4,004 matches
-
au drept scop să-i aducă la cunoștință regelui dorințele poporului său. Acestea reflectă tensiunile care frămîntă diferitele grupuri sociale, ca și starea de spirit și mentalitățile. Țăranilor care se plîng de povara impozitelor, de privilegiile de care se bucură clerul și nobilimea și care fac necesară egalitatea obligațiilor fiscale, nobilimea le răspunde proclamîndu-și atașamentul față de drepturile de care se bucură și dorința de a instaura o monarhie constituțională. Burghezia invocă principiul egalității și folosește limbajul filosofilor pentru a reuși să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cît celelalte două la un loc. Ea își completează victoria în iunie 1789, obținînd ca cele trei clase sociale să delibereze împreună, iar votul să se dea nu pe clase (starea a treia fiind atunci minori tară față de nobilime și cler), ci personal (ca număr de persoane), ceea ce îi asigură o majoritate cu atît mai clară, cu cît poate să se sprijine pe un anumit număr de deputați aparținînd clerului inferior și chiar pe cîțiva nobili liberali. După ce 1-a constrîns
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
clase (starea a treia fiind atunci minori tară față de nobilime și cler), ci personal (ca număr de persoane), ceea ce îi asigură o majoritate cu atît mai clară, cu cît poate să se sprijine pe un anumit număr de deputați aparținînd clerului inferior și chiar pe cîțiva nobili liberali. După ce 1-a constrîns astfel pe rege să cedeze în fața hotă-rîrilor sale, starea a treia, dominată de reprezentanții burgheziei, răstoarnă în cîteva zile organizarea politică a vechiului regim, elaborată cu încetul de-a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
asupra proprietăților, contribuția imobiliară, proporțională cu chiria și impozitul plătit de comercianți, meseriași și membrii profesiunilor liberale. În sfîrșit, același spirit de raționalizare duce la reorganizarea Bisericii franceze. Cu atît mai mult cu cît, pentru a rezova criza financiară, bunurile clerului au fost confiscate și urmează să fie vîndute ca bunuri naționale, servind drept garanție pentru bancnotele (asignate) de care statul se servește pentru a-și efectua plățile. La 12 iulie 1790, noua Constituție civilă a clerului stabilește 83 de dioceze
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rezova criza financiară, bunurile clerului au fost confiscate și urmează să fie vîndute ca bunuri naționale, servind drept garanție pentru bancnotele (asignate) de care statul se servește pentru a-și efectua plățile. La 12 iulie 1790, noua Constituție civilă a clerului stabilește 83 de dioceze (una pe fiecare departament), grupate în zece metropole. Episcopii și parohii (unul pentru fiecare district) primesc un salariu de la stat și sînt aleși, primii de alegătorii departamentului, ceilalți de alegătorii districtului. Episcopii nu primesc investi tura
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dirijarea gîndirii, Imperiul acordă o atenție cu totul deosebită Bisericii și învățămîntului. Încă din perioada Consulatului, Bonaparte, conștient de importanța factorilor spirituali în coeziunea unui stat, s-a străduit să pună capăt războiului dintre Franța revoluționară și o parte a clerului susținută de papalitate. Concordatul din 1801 punea capăt acestui conflict, făcînd din Primul consul "restauratorul altarelor". Copleșită de Imperiu, Biserica își vede asigurată situația materială, situația morală refăcută prin onorurile și favorurile care se revarsă asupra ei, influența garantată de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
francez funcționează în întregime. Aceeași situație o are Principatul de Lucca, unde domnește Elisa Bonaparte. Opoziția socială fiind mai puternică în regatul Neapolelui, Codul Civil nu este introdus decît parțial, iar o parte este realizată în adunarea nobilimii și a clerului. În Germania, reformele franteze sînt introduse în Marele Ducat de Berg, guvernat mai mii de Murat, apoi de însuși Napoleon cu asistența funcționarilor francezi, iar regatul Westfaliei apare ca un model de țiră reformată. Totuși, nuanțe importante există în celelalte
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unit în jurul șefului; ele proclamă autoritatea supremă a conciliilor generale și a sfintelor canoane în guvernarea bisericii; ele stabilesc înaltele distincții între puterea spirituală și puterea temporală (cu sensul de "lume materială", Univers). Doctrinele galicane au fost rezumate în declarația clerului francez din 1682, numită "Declarația celor patru articole", și redactate de Bossuet. Galicanismul este în opoziție cu curentul "ultramontagnard", care pretinde că papa este superior conciliilor generale. 26 "Pragmatique Sanction" cuprinde măsurile luate de regii Franței pentru limitarea acțiunii spirituale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
