3,127 matches
-
încredințată „... Doamnei Moisescu”. Deci, Birănștain era tovarășă, iar președinta de la Vaslui „doamnă”. Motivul? Apartenența politică! La capitolul căruia noi îi vom spune „fapte mărețe rezervate unui viitor neprecizat”, vom bifa cele găsite în acest raport și anume: „...s’au format comisiuni care au vizitat doamnele din oraș (evreice, desigur!, n.a.) și care au subscris cotizații lunare, realizând un milion patru sute mii lei (în anul de referință, puternic devalorizați, numai buni de a cumpăra un cocoș costeliv și două găini bătrâne!, n.a.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o parte din conținutul acesteia era următorul: „(...) toți cetățenii sovietici cari se găsesc pe teritoriul țării sunt obligați să se întoarcă în URSS și urmează a fi înscriși în listele cari se întocmesc în fiecare județ conform dispozițiunilor date de Comisiunea Aliată de Control (prin urmare, decizie unilaterală a rușilor, n.a.) și Serviciul Special pentru Repatrierea Cetățenilor Sovietici și Aliați”. Punctul II al acestei telegrame stabilea unele excepții în favoarea celor care nu voiau repatrierea din varii motive: „...acei cari nu vor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
subl.ns.) pe listele Înaltului Comandament Sovietic, lipsite de orice acte de identitate (subl.ns.), care încasează indemnizația de hrană și îmbrăcăminte cuvenite numai cetățenilor sovietici aliați (...). Avem onoare a vă face cunoscut că , în conformitate cu cele comunicate acestui Departament de Comisiunea Română pentru Aplicarea Armistițiului, persoanele în cauză urmează a fi deferite parchetului pe măsura identificării lor”. Câți vor fi fost prinși la borcanul cu smântână, nu se știe deoarece documentele nu ne spun nimic în acest sens. Atât cât se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comunicat că n’au cunoștință de acel tractor”. Prin urmare, putem deduce că tractorul se evaporase, pur și simplu, cu toate că Butunoiu știa cu totul altceva de soarta acestuia odată ce deținea date concrete. Iată ce mai scrisese: „Cum Ministerul Agriculturii și Comisiunea Română pentru Aplicarea Armistițiului ne cere ca să raportăm asupra tractorului ridicat la data de 18 iunie a.c. de Dl. Inginer Maior Razimovaschi dela Camera Agricolă Fălciu, vă rugăm a ne îndruma de unde putem ridica acest tractor”. Potrivit rezoluției scrisă în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sovietice au avut un rol determinant și asupra inflației care explodase, deja. Depășind, oarecum, prevederile articolului 5, autoritățile de la București au căzut la un soi de înțelegere cu generalul Vinogradov (șeful Comisiei Aliate de Control de la București) care „... a promis Comisiunii Române de Aplicare a Armistițiului că nici un originar din Basarabia și Bucovina de Nord nu va mai fi expediat[până când]numeroșii învățători și profesori care au rămas în Basarabia în anul 1940 (după ultimatumul sovietic n.a.) nu vor fi ridicați
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
În cazul când nu se prezintă în acest termen, nu li se va mai acorda posibilitatea de repatriere (s.n.)”. În continuare, se arată procedura care trebuie urmată și anume: „...declarațiile de repatriere vor fi date în mod liber în fața unei Comisiuni Mixte Județene. Comisiile se compun din: delegatul județean al Comisariatului General al Executării Armistițiului și Împuternicitul Județean sau Special al Comisiei Aliate de Control”. Probabil oficialii acestor instituții scrise cu majuscule s-au gândit că „cetățenii sovietici” vor profita de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și pe timp de pace, sau chiar cu simplii soldați ce tot soseau, plecau sau staționau pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, vom cita dintr-un document excepțional etichetat pe atunci „confidențial personal”. Actul cu antetul „Delegatul Comisiunii Române pentru Aplicarea Armistițiului în județul Tutova”, semnat de către colonelul Nicolaescu, avea numărul 10/27 iunie 1945 și fusese trimis (probabil prin curier special de frica ticăloasei cenzuri rusești ce se aplica potrivit art.18 din Convenția de Armistițiu) superiorilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Operațiunea de război „Pianul” Înainte de atacarea propriu-zisă a subiectului, trebuie remarcat faptul că unele adrese oficiale soseau aiurea pe la județele din Moldova, în special, ca și cea cu nr.7218/aprilie 1945. Instituția care a „emanat” această anomalie, a fost Comisiunea Română pentru Aplicarea Armistițiului (CRPAA) de la București care se interesa dacă pe raza județului Tutova a fost doborât vreun avion...american! Răspunsul subordonaților de la Bârlad a fost sec și tranșant: „Avem onoare a vă aduce la cunoștință că, atât în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dar, se naște următoarea întrebare: oare el a apucat să-l vadă în realitate?! O declarație a dat și femeia Maria Gâciu care, pe lângă cele scrise de către inginerul Lăzărescu, mai adăugase că: „Am cerut și D-lui Maior Voronov, Comandantul Comisiunii Aliate de Control Bârlad, pentru a-mi da dovadă și mi’a spus că acea dovadă îmi va da Poliția”, care poliție, după cum se știe, s-a spălat pe mâini și a plecat în coadă de pește sau, altfel spus
