7,719 matches
-
în parlament. A instalat un guvern pe care a avut tot timpul să-l pregătească. Ce se întâmplă acum nu este o simplă o criză politică. Nu este o criză a PSD, ci o criză care afectează credibilitatea României. Liderii coaliției de guvernământ riscă stabilitatea țării pentru calcule personale, mici și imorale. Nici programul de guvernare, nici numărul de voturi nu țin loc de responsabilitate și moralitate. Este, în același timp, o criză a unui mod falimentar de a face politică
Dacian Cioloș susține schimbarea „din temelii” a modului în care fac politică Dragnea&Co. () [Corola-blog/BlogPost/337686_a_339015]
-
ca un rezultat al votului și al alianțelor politice post vot, între partide la guvernare și partide în opoziție, banca centrală s-a aflat într-o poziție relativ confortabilă. Ea nu a avut, de regulă, un inamic în partidul sau coaliția politică aflată la guvernare. Experiența românească arată că deciziile băncii centrale par să producă efecte mai greu de digerat pentru partidele din opoziție decât pentru cele aflate la putere. De exemplu, guvernatorul Isărescu a fost amenințat înaintea alegerilor din 1996
Cum a ajuns BNR să joace rolul unui „partid la putere” în lupta politică () [Corola-blog/BlogPost/337696_a_339025]
-
că deciziile băncii centrale par să producă efecte mai greu de digerat pentru partidele din opoziție decât pentru cele aflate la putere. De exemplu, guvernatorul Isărescu a fost amenințat înaintea alegerilor din 1996 cu pierderea mandatului de către reprezentanții Convenției Democrate, coaliție politică aflată în opoziție în perioada 1992-1996. La fel s-a întâmplat și în anul 2000, când reprezentanți la vârful PSD, partid până atunci aflat în opoziție, au amenințat că nu vor reînnoi mandatul guvernatorului. Și în 2004 a existat
Cum a ajuns BNR să joace rolul unui „partid la putere” în lupta politică () [Corola-blog/BlogPost/337696_a_339025]
-
guvernatorului. Și în 2004 a existat același model, în care alianța DA, până atunci aflată în opoziție, a vorbit de debarcarea guvernatorului. Sunt două condiții principale pentru care banca centrală nu a avut, de regulă, un inamic în partidul sau coaliția politică aflată la guvernare. În primul rând, partidele parlametare au reușit să reproducă cu aproximație structura lor din parlament în structura consiliului de administrație al băncii centrale. În consecință, partidul la guvernare „a avut majoritate” (în sensul că a susținut
Cum a ajuns BNR să joace rolul unui „partid la putere” în lupta politică () [Corola-blog/BlogPost/337696_a_339025]
-
plus, începând din 1990 și până de curând, România a avut acorduri cu FMI, UE și alți creditori oficiali, acorduri pe care, cel puțin în faza inițială, guvernele le-au respectat. În aceste condiții, nu au existat motive majore pentru coalițiile politice aflate la guvernare să critice banca centrală, cel puțin în faza cât acordul a fost activ. Îți recomandăm Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani În al doilea rând, odată ajunși în consiliul de administrație, cei
Cum a ajuns BNR să joace rolul unui „partid la putere” în lupta politică () [Corola-blog/BlogPost/337696_a_339025]
-
la rând, un guvernator oferă acest front suplimentar, mai ales după o criză financiară, în care apar multe teme cu priză la public. În plus, pe lângă savoarea temelor financiare, criticarea guvernatorului de către partidele din opoziție echivalează cu criticarea partidului sau coaliției de la guvernare, care deține majoritatea în parlament și, în același timp, susține și cel mai mare număr de membri ai consiliului de administrație al băncii centrale. Din acest motiv, eșecul de identificare a reprezentanților loiali se transferă partidului de guvernământ
Cum a ajuns BNR să joace rolul unui „partid la putere” în lupta politică () [Corola-blog/BlogPost/337696_a_339025]
-
metale standardul G.R.I. reprezintă principalul îndrumar pentru raportarea cu privire la performanțele de mediu, sociale și economice în industria extractivă*150). *150) www.globalreporting.org. Inițiativa privind transparența în industria extractivă*151) *151) www.eiti.org Inițiativa privind Transparența în sectorul minier, denumită E.I.T.I., reprezintă o coaliție de guverne, companii, grupuri ale societății civile, investitori și organizații internaționale,. Nucleul acestei inițiative îl constituie un răspuns la provocarea așa numitul "blestem al resurselor" - evaluarea conform căreia țări bogate în resurse nu reușesc să atingă dezvoltarea. E.I.T.I. a dezvoltat
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292267]
-