n? ?i cu legea sub picioare; pe treptele sc?rîi, o boierime ghiftuit? de privilegiuri, bucur�ndu-se de toate drepturile, p�n? ?i de ilegalit??i, fiind scutit? de orice �ndatoriri c?tre ?ar?; al?turea de acea boierime un cler ai c?rui ?efi, veni?i de la Fanar ?i din vizuinile muntelui Athos, se desfăt? �ntr-o via?? de lux, tr�ndav? ?i scandaloas?; iar jos, �n pulbere, o gloat? cu cerbicea plecat? sub toate sarcinile. Sus puterea egoist?, jos ?erbirea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Bogomir, dus tot la Vidin, în anul 1237, călugării dominicani predicau „pentru convertirea Țării Severinului”... „în Severn și în locurile vecine, la cumani și români”, iar papa trimitea un legat la țarul Ivan Asan, pe care-l recomanda și clerului „din Bulgaria și Valachia”. Ne aflăm în momentul în care dominația Coroanei ungare se întinsese la sud de Carpați până la malul stâng al Dunării, de la Severin și până la gura Siretului. Numai în asemenea ascensiune în putere putea să-i scrie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
număr în limbile slave) tuturor vitelor mari și mici și a obiectelor aflate în gospodăriile țăranilor și păstorilor care produceau venit, în scopul aplicării dărilor și prestațiilor. Din iarlâcuri (documente de imunități fiscale - emise pentru scutirile de dări și prestații clerului rusesc) se desprinde că agricultorii și păstorii cuprinși în raza Imperiului Mongol erau obligați să dea în fiecare an haraci sau bir pe fiecare cap de om, tamga pe fiecare cap de vită, dare pe plugul cu roate, pe cel
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tămgăluire, pentru vite. Au fost exceptați de la recensământ clericii, episcopii și egumenii cu averile episcopiilor și mănăstirilor, și scutiți de oaste toți călugării și oamenii din satele lor. Iar lâcul dat de Mangu-Timur în timpul acestui recensământ hotăra clar: „El (adică clerul) nu trebuie să dea nici haraci și nici tamga și nici darea pentru plug și nici cai de olac, și nici pentru podvoadă și nici mertice”. Termenul tătărăsc folosit pentru scutire, era acela de tarkan, intrat și el în uzul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tarkan, intrat și el în uzul limbii române și întrebuințat chiar de la început în documentele de cancelarie odată cu teoria vamală cu bazarul, tariful și țara și aplicarea taxelor pe capete de vită ieșite în comerț și pe poveri, tarhat. Scutirea clerului de către Mangu-Timur nu era o inovație a recensământului organizat de el, în anii 1271-l277. Un document rusesc precizează că acest obicei a fost inițiat de către însuși Ginghis-Khan. „Ginghis împărat a miluit pe mitropoliții ruși și pe oamenii bisericii...” scrie în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
noi și pentru neamul nostru și să ne binecuvânteze și ei să nu fie ținuți a plăti nici haraci, și nici tamga... nici una din dijmele împăratului să nu fie obligatorii pentru ei”. E clar, de aici, că nici scutirile acordate clerului moldovean și celui muntean, aplicate în Moldova și Țara Românească, nu trebuie socotite că au venit din inițiativa voievozilor noștri. Ele erau intrate în tradiție încă înainte de venirea tătarilor și au fost respectate și de către aceștia, pentru simplu motiv - crede
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tătarilor și au fost respectate și de către aceștia, pentru simplu motiv - crede B. D. Grecov și A. I. Iacubovschi - că hanii socoteau biserica „pe drept cuvânt ca o forță politică pe care o utilizau în interesul lor...”, căci „rugăciunile publice ale clerului pentru hani sugerau poporului ideea necesității de a se supune puterii tătarilor. În ce privește recrutarea și obligația satelor de a trimite ostași, atunci când tătarii le cereau aceasta, e o dovadă sigură că instrucția militară la sate nu încetase sub stăpânirea lor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ridicare la oaste și plecarea acesteia peste hotare, fără știrea tătarilor și alături de ei, este inadmisibilă și de neconceput din punct de vedere al realității istorice. Deoarece stăpânirea mongolă era efectivă și simțită nu numai de români, ci și de clerul catolic, Ordinul Minoriților Sf. Francisc, adică al Franciscanilor, luând locul Dominicanilor, chiar la creștinarea cumanilor organizați în șapte seminții și așezați în Ungaria, Transilvania și Banat. Și Ladislau Cumanul, regele ungur, își luă angajamente să-i ajute, prin însăși convocarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-lea i-a scris regelui Ludovic al Ungariei despre numărul mare de boieri care au trecut la catolicism. Papa Inocențiu al VI-lea și-a exprimat satisfacția pentru convertirile atât de numeroase ale românilor și chiar despre atitudinea tolerantă a clerului ortodox față de credincioșii catolici. Papa Urban al V-lea i-a scris domnitorului Vladislav al Țării Românești în 1370, sugerându-i să se convertească la catolicism, având în vedere originea latină a neamului. Papa Grigore al XI-lea