2,438 matches
-
s-au dezinteresat, Într-adevăr, de munca poeților și prozatorilor. Nu vom găsi, până la numărul 8, nici o apreciere critică, nici o Îndrumare dată tinerilor scriitori. Vom găsi În schimb, În numărul 4, o notă care anunță, nu fără emfază, proiectele scriitorilor clujeni. Fără să fi urmărit În ce măsură s-au realizat aceste proiecte, fără să fi contribuit la realizarea lor, revista vine, În nr. 1 -2 (1951) cu o nouă notă, care anunță, tot așa de sigur, un șir de noi opere ale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
frază-tip din manualele de limba română din trecut - că bucata cutare e scrisă Într-o „aleasă limbă românească”, deci cu a nu spune nimic. (Ă). Un critic, punându-și Întrebarea: «În ce constă timbrul specific al talentatului tânăr poet clujean?» (e vorba de Baconsky), a dat un răspuns de pomină: «Baconsky e un poet care gândește», versul său e de o «uluitoare simplitate» și de o «impresionantă vigoare». Aurel Martin califică, fără a sesiza miezul falsității lor, aceste aprecieri, drept
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pulbere”, În Flacăra nr. 21/177 din 24 mai 1951 și nr. 22/178 din 31 mai ’51, Dan Costa (Între cronică și roman, În Almanahul literar, nr. l-2, 195l, pp. 196-209) și alții”. În numărul următor al revistei clujene, Laurențiu Tudor 36 Îl critică și el pe Laurențiu Tudor și pe alții (George Munteanu, Dumitru C.Micu, Aurel Martin, Cornel Regman, Victor Frâncu, etc.) așa cum, de o bună bucată de vreme, J.Popper Îl critică pe J.Popper și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Vatra” din Târgu Mureș, corespondent al Televiziunii Române (din 1991). Este fondator, redactor-șef și director al mai multor publicații, între care și „Noul Pământ” (SUA), precum și redactor-șef la Editura Tipomur din Târgu Mureș. Poetul B., format la școala „Echinoxului” clujean, se înscrie pe traseele lirice ale generației sale și, totodată, într-un plan secund și mai anevoie sesizabil, într-o linie de continuitate a poeziei transilvănene. În Muzeul de iarnă (1986), volumul de debut, B. cultivă o poezie a sensurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
Filologie din Cluj (1967), fiind apoi redactor la Radio Turda, secretar științific la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Cluj, timp în care semnează articole, cronici literare și teatrale, mai ales cu pseudonimul Draga Milian, în ziare și reviste clujene. Din 1973 este redactor și revizor la Dicționarul limbii române, în cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, iar mai târziu cercetător științific. Este doctor în filologie (1998), cu o teză despre reinterpretarea poemului eminescian Luceafărul. Are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
poetică, ST, 2001, 5-6; Carmen Vlad, Textul poetic și „monadele magice”, ST, 2001, 12; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 49-55, 180-182; Cristina Florescu, Un „infern” exegetic, „Timpul”, 2002, 10; Flavia Teoc, Din capitala provinciei. Interviuri cu scriitori clujeni, Cluj, 2002, 104-111; Ion Mureșan, Eminescu și computerul, TR, 2003, 9; Cristina Florescu, Regăsire prin ludic, „Timpul”, 2003, 60; Constantin Cubleșan, Hermeneutică semiologică, LCF, 2003, 44; Irina Petraș, Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca, 2003, 111-112, 312-315. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
În paralel, sub pseudonimul Spectator, ziarul are o substanțială secțiune de cronică dramatică, unde sunt urmărite spectacolele de la Teatrul Național din Cluj-Timișoara, cum este numit Naționalul clujean în vremea refugiului. Împlinirea a douăzeci și cinci de ani de activitate a Teatrului Național clujean prilejuiește exprimarea unor opinii extrem de elogioase, ca și punerea în scenă a piesei Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, reluată, aniversar, tot după mai bine de douăzeci de ani. Sub inițialele M.B., de-a lungul întregii perioade de apariție sunt tipărite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
ideologică", în Cazacu, Alin, (coord.), Curente de idei și confruntari de opinii în lumea contemporană, București, Secția de Propagandă a Uniunii Tineretului Comunist, pp. 79-98. Păun, Nicolae (2009), Viața economică a României, 1918-1948. Dezvoltare, modernizare, europenizare, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană. Petcu, Ion (1994), Ceaușescu, un fanatic al puterii. Biografie neretușată, București, Editura Românul. Petre, C. (1968), "Rolul maselor și al personalității în istorie", în Borgeanu, C., et. al., Materialism istoric, București, Editura Politică, pp. 118-134. Petre, C.; Achim, I. (1968