să rămână pentru totdeauna colonia multinaționalelor puternice din statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Cel mai tânăr ocupant al unui fotoliu de senator vede europarlamentarele că pe o oportunitate pentru propria democrație și consideră că este benefic pentru România că actuala coaliție de guvernământ să reziste. - Cu ce gânduri ați intrat în politică? - Să schimb faptul că parlamentarul era obișnuit să vegeteze în parlament pe banii contribuabililor, fără să facă absolut nimic pentru aceștia, fiind preocupat exclusiv doar de bunăstarea lui personală
IULIAN URBAN SE LUPTA PENTRU O SPECIE NOUA DE PARLAMENTAR. INTERVIU CU SENATORUL DE ILFOV de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344253_a_345582]
-
era la fel de accentuată? -NU există nici o șansă în acest sens; pe lângă faptul că fostul guvern avea o susținere parlamentară de sub 15 %, iar acest guvern are peste 70 % , totuși este o uriașă diferența, si paradoxal sau nu, cele două partide din coaliția de guvernământ se țin în echilibru, se trag de urechi când apar derapaje, astfel încât cred că este benefic pentru România să reziste această coaliție, sigur cu eliminarea pe parcurs, a reminiscențelor comuniste din PSD. -Lipsa de activitate sau de eficiență
IULIAN URBAN SE LUPTA PENTRU O SPECIE NOUA DE PARLAMENTAR. INTERVIU CU SENATORUL DE ILFOV de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344253_a_345582]
-
are peste 70 % , totuși este o uriașă diferența, si paradoxal sau nu, cele două partide din coaliția de guvernământ se țin în echilibru, se trag de urechi când apar derapaje, astfel încât cred că este benefic pentru România să reziste această coaliție, sigur cu eliminarea pe parcurs, a reminiscențelor comuniste din PSD. -Lipsa de activitate sau de eficiență a unor politiceni ar putea fi scuzata de unii sub pretextul “recesiunii”. “Nu am făcut nimic pentru că nu s-a putut. E o criza
IULIAN URBAN SE LUPTA PENTRU O SPECIE NOUA DE PARLAMENTAR. INTERVIU CU SENATORUL DE ILFOV de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344253_a_345582]
-
necesar pentru România, într-o perioadă extrem de dificilă. Am intrat la guvernare pentru că România are nevoie de stabilitate și de competență economică, iar PSD este pregătit să ofere aceste lucruri. Tensiunile au apărut numai atunci când a intervenit Traian Băsescu în interiorul Coaliției, pentru că actualul președinte a dovedit că are o vocație a dezbinării. - Dacă ar fi să faceți un bilanț al guvernării PSD-PD-L, ce ați dori să menționați? - Guvernul are rezultate mulțumitoare în plan social, dar are și unele carențe în plan
CUM SE VEDE ROMANIA DE LA WASHINGTON? INTERVIU CU MIRCEA GEOANA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344295_a_345624]
-
au copt condițiile” adică gogonelele din salcie. Va mări Ponta salariile precum a făcut-o „pretenul” său Tăriceanu cu cel al dăscălimii? Să analizăm puțin această perspectivă. Deși PSD este un partid strâns unit în jurul fostului său conducător Victoraș iar coaliția cu unii trădători este mai vie ca niciodată (USL trăiește în coșciugul din care a ieșit fantoma Tăriceanu) cauza dezbinărilor intra și extra partinice nu rezultă din frecușurilor între baroni. Cauza este dezbinarea, iar coalițiile nu sunt nici pe departe
VICTORAŞ NE VA MĂRI SALARIILE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344009_a_345338]
-
fostului său conducător Victoraș iar coaliția cu unii trădători este mai vie ca niciodată (USL trăiește în coșciugul din care a ieșit fantoma Tăriceanu) cauza dezbinărilor intra și extra partinice nu rezultă din frecușurilor între baroni. Cauza este dezbinarea, iar coalițiile nu sunt nici pe departe o soluție. Însăși afirmația lui Victoraș „Să demisionez? Adică să las frâiele țării pe mâna celor care au redus salariile?” nu este de loc retorică. Știe Victoraș că mărirea de salarii preconizată de el se
VICTORAŞ NE VA MĂRI SALARIILE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344009_a_345338]
-
Iulia Briceag O să realizeze în martie - aprilie, după facturii și altele. Așa merită prostimea 28.01.2013 22:23 Viorel Muha Este târziu dar se poate schimba situația și demara ... va cădea acest guvern și se va distruge această monstruasa coaliție 28.01.2013 22:24 Iulia Briceag O să iasă lumea în stradă, martie, aprilie 28.01.2013 22:24 Viorel Muha Nu numai Ok Iulia Ce ai spus că ai nevoie? 28.01.2013 22:26 Iulia Briceag De nimic
MEDICAMENTELE IULIEI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343395_a_344724]
-
se bucurau încă de o putere mai mare decât a predecesorilor. Fiul său, Shashthadeva sau Chaturbuja (1007) cucerește regatele din apropriere, chiar si insula Ceylon unde îl prinde pe Print și-l încarcerează. El a reușit să formeze o mare coaliție de apărare împotriva regilor străini. Primul regat din Goa a fost spre sud, în insula Tiswaldi. El includea și regiunea Salcette. Capitala a fost la Chandrapur sau Chandor, un vechi oraș konkan. Se crede că a fost fondat de Chandraditya
