3,155 matches
-
material: uneori un simplu zâmbet din inimă face mult, o vorbă bună, o vizită făcută unui bolnav, unei persoane singure sunt un adevărat balsam pentru suflet și fac cât 1.000 de lucruri materiale dar lipsite de energia iubirii, a compasiunii. 3. Păstrează starea de “a dărui” pe tot parcursul zilei. Trăiește fiecare clipă cu bucurie, având convingerea că ai un sac plin de daruri ce așteaptă a fi oferite. Menține-te pe această frecvență a dăruirii tu chiar ai multe
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
denumite după numele anticului zeu celest Horus, al cărui ochi simboliza puterea, fiind înfățișat ca având corp uman și cap de șoim. Una dintre ele, numită „ochiul stâng al lui Horus” învăța despre principiul feminin al creației, despre iubire și compasiune; cealaltă, numită „ochiul drept al lui Horus”, învăța despre principiul masculin al creației, având ca subiect principal de studiu geometria sacră. Aceeași geometrie sacră avea să lase urme în alte culturi, precum în cea a hindusă, în cea a Greciei
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Iată că verdictul Inchiziției în problema Dialogului, a generat o adevărată mișcare pro-Galilei în rîndul savanților, filosofilor și chiar printre teologii vremii. Descartes nu a luat parte la această mișcare ce a creat în Europa o atmosferă de simpatie și compasiune față de Galilei. Această atitudine a lui Descartes nu este foarte condamnabilă în fond, însă ceea ce aruncă o umbră asupra caracterului său, a fost faptul ca “s-a exprimat nedrept despre Dialog, subapreciindu-i importanța”.) E foarte adevărat că aceste aprecieri
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mei s-au pus în pielea vulpii lui Antoine de Saint - Exupery , din fascinanta poveste Micul Prinț. Ei au reușit cu delicatețe și înțelepciune să îmblânzească sufletele unor copii poate prea dezamăgiți de prea multele neîmpliniri, nereușite, respingeri, priviri cu compasiune, care nu au făcut de-a lungul timpului decât să le creeze sentimentul inferiorității față de ceilalți. Văzând că cei din jurul tău te resping sau în cel mai bun caz, te privesc cu milă, e normal să te închizi în propria
Parteneriatul educa?ional ?modalitate eficient? de modelare a personalit??ii elevilor by Rotaru Ana ?Maria [Corola-publishinghouse/Science/83975_a_85300]
-
coloanei centrale a trunchiului, este răsucit prin întoarcerea umerilor. Această răsucire este activată de poziția laterală a brațelor, după cum poziția picioarelor definește și execută răsucirea opusă a bazinului. Privirea într-o parte, gesturile opuse ale brațelor care îmbină dominarea și compasiunea, precum și încrucișarea vie a picioarelor îl caracterizează toate pe păstor ca pe un centru nodal al compoziției. În corpul uman există o ambiguitate în raportul dintre trunchi și membre. Volumul torsului poate fi privit ca bază și agent central al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Dominantă în construcția imaginii celuilalt personaj este umilința. Efectul este obținut combinând detaliul fizic cu gestica. Aspectul fizic îl pune într-o poziție de inferioritate: dintre toți plătitorii taxei el este cel mai urât. Gesturile sale par fie a implora compasiune - mâna dusă la piept -, fie a oferi o explicație servilă funcționarului. Ultimul element din universul pictural pe care privirea Retei îl înregistrează este mulțimea săculeților de bani împrăștiați pe jos. Traiectoria privirii contemplative, dar și selecția individualizantă a celor două
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
În ceea ce privește pe români, în Grecia, Timoc, Bulgaria, Federația Rusă, Croația unde trăiesc sute de mii de conaționali nu există nici o școală în limba maternă. Domnule Președinte, Comparând situația minorităților din România cu soarta românilor de peste hotare se va înțelege compasiunea, îngrijorarea și protestul pe care îl exprimăm ca români și ca cetățeni ai lumii civilizate. Vă solicităm ca în înalta responsabilitate pe care o aveți să susțineți în fața forurilor internaționale dreptul minorității românești, să spr ijiniți prin departamentele guvernamentale tratament
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de aici puterea, aflându-și astfel justificarea. Destinul nostru se află în fața noastră și noi îl înfruntăm. Mai puțin din orgoliu, cât pentru că avem conștiința condiției noastre fără de urmare. Și nouă ne e uneori milă de noi înșine. E singura compasiune ce ni se pare acceptabilă: un sentiment pe care poate nu-l înțelegeți și care nu vi se pare bărbătesc. Și totuși, îl simt tocmai cei mai îndrăzneți dintre noi. Dar pentru noi a fi bărbat înseamnă a fi lucid
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