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aceasta, preferând să plătească personalul administrativ ce urmează a fi redus. În cutiile poștale de sesizări de la cantina „Hașdeu” din Centrul universitar Cluj-Napoca au fost găsite scrisori anonime, de amenințare la adresa factorilor administrativi ai cantinei, iar în rândul unor studenți clujeni se vehiculează ideea că aceste măsuri pot duce la înmulțirea îmbolnăvirilor în masă, având în vedere faptul că în luna noiembrie a.c., la această cantină s-a înregistrat o toxiinfecție alimentară, iar 54 de studenți au fost spitalizați. În rândul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să-și satisfacă stagiul militar, la Dej, și câteva luni bune n-a mai călcat prin Cluj! Așa că lumina văzută de Alexa Visarion pe fața nevăzută a lunii, s-a fâsâit! Așa că... Mersî, Alexa Visarion! D.R. POPESCU ...Pe scena Naționalului clujean piesa lui D. R. P. a avut șansa unei montări inedite. Regizorul Alexa Visarion a conceput spectacolul în conformitate cu substanța textului ca o dezbatere de idei, un examen lucid de conștiință într-un contact nemijlocit cu publicul spectator. Pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
doar) ale cronicarilor. În ultima vreme se discută tot mai mult despre necesitatea de a intelectualiza teatrul. Din păcate, în planul spectacolului acest efort (nobil, altfel) se traduce printr-o excesivă și stearpă vânturare a unor concepte extraartistice. Spectacolul Naționalului clujean reprezintă, însă, răspunsul pozitiv. Avem într-adevăr de a face cu o intelectualizare, dar este vorba de o intelectualizare care vine dinăuntrul spectacolului, din adâncurile sale, ca să mă exprim și eu mai poetic, și care pe scenă se transformă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fișa personală de lucru a regizorului, fișă destul de compactă în raport cu "anii de meserie" puțini, această piesă ocupă un loc preferențial. Montată în urmă cu două stagiuni la Arad, cu Constantin Adamovici în rolul titular, iată piesa revine pe scena Naționalului clujean, entuziasmând critica și publicul. Revine piesa și nu spectacolul. (...) Marea calitate a montării Unchiului Vanea pe scena clujeană, coeficientul ei artistic, rezidă în complexitatea viziunii. Decorul din nou Vittorio Holtier direcționează prin materiale, obiecte, culori și așezarea lor în scenă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
loc preferențial. Montată în urmă cu două stagiuni la Arad, cu Constantin Adamovici în rolul titular, iată piesa revine pe scena Naționalului clujean, entuziasmând critica și publicul. Revine piesa și nu spectacolul. (...) Marea calitate a montării Unchiului Vanea pe scena clujeană, coeficientul ei artistic, rezidă în complexitatea viziunii. Decorul din nou Vittorio Holtier direcționează prin materiale, obiecte, culori și așezarea lor în scenă, privirea noastră asupra lumii cehoviene; un decor cu dublu focar; privit dintr-o parte scaune albe de grădină
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Peter Netzer și chiar inclusiv în acest sens al unei anticipări estetice și etice ar fi meritat o soartă mult mai bună. (Ioan Pop-Curșeu) 2010 STEAUA FĂRĂ NUME M. Sebastian Teatrul Național "Lucian Blaga" Cluj-Napoca Întors cu emoție pe scena clujeană la invitația Teatrului Național, regizorul Alexa Visarion propune publicului o versiune scenică a textului Steaua fără nume, care interpretează varianta dramaturgului Mihail Sebastian. Textul nu are o desfășurare prin subiect, ci o desfășurare prin stările personajelor, deci e într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
profesorul Miroiu, personaj pe care îl descrie ca fiind foarte complicat, dar în același timp foarte clar pentru el însuși. Regizorul Alexa Visarion s-a declarat sedus de trupa de actori, care deja sunt certitudini ale scenei de teatru: "Publicul clujean va avea ocazia să vadă un spectacol construit pe jocul actoricesc și nu pe artificii scenice. "Eu îl joc pe profesorul Udrea, e prietenul cel mai bun al profesorului Miroiu, cel care îl sprijină, îl ajută în toate, este alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
e o catedrală de sensuri, de rosturi... După plecarea din țară a lui Vlad Mugur, Teatrul Național din Cluj era orfan... Făceam armata acolo, la trupă, și cei din teatru, Silvia Ghelan, Valentino Dain au ținut să lucrez pe scena clujeană, până nu demult celebră prin spectacolele lui Vlad, iar acum prabușită în anonimat. Am lucrat un D.R. Popescu O pasăre dintr-o altă zi, spectacol interzis după vizionare. Trebuia să găsesc altceva. Și atunci am propus deschiderea stagiunii următoare, 73-74
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care o prefigura M. Miclea, încă în anul 1998. Poziția acestuia este cu atât mai credibilă și mai autorizată cu cât emană din interiorul însăși al psihologiei cognitive (pe care a consacrat-o în România) și a unei școli (cea clujeană), care prin atracția ei față de experiment și statistică i-a oferit posibilitatea de a testa deopotrivă victoriile și înfrângerile acestor metode. De aceea, pledăm pentru viziunea integrativă în psihoterapie, care în beneficiul prioritar al pacientului însuși, reușește să concilieze și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ethno-nationalism: The quest for understanding, Princeton, N.J., Princeton University Press. Connor, Walker (2004), "The timelessness of nations", în Nations and Nationalism, 10:1/2, 2004, 3pp. 5-47. Comșa, Mircea (2006), Stiluri de viață în România după 1989, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Crainic, Nichifor (1996 [1936]), Puncte cardinale în haos, Iași, Timpul. Dan, Adrian Nicolae (2003), "Spre o nouă arhitectură a inegalității sociale", în Sociologie Românească, 1-2, pp. 97-108. Dahrendorf, Ralf (1958), "Toward a theory of social conflict", în Journal of Conflict