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și ale art. 2 din Constituție, se susține că transferul de autoritate este utilizat în mod uzual, în cadrul NATO, în executarea misiunilor specifice în cadru aliat sau de coaliție. Procedura transferului de autoritate este reglementată în legislația românească încă din anul 2011, în Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român. Art. 11 din actul normativ amintit anterior definește în mod
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
care să se poată asigura principiul comenzii unice în orice situație în care s-ar planifica și executa misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții. ... 15. Se mai arată că exercitarea comenzii unice nu implică în niciun fel vreo formă de cedare a suveranității niciuneia dintre țările ale căror efective participă la misiunea specifică în discuție. Transferul de autoritate, conform art. 7 alin. (3) din
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții, pe o durată determinată, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte. ; ... – Art. 23: „Măsurile prevăzute la art. 21 și art. 22 alin. (1)-(3) sunt luate de structurile din instituțiile din sistemul național de apărare
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții, pe o durată determinată, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte“. Curtea reține că noțiunea de „transfer de autoritate“ în domeniul apărării colective a spațiului aerian se regăsește și în Legea nr. 257/2001, care prevede
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
vedere predarea/preluarea controlului și comenzii doar asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții, și nu asupra întregii armate, și doar în condițiile strict prevăzute de normă („pe o durată determinată, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte“), care nu are semnificația „încredințării exercițiului suveranității altor subiecte de drept
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții, în condițiile strict prevăzute de normă, iar nu încadrarea într-o funcție militară în sistemul Ministerului Apărării Naționale. Curtea reține că accesul în profesia de cadru militar, precum și evoluția ulterioară pe treptele ierarhiei militare au la bază principiile și
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
acord cu Constituția, incumbă doar cadrelor militare în activitate, încadrate în structurile militare ale Ministerului Apărării Naționale, iar nu structurilor și mijloacelor militare specializate ale NATO ori autorităților militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice. Acestea participă, în cadru aliat sau de coaliție, la controlul spațiului aerian, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte. ... 62. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
normative existente, se susține că nu servește interesului public și nu este oportună adoptarea unor noi acte normative cu privire la cadrul legal pentru derularea, de către forțele armate române, pe timp de pace, individual, în cadru aliat sau de coaliție, a unor misiuni și operațiuni pe teritoriul statului român. Se susține, așadar, că este o suprapunere de reglementare, ce încalcă principiile instituite prin Legea nr. 291/2007 și Legea nr. 122/2011, vizând aceeași problematică, aspect care va determina dificultăți în procesul
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
criticilor, autorii formulează diferite ipoteze, dând, totodată, anumite interpretări acestor norme. Reține că, spre exemplu, transferul de autoritate, criticat de autorii sesizării, este utilizat, în mod uzual, în cadrul NATO, în desfășurarea operațiilor sau misiunilor în cadru aliat sau de coaliție. Astfel, arată că în legea criticată sunt prevăzute două posibilități în care pe timpul unor misiuni și operații militare care s-ar putea desfășura pe teritoriul statului român, la care ar participa și forțe armate străine, comandanții desemnați să conducă
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
în domeniu), politice (care au în vedere asigurarea cadrului în care misiunile și operațiile militare corespund obiectivelor politico-militare și stării finale dorite) și militare (care vizează asigurarea premiselor necesare desfășurării misiunilor și operațiilor militare, precum și asigurarea protecției forțelor proprii/aliate/de coaliție). Observă că, potrivit art. 6 alin. (3) din legea criticată, elaborarea regulilor de angajare se realizează în concordanță cu principiile și normele dreptului internațional public, ale dreptului internațional umanitar și în conformitate cu prevederile legislației naționale; nicio regulă de angajare
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]