
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
Coe, Pepper Adams), melodii (pentru Nana Mouskouri, Mărie Laforêt, Richard Sanderson, Diane Dufresne, Herbert Léonard, Mireille Mathieu, Nicole Croisille, Lara Fabian, Guy Marchand etc.), lucrări de inspirație folclorica (pentru Gheorghe Zamfir, Stanciu Simion „Syrinx”-nai, Liam O’Flynn- cimpoi, Române- chitară) precum și formele clasice („Concertul Berlinului pentru vioară și orchestră”, „Concertul pentru eufoniu și orchestră”, „Concertul iberic pentru trompeta și orchestră”, „Scurtmetraje pentru cvintete de alămuri”) și în 2006, a dirijat, în premieră mondială, creația „Divertisment pentru narator și orchestră simfonica
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]
-
trupei și lipsa de succes comercial au desființat trupa. În 1970, Collins a răspuns unui anunț din Melody Maker pentru:"...a drummer sensitive to acoustic music, and acoustic twelve-string guitarist." (... un toboșar sensibil pentru muzică acustică, și un chitarist pentru chitară cu 12 coarde). Audiția avea loc la casa părinteasca a lui Peter Gabriel. Viitorii candidați exersaseră piese de pe al doilea album al trupei, Trespass (1970). Collins a ajuns mai devreme, ascultând celelalte audiții și memorizând piesele înnainte să-i vină
Phil Collins () [Corola-website/Science/308414_a_309743]