le-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în expansiune și puterea otomană în decădere. Din punct de vedere religios protestantismul a pierdut din adepți, în favoarea romano-catolicismului. Scopul unirii a fost dublu: mai întâi mântuirea sufletului și în al doilea rând pentru obținerea privilegiilor de care se bucura clerul și credincioșii Bisericii Catolice. Clerul ortodox avea aceleași drepturi ca și clerul romano-catolic (din 1692) iar credincioșii români, începând cu anul 1698, aveau dreptul să adere doar la una din cele patru confesiuni religioase. Sinodul de la Alba-Iulia, din 1697, prin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în decădere. Din punct de vedere religios protestantismul a pierdut din adepți, în favoarea romano-catolicismului. Scopul unirii a fost dublu: mai întâi mântuirea sufletului și în al doilea rând pentru obținerea privilegiilor de care se bucura clerul și credincioșii Bisericii Catolice. Clerul ortodox avea aceleași drepturi ca și clerul romano-catolic (din 1692) iar credincioșii români, începând cu anul 1698, aveau dreptul să adere doar la una din cele patru confesiuni religioase. Sinodul de la Alba-Iulia, din 1697, prin Mitropolitul Atanasie Anghel, a recunoscut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
protestantismul a pierdut din adepți, în favoarea romano-catolicismului. Scopul unirii a fost dublu: mai întâi mântuirea sufletului și în al doilea rând pentru obținerea privilegiilor de care se bucura clerul și credincioșii Bisericii Catolice. Clerul ortodox avea aceleași drepturi ca și clerul romano-catolic (din 1692) iar credincioșii români, începând cu anul 1698, aveau dreptul să adere doar la una din cele patru confesiuni religioase. Sinodul de la Alba-Iulia, din 1697, prin Mitropolitul Atanasie Anghel, a recunoscut principiile obligatorii cerute pentru unirea cu Roma
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
unirea cu Roma: supremația papei, existența purgatoriului, împărtășirea cu azimă și Filioque. Prin acceptarea acestor patru principii se garanta uniților, păstrarea ritualului, respectarea sărbătorilor ortodoxe, alegerea episcopilor de către Sinod (cu recunoașterea lor de către papă și împărat), egalitatea în drepturi a clerului și a credincioșilor ortodocși cu clerul și credincioșii catolici. Drepturile acestea au fost date de către împărat prin două diplome, din 1699 și din 1701, dar de facto, ele nu au fost respectate. Au fost români ortodocși care au refuzat unirea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
purgatoriului, împărtășirea cu azimă și Filioque. Prin acceptarea acestor patru principii se garanta uniților, păstrarea ritualului, respectarea sărbătorilor ortodoxe, alegerea episcopilor de către Sinod (cu recunoașterea lor de către papă și împărat), egalitatea în drepturi a clerului și a credincioșilor ortodocși cu clerul și credincioșii catolici. Drepturile acestea au fost date de către împărat prin două diplome, din 1699 și din 1701, dar de facto, ele nu au fost respectate. Au fost români ortodocși care au refuzat unirea, precum călugărul Sofronie de la Cioara, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de sânge și români trebuie să fim și în credință... Pentru că văzând toată națiunea românească că aici este vorba de binele cel mai mare, că Biserica Unită cu Roma, în loc să fie în detrimentul cauzei naționale, poartă cu sine civilizația, progresul, cultura clerului, spiritul civilizației, etc., ar cuceri zi de zi spiritele și ar pregăti doritul moment de a vedea tot poporul nostru reîntors în sânul unității catolice”. Noul episcop de București Francisc Xaveriu von Hornstein (1896-1905) a sprijinit ideea construirii unei biserici
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Goga și Cuza evaluau relația lor cu cercurile conducătoare culturale și religioase ca fiind în vârful piramidei sociale în România; Garda de Fier era împotriva cercurilor conducătoare, îmbrățișând „acțiunea” tinerească, populismul țărănesc și mistica religioasă, așa cum a fost exemplificată de clerul local (de multe ori neștiutor de carte). PNC a îmbrățișat oficial numerus clausus, Garda de Fier l-a respins ca nefiind suficient de radical pentru a rezolvarea „problemei evreiești”. Fiul unui partener pe termen lung al lui A. C. Cuza, Codreanu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
altar textul excomunicării, după care a părăsit biserica scuturându-și praful de pe încălțăminte și strigând: "Dumnezeu să vadă și să judece". Până pe 20 iulie, când a fost tradus textul în grecește, nimeni n-a știut despre ce este vorba. Când clerul și poporul au aflat, i-au căutat pe delegați să-i linșeze, dar aceștia plecaseră deja spre Roma. Atunci Patriarhul Mihail Cerularie a convocat fără zăbavă un sinod care a rostit anatema împotriva Papei și Bisericii Romane. Obișnuiți cu fricțiunile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]