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
va mai avea cine să producă ouă, dar se putea pune cineva cu rușii și cu uneltele lor autohtone?! Cică, potrivit acestui document, furniturile ar fi urmat a fi plătite: „Prețul păsărilor și ouălor va fi fixat prin Ordonanțe de Comisiunile Județene respective”. Ca să nu le piară pofta de mâncare rușilor în cazul în care aceste produse avicole numite ouă ar fi avut și niscaiva găinaț pe ele, importantul și grijuliul comandant al Corpului IV Armată, cerea multă vigilență dar și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
semianalfabetul Romulus Zăroni, n.n.); 5) Ministerul Muncii (Lothar Rădăceanu, trădătorul marelui Constantin Titel Petrescu, șeful PSD, n.n.); 6) Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării; 7) Subsecretariatul de Stat al Producției de Război; 8) Subsecretariatul de Stat al Marinei; 9) Un delegat al Comisiunii Române pentru Aplicarea Armistițiului și din 3 membri specialiști în domeniul economic și financiar”. Toți acești înalți demnitari urmau a fi mandatați pentru următorii trei ani (1945-1948) după care ar fi fost numiți alții sau tot ei. Pentru deplina lămurire
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Venieri” din Galați, unde a predat greaca, latina, germana și filosofia, se mută, în 1897, la București și, între 1900 și 1920, este interpret pentru limbile greacă și engleză la Ministerul Afacerilor Străine. A fost fondator, împreună cu Ioan Bogdan, al Comisiunii Istorice a României. Universitatea din București îl „cheamă” între profesorii ei, în 1915, ca titular al noii Catedre de istorie a civilizației bizantine de la Facultatea de Litere și Filosofie. În 1919 a devenit membru corespondent al Academiei Române. S-a stins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
XVIII-lea. Toate aceste întrepătrunderi și-au găsit locul în scrierile cu caracter istoriografic ale unui Mitrofan Grigoras sau N. Chiparissa, pe care R. le-a cercetat minuțios, în parte publicându-le. În privința editării textelor vechi, a compus - din însărcinarea Comisiunii Istorice a României - un „manual al editorului”, Critica textelor și tehnica edițiilor (tipărit chiar în primul volum, cel din 1912, al buletinului Comisiunii), aducând multe limpeziri, căci manevra cu egală abilitate și instrumentele istoricului, și pe cele ale filologului, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
R. le-a cercetat minuțios, în parte publicându-le. În privința editării textelor vechi, a compus - din însărcinarea Comisiunii Istorice a României - un „manual al editorului”, Critica textelor și tehnica edițiilor (tipărit chiar în primul volum, cel din 1912, al buletinului Comisiunii), aducând multe limpeziri, căci manevra cu egală abilitate și instrumentele istoricului, și pe cele ale filologului, într-un domeniu apăsat încă de un amatorism deloc dispus să recunoască specificitatea unei profesii dificile. O legătură nemijlocită cu literatura română veche au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
mulți români și moldoveni. O sută de familii germane locuiesc în împrejurimile orașului. (...) Colonia comercială o formează: evreii, polonezii, grecii și armenii"127. În același an, "orașul are 2 800-3 000 de case și în afară de garnizoană, consulate și funcționari ai Comisiunii Dunărene, are o populație de 30 000 de locuitori"128. În 1864 un viceconsul italian care își desfășura activitatea în Dobrogea aprecia populația Tulcei la circa 20 000 de locuitori 129. În perioada 1872-1877 la Tulcea s-a produs din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu România", precum și "ținutul situat la sudul Dobrogei până la o linie care plecând de la răsărit de Silistra se termină la Marea Neagră la miazăzi de Mangalia"298. Totodată, se preciza că traseul graniței de sud a Dobrogei "se va fixa de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei"299. Articolul 47 al tratatului prevedea că "împărțirea apelor și a pescăriilor se va supune deliberării Comisiunii Europene a Dunării"300. În timpul negocierilor privind prevederile teritoriale ale tratatului de la Berlin, contele Șuvalov s-a opus
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
