13,334 matches
-
cognitiv de internalizare a normelor grupului și distanțarea de alții, prin afirmarea spiritului de „Noi”, diferit de „Alții”. A patra etapă este afirmarea unui sine social conceptual, probat prin capacitatea de a realiza categorizări sociale bazate pe criterii abstracte, construcții cognitive independente de frontierele grupului. Când ajunge la etapa de sine social autonom, individul are standarde sociale personale, nu mai este atât de legat de normele constrângătoare ale grupului, se afirmă ca o valoare unică și poate recunoaște valori similare. Dacă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reticent, prudent cu noul context, el constată după un timp că se poate adapta, că are resurse pentru a se descurca în noile situații, că se poate afirma chiar, accentuând anumite atitudini care nu cer efort, nici fizic și nici cognitiv, ci doar o plasare corectă și o accentuare periodică a acestei opțiuni. Al doilea concept cu care vom opera este cel de reprezentare socială. Sintagma a fost lansată în 1961 de compatriotul nostru Serge Moscovici, care înțelegea prin reprezentări sociale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reprezentare socială. Sintagma a fost lansată în 1961 de compatriotul nostru Serge Moscovici, care înțelegea prin reprezentări sociale un ansamblu structurat de valori, noțiuni și practici relative la „obiecte” sociale, aspecte ale mediului social. Reprezentările sociale, crede Moscovici, sunt ordonări cognitive, ce articulează informațiile asupra obiectelor, precum și atitudinile referitoare la acestea. Dar tot Moscovici spune: ar fi greșit să credem că reprezentările sociale sunt elaborări exclusiv cognitive. Funcționarea lor, alimentându-se din exterior și din interior, în același timp, integrând socialul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relative la „obiecte” sociale, aspecte ale mediului social. Reprezentările sociale, crede Moscovici, sunt ordonări cognitive, ce articulează informațiile asupra obiectelor, precum și atitudinile referitoare la acestea. Dar tot Moscovici spune: ar fi greșit să credem că reprezentările sociale sunt elaborări exclusiv cognitive. Funcționarea lor, alimentându-se din exterior și din interior, în același timp, integrând socialul, le-a atras calificativul de construcții sociocognitive. Avem un subiect ce gândește, un obiect al reprezentărilor și un context social în care se înscrie subiectul, context
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
timp, integrând socialul, le-a atras calificativul de construcții sociocognitive. Avem un subiect ce gândește, un obiect al reprezentărilor și un context social în care se înscrie subiectul, context ce stabilește specificul relației subiect-obiect. Prin urmare, individul nu este izolat cognitiv, ci atașat mediului său, contextului. Am putea spune că ele sunt produse ale contextului. Cu ajutorul reprezentărilor, crede W. Doise, un urmaș al lui Moscovici, formulăm principii generatoare de luări de poziții. Reprezentările sociale sunt considerate imagini ale realului, sisteme de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
personalității la contextul social, modul propriu de a face accesibilă lumea exterioară, de a-i înțelege pe ceilalți, mecanismul prin care construim teorii despre mediul social, în scopul înțelegerii și stăpânirii acestuia. Când elaborăm reprezentări despre realitate, noi construim filtre cognitive între presiunea socialului și sistemul personalității (Neculau, 1997). Recitim realul, îl reconstruim, îl îmbogățim. Ele contribuie hotărâtor la procesul de formare a conduitelor și de orientare a comunicațiilor sociale. Reprezentările nu sunt așadar reacții la stimulii externi, nu pot fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca o cunoaștere practică a unei societăți în continuă mișcare, în transformare, ca o cunoaștere împărtășită de grupuri și indivizi, ca o organizare a acestei cunoașteri și ca o modalitate de a construi și reconstrui lumea. Reprezentările sociale, deși producții cognitive, se elaborează prin alte mecanisme decât operele științifice. Ele își extrag informația din realitate, dar apelează, de asemenea, la simțul comun, la mituri și credințe, la opinii comun împărtășite și ideologii, nu ignoră mecanismele politice și economice. Ele se prezintă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru asumarea unei noi conștiințe, pentru angajarea în lupta cu dușmani și inamici, pentru integrarea în noile norme și accederea în grupul celor care au ales linia justă. A accede într-un grup bine valorizat presupune o operație de schimbare cognitivă și o alta de schimbare socială (Tajfel, 1978). Prima strategie identitară constă în acceptarea unui alt sistem de referințe, a unui alt mod de a gândi lumea, relațiile, ierarhiile sociale. Un travaliu cognitiv de restructurare a raportării la mediu, un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bine valorizat presupune o operație de schimbare cognitivă și o alta de schimbare socială (Tajfel, 1978). Prima strategie identitară constă în acceptarea unui alt sistem de referințe, a unui alt mod de a gândi