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la Catedra de estetică a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, revine în presă: reporter la revista „România azi” din cadrul Redacției publicațiilor pentru străinătate (1953-1956), redactor la „Scânteia tineretului” (1956-1966), „Femeia” (1967) și „Săteanca” (1967-1973). Debutează cu versuri la cotidianul clujean „Lupta Ardealului” în 1947, și editorial cu piesa de teatru Îndrăzneala, apărută în 1962 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Albina”, „Gazeta literară”, „Scânteia”, „Îndrumătorul cultural”. Înzestrat cu capacitatea de a surprinde pitorescul comportamental și lingvistic al țăranilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
and Pragmaticalization in Romanian, București, Editura Universității din București (sub tipar). Dragomirescu, Adina, 2009c, "A fi ca verb inacuzativ. Pentru unificarea interpretării", în: G. G. Neamțu, Ș. Gencărău, A. Chircu (eds.), Limba română - abordări tradiționale și moderne, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, p. 65−70. Dragomirescu, Adina, Alexandru Nicolae, 2009, "Relics of Auxiliary Selection in Romanian", comunicare prezentată la colocviul Going Romance, Nisa, 3−5 decembrie. Dryer, Matthew S., 1998, "Aspects of Word Order in The Languages of Europe", în: A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care propune crearea unei secțiuni teatrale pentru diletanți. Sprijinit în acțiunea sa temerară, Ioan Baciu pregătește, peste puțin timp, o reprezentație teatrală cu piesa Ciorobor pentru un topor de Iosif Vulcan, piesă ce fusese tipărită în „Gura satului”. Repertoriul diletanților clujeni se îmbogățește cu „cânticele comice” și alte texte de Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi și Matei Millo. Sosind în turneu în 1870, trupa lui Matei Millo acordă sprijin diletanților prin spectacole și îndrumări, contribuind astfel la formarea lor. La reprezentațiile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
Sandu În lucrarea sa Sociabitatea În spațiul dezvoltării (Editura Polirom, 2003) și utilizând pentru măsurarea capitalului relațional metodologia matricei comunitare propusă de noi În anii anteriori (vezi și Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună În satul contemporan, Presa Universitară Clujeană, 2003) am putut desprinde și comunica o serie de aspecte importante asupra legăturii dintre capitalul relațional și strategiile de viață adoptate de locuitorii din Corna: se declarau de acord cu investițiile companiei străine, adoptând strategia mobilității, cei cu un capital
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o imagine mai apropiată de realitatea socială, de sensul acordat de subiecți propriilor lor acțiuni. Tema pe care o cercetează este cea a vecinătății ca relație și formă de comunitate socială, la nivelul vieții rurale din Munții Apuseni. Volumul cercetătorului clujean Silviu Totelecan este remarcabil prin constructivismul fundamentat pe care Îl promovează. Mesajul esențial al lucrării pe care o semnează susține că relații și practici sociale de mare complexitate precum cele care se subsumează spațiului de vecinătate nu pot fi Înțelese
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai curând fragmentar de acest subiect, deși, în mod interesant, una dintre cărțile "clasice" în analiza populismului a fost coordonată, alături de Ernest Gellner, de politologul român Ghiță Ionescu 2. În ultimul deceniu, mai cu seamă grație eforturilor întreprinse de colegii clujeni Sergiu Mișcoiu și Sergiu Gherghina (care semnează, deloc întâmplător, Postfața acestei ediții în limba română), cărora li s-a adăugat Sorina Soare, ca și alți tineri cercetători, au văzut lumina tiparului mai multe studii, volume de autor și volume colective
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fiul Martei (n. Cordoș) și al lui Viorel Cacoveanu, cazangiu la Atelierele de reparat material rulant Cluj. După Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj, absolvit în 1954, și un periplu studențesc la Politehnică și apoi la Facultatea de Matematică a Universității clujene, se decide pentru filologie, facultate pe care o termină în 1962. Încă din anii liceului trimite corespondențe de la manifestările sportive la ziarul „Sportul popular”, debutul în presă putând fi considerat, astfel, decembrie 1955. Ca student, frecventează cenaclul de la Asociația Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]