miazăzi de Mangalia"298. Totodată, se preciza că traseul graniței de sud a Dobrogei "se va fixa de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei"299. Articolul 47 al tratatului prevedea că "împărțirea apelor și a pescăriilor se va supune deliberării Comisiunii Europene a Dunării"300. În timpul negocierilor privind prevederile teritoriale ale tratatului de la Berlin, contele Șuvalov s-a opus extinderii graniței românești spre sudul Dobrogei afirmând că Rusia a făcut destule sacrificii cedând Dobrogea către România, aceasta având o suprafață cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sud prin talvegul brațului Chilia și gura Stari-Stambul"337. În încheiere, același articol al tratatului de la San Stefano face referire la delimitarea frontierei ruso-române pe Dunăre. Astfel, "chestiunea împărțirii apelor și a pescuitului va trebui să fie regulată de o comisiune ruso-română în termen de un an de la ratificarea tratatului de pace"338. Toate acestea erau în măsură să neliniștească autoritățile statului român care au fost înștiințate, la doar câteva zile de la încheierea tratatului de la San Stefano, de către ministrul român la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Babadag, Hârșova, Kiustendge, Medgidie se vor uni cu Principatul României, care primește și teritoriul situat în sudul Dobrogei până la o linie pornind din estul Silistrei ce se terminâ la sud de Mangalia, la Marea Neagră. Linia granițelor se va fixa de comisiunea europeană instituită pentru delimitarea Bulgariei"368. Prevederile teritoriale ale tratatului de la Berlin au stârnit o dezbatere aprinsă în societatea românească, importanți oameni politici români opunându-se cedării sudului Basarabiei către Rusia. Astfel, după Congresul de Pace de la Berlin, guvernul român
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
377. Reprezentantul rus în comisia europeană, Bogoliubov a solicitat ca frontiera româno-bulgară să treacă la 21 km est de orașul Silistra, solicitare respinsă de către ceilalți delegați 378. În ziua de 10 octombrie 1878, Tekir Pașa telegrafia ministerului de Externe român: "Comisiunea pentru delimitarea Bulgariei se va afla sâmbătă 2 noiembrie [1878, n.n.] la Silistra, în scop de a-și începe lucrările pentru frontiera româno-bulgară. Ea ar fi fericită dacă guvernul român ar binevoi a trimite câțiva ofițeri spre a o urma
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vor judeca conform legilor și usurilor mahomedane"650. La articolul 62 al legii se preciza că "procesele criminale și delictele politice și de presă se vor judeca de [către] tribunalele ordinare"651, în timp ce, articolul 63 permitea instituirea în Dobrogea de "comisiuni și tribunale estraordinare (.:.) de cât în casul declarărei stărei de asediu"652. Acest capitol a fost abrogat odată cu adoptarea, la 30 martie 1886, a legii privind organizarea puterii judecătorești în Dobrogea 653. Capitolul VI al legii, intitulat "Despre finance" cuprindea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
precum și o situație generală a fiecărei comune, în care să se consemneze numărul locuitorilor existenți înainte de războiul din anii 1877-1878, numărul emigraților și dispăruților, precum și "toți locuitorii pe nume, (...) și origine, cari se găseau în comună în momentul când lucra comisiunea"709. Articolul 13 al legii de organizare a Dobrogei prevedea că "numai locuitorii aflați în Dobrogea în ziua de 11 aprilie 1877 și îndrituiți prin art. 7 din Constituțiunea României, pot cumpăra imobile rurale în Dobrogea"710. Articolul 2 al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deveni membru al consiliului de revizie, în timp ce, cel de-al doilea consilier județean ales urma a deveni supleant. Următorul punct în programul sesiunii ordinare a Consiliului General al județului Constanța era desemnarea consilierilor județeni "care urmează să ia parte în comisiunea comunală de la 1 ianuarie 1898" pentru stabilirea listelor contribuabililor 2094. Punctul 5 al programului sesiunii ordinare a consiliului prevedea desemnarea unui consilier județean "în comisiunea pentru facerea tarifelor de rechiziții militare"2095, în timp ce, o altă prevedere a aceluiași program viza
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Consiliului General al județului Constanța era desemnarea consilierilor județeni "care urmează să ia parte în comisiunea comunală de la 1 ianuarie 1898" pentru stabilirea listelor contribuabililor 2094. Punctul 5 al programului sesiunii ordinare a consiliului prevedea desemnarea unui consilier județean "în comisiunea pentru facerea tarifelor de rechiziții militare"2095, în timp ce, o altă prevedere a aceluiași program viza "alegerea unui consilier ca membru în consiliul consultativ al târgului de vite din Anadalchioi"2096 O altă prevedere a aceluiași program viza "alegerea unui consilier
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
General al județului Constanța pentru sesiunea ordinară din octombrie 1897 viza constituirea listei permanente de jurați, "cerută de art. 39 din legea de expropriațiuni pentru utilitate publică"2098. De asemenea, urma să fie ales un consilier județean "ca membru în comisiunea pentru înstrăinarea bunurilor statului"2099, conform prevederilor legii adoptate de către parlament în 1889. Consiliul General al județului Constanța urma să desemneze un consilier județean "să verifice registrele de tocmeli agricole pe 1897"2100, așa după cum prevedea articolul 17 din aceeași
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]