lumea, relațiile, ierarhiile sociale. Un travaliu cognitiv de restructurare a raportării la mediu, un efort creativ de schimbare a cadrelor de referință pentru a obține distincții pozitive, valorizări favorabile. Simpla ruptură cu vechiul grup conferă vizibilitate și atrage evaluări pozitive, strădania de a sublinia aceste deosebiri accentuează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la dispoziție o paletă bogată de evoluții: de a se înscrie în acțiuni colective, de a deveni un militant activ, de a lupta pentru creșterea identității colective pozitive, de a iniția mișcări de schimbare sau creștere. El poate îmbina schimbarea cognitivă, vizibilă la nivelul discursului, cu schimbarea socială, prin acțiune (Baugnet, 1998). Cu cât noua identitate este mai recentă, cu atât e mai vizibil efortul individului de a fi acceptat, valorizat, promovat. Dacă ne referim la domeniul nostru de studiu, unii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în mod explicit și noile convingeri, are nevoie de certitudini pentru a dovedi (a-și dovedi) „imposibila întoarcere”. Asumarea militantă a unei noi identități nu este însă o caracteristică larg răspândită. Este, mai degrabă, privilegiul unei minorități caracterizate prin mobilitate cognitivă și afectivă, capabilă de asemenea gesturi temerare. Adesea divulgă o istorie personală controversată, sete de a accede la poziții înalte. Să ne amintim: mulți dintre foștii legionari s-au înscris rapid în Partidul Comunist, s-au înregistrat asemenea conversii și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
identitate evoluează și se modifică în cursul existenței individului (Lipiansky, 1998). Aceste trei condiții au fost satisfăcute în procesul de creare a unei noi identități. A existat o ideologie seducătoare, disimulată eficient, într-o manieră accesibilă din punct de vedere cognitiv, recurgându-se adesea la simplificări și sloganuri. Serge Moscovici ne oferă un model explicativ al propagandei, ca operă de influențare psihologică. Propaganda acționează eficient prin instituirea unui raport social specific: o relație antagonistă, chiar conflictuală (sau măcar de opoziție), față de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și a subliniat mereu faptul că reprezentările se nasc din anumite credințe ce marchează viața socială a unei colectivități, funcționează dependent de contexte culturale specifice, sunt marcate ideologic și încorporează istoria devenirii unui grup social. Ele sunt - e drept - alcătuiri cognitive, dar se împlinesc în funcție de caracteristicile contextului, de gândirea socială dominantă. Teoria lui Moscovici a născut o mișcare de idei puțin previzibilă în 1961, ea a depășit de mult granițele psihologiei sociale, „reprezentaționiștii” alcătuiesc astăzi o comunitate transfrontalieră care se întâlnește
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
discurs care-i definește. Hotărât lucru, cetățeanul gânditor este produsul „cetățeanului gândit” (Rouquette, 2001) - el e dependent de o putere, de contextul care l-a zămislit. Toți cei care au scris apoi despre R.S. au încercat să împace „socialul” cu „cognitivul”, formula „construcție sociocognitivă” exprimând interacțiunea celor două componente. Ceea ce rezultă clar din examinarea tuturor definițiilor date reprezentărilor sociale este faptul că, deși sunt elaborări cognitive, reprezentările sociale nu pot fi rupte de socialul în care s-au construit: ele sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
zămislit. Toți cei care au scris apoi despre R.S. au încercat să împace „socialul” cu „cognitivul”, formula „construcție sociocognitivă” exprimând interacțiunea celor două componente. Ceea ce rezultă clar din examinarea tuturor definițiilor date reprezentărilor sociale este faptul că, deși sunt elaborări cognitive, reprezentările sociale nu pot fi rupte de socialul în care s-au construit: ele sunt prizonierele socialului. W. Doise (1990) a exprimat perfect satisfăcător complexitatea raportului cu socialul: reprezentările sociale joacă un rol important în menținerea raporturilor sociale, sunt fasonate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau să aleagă dintre mai multe variabile. Mă refer la un context social-global, ideologic, precum și la un context imediat, situațional, ce construiesc împreună o anumită realitate social-istorică în care-l „învelesc” pe individ, silindu-l să-și însușească anumite soluții cognitive, să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Dacă-și alimentează reprezentările dintr-un context dat, individul (grupul) va „învăța” anumite semnificații și interpretări ale fenomenelor sociale și va construi anumite modele de organizare a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
societății, poate pretinde însușirea unor anumite norme de conduită, controlând, marcând situațiile, poate determina utilizarea unor grile de evaluare specifice care mobilizează și/sau polarizează actorii sociali. În fine, acest context controlat produce o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, îl familiarizează cu „normalul”, îl ajută să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției de bază și-l îndrumă să respingă „anormalul”, excepția, ceea ce vine în contradicție cu normele „științifice” de funcționare. Mai apropiată de realitatea la care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
normal: el nu comunică, ci caută formula potrivită, la momentul potrivit. Ce rezultă din cele spuse până aici? Individul își construiește reprezentarea prelucrând realitatea cu care vine în contact, din care se alimentează. El integrează această „realitate obiectivă” organizării sale cognitive, sistemului său de valori, își făurește istoria și sistemul său de referințe, raportându-se la contextul dat. Reprezentările sociale sunt alimentate din context, în primul rând pentru natura condițiilor care produc discursul și înlesnesc formularea de idei, descoperirea unor teorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bine controlate, antrenarea acestora în acțiuni colective, cu scopuri comune, livrate din afară. Dacă procesul reprezentațional nu poate fi detașat de activitățile în care actorii sociali sunt angajați, de experiențele lor sociale înseamnă că reprezentările sociale înglobează și structurează elementele cognitive ce rezultă din relațiile concrete cu contextul social. Relațiile dintre indivizi nu sunt - cum am spus - neutre, ci determinate de luarea de poziție ce angajează competența lor acțională, dobândită într-un anumit context (social, psihologic, ideologic) și printr-o anumită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poziție ce angajează competența lor acțională, dobândită într-un anumit context (social, psihologic, ideologic) și printr-o anumită activitate. Pe scurt, dacă dorești ca individul să angajeze anumite atitudini și comportamente, oferă-i prilejuri de a deprinde numai anumite scheme cognitive, de a exersa în condiții inventate și perfect controlate! El va „învăța” astfel o anumită realitate și, pentru că n-a avut prilejul să ia cunoștință de alternative, o va considera „obiectivă”, singura reală și comprehensibilă. Iar orice altă realitate pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chiar irațională, așa cum îi este transmisă, interpretată. Aceste efecte ale „situației” au o importanță particulară, explicând de ce un individ îmbrățișează anumite idei, și nu altele. Corpusul de idei, reprezentările sale vor acționa ca un aparat de percepție, ca un filtru cognitiv, triind informațiile și elaborând strategiile acționale. Poziția socială a actorilor sociali antrenează apariția unui efect de perspectivă. Aceștia nu pot percepe valoarea exactă, toate nuanțele realității în care sunt implicați: ei și-au fabricat o idee aproximativă asupra realității și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
înainte, individul va „ideologiza” tot ceea ce întâlnește sau va „psihologiza”, interpretând totul prin prisma aparatului său evaluator indus. Deconchy numește „ortodoxie ideologică” această informație care ține de un anumit câmp social, de o anumită regularitate socială și care-l imunizează cognitiv pe individ împotriva altor idei, atitudini, conduite. Să ilustrăm acum, prin câteva exemple, cum s-a produs, în cazul României, îndoctrinarea ideologică ce a obturat orice posibilitate de a „învăța” altceva decât ceea ce era livrat de responsabilii modelării gândirii. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lagăr” al țărilor socialiste. Vom decupa câteva sectoare ale vieții sociale, marcate în adâncime de presiunea ideologică și de instaurarea unor noi practici sociale, domenii care au modelat formarea unui anumit profil de individ. El a rămas ancorat în schemele cognitive și practicile sociale învățate în condiții de control social, și-a format reprezentări corespunzătoare și le activează ori de câte ori se confruntă cu situații asemănătoare. A. Controlul învățământului și formării După schimbările din 1989, în Polonia s-a găsit și publicat un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pierduse impactul. O bună parte a populației a început să se adapteze la noul context, deși unele rezerve persistau. Unii au înțeles însă că situația devenise ireversibilă. Acest segment important al populației s-a angajat atunci într-o profundă activitate cognitivă de reorganizare a reprezentărilor lor sociale. Au devenit susținători ai noului curs, militanți pentru noua ordine. Incoerența însă persista, evoluția contradictorie a societății încuraja încă ecartul și adoptarea unei atitudini de atenție. Dar noile practici, elaborate de noii dirigenți și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
disimulare, stilul adaptativ. După schimbările din 1989, deși s-au creat noi condiții sociale, politice și economice, un mare număr de actori sociali au răspuns printr-o rezistență neașteptată la noile practici. Chiar după 15 ani, ei operează cu structurile cognitive deprinse în timpul copilăriei și adolescenței. Ei tratează noua informație utilizând aparatul de decodaj și de interpretare pe care l-au construit în perioada lor de formare. Ei așteaptă încă să vadă dacă situația este ireversibilă sau nu. Referințe bibliografice Abric
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]