din mreaja pesimismului, el evoluează treptat spre un umanitarism vag, cu elanuri idealiste și infiltrații mistice - credința unui cărturar bătrân, cumpătat și evlavios. Simpatia lui se îndreaptă spre țăranul obidit (Socoteala, La arie) și spre intelectualul cu iluziile spulberate. Dar compasiunea și înduioșarea se preschimbă în sarcasm și vehemență (poezia 1907) când vine vorba de instituțiile vremii, de la monarhie (pamfletul Auri sacra fames), justiție, școală până la armată, cu ororile ei. Modul critic al lui V. este pamfletul, care poate lua forma
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
ca pretext asasinarea omului său de casă Kirov, la 1 decembrie 1934, în Leningrad, pentru a începe o epurare* neîntreruptă în partid, poliție politică* și armată. Toți cei care au pus la îndoială validitatea politicii sale, care au manifestat vreo compasiune față de țărani sunt eliminați. Teroarea declanșată la bază va urca până la vârf, în valuri succesive, mereu mai violente, mereu mai devastatoare. Din 1936 în 1938, în cadrul Marii Terori*, Stalin pune să fie împușcați majoritatea vechilor bolșevici și decapitează armata, care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
descoperire din domeniul medicinii naturiste, un remediu ce integrează tehnologie laser (HILT: high laser technologies incorporated). Am acceptat imediat să îl folosesc, chiar dacă marca (INTERFITRON) nu era înregistrată (rețetă magistrală). Oricum n-aș fi găsit altceva decât, eventual, înțelegerea și compasiunea unui preot. Zis și făcut!... După aproximativ 30 de zile starea sănătății mele s-a ameliorat semnificativ: până atunci tumora crescuse în dimensiuni, iar starea mea generală se agravase (40 kg./173cm.) La controlul făcut prin bunăvoința doamnei dr. Felicia
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Fie că partenerul de căsătorie este credincios, fie că nu, se aplică următorul sfat al Bibliei: "Cuvântul vostru să fie totdeauna cu har, dres cu sare". Când unul dintre parteneri a avut o zi grea, câteva cuvinte binevoitoare, pline de compasiune, venite din partea celuilalt pot fi de mult folos. Un cuvânt spus la timpul potrivit este ca niște mere de aur într un coșuleț de argint". Tonul vocii și alegerea cuvintelor sunt foarte importante. De exemplu, unul i-ar putea spune
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de Î), cetățenie (cod al Î), cote
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Raphaël Șef al catedrei de „Mondializare, cetățenie și democrație” de la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SEPARATISM CAPELLER Wanda Profesor de sociologie la Institutul de studii politice din Toulouse VICTIMIZARE COHEN Monique Lise Doctor În filosofie, bibliotecară la Biblioteca municipală din Toulouse COMPASIUNE COLLES Luc Profesor de didactică la departamentul de filologie romanică al Universității catolice din Louvain (UCL) INTERCULTURAL (didactica Î) COUTEL Charles Profesor de filosofie a dreptului la Universitatea din Artois INCIVILITĂȚI DELANNOI Gil Director de cercetare la FNSP (CEVIPOF) NAȚIUNE
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să facem Robert Legros, o dublă mișcare de democratizare (pe care Tocqueville o numește „egalizare a condițiilor”) și de recunoaștere sensibilă. Mișcare prin care se prăbușesc pseudo-castele, stigmatizările, excluderile. O atare recunoaștere este și o recunoaștere din inimă, după modelul compasiunii lui Rousseau (Legros, 1990). O astfel de lectură nu este irenistă: unele caste se pot reorganiza pe terenul democrației, iar instituțiile democratice sunt fragile și se pot prăbuși, după cum arată experiența trăită de Primo Levi la Auschwitz, față În față
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
RIST Gilbert (2001), Le Développement. Histoire d’une croyance occidentale, Paris, Presses de la FNSP. TODOROV Tzvetan (1982), La Conquête de l’Amérique, Paris, Seuil ă trad. rom. Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, Iași, Institutul European, 1994. Φ DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Compasiunetc "Compasiune" Astăzi, În absența marilor ideologii și religii care au creat lumea occidentală, se pare că ne-a mai rămas sentimentul care se traduce printr-un elan de generozitate față de semenii noștri. Ca și cum, după eșecul marilor proiecte universale precum comunismul sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pusă În aplicare pe post de doctrină de guvernare din „zelul compătimitor” al celui mai ilustru dintre elevii lui Rousseau, adică Robespierre? Și, mai important, cum s-a putut ca bunătatea naturală față de semeni să ducă la Teroare? Milă și compasiune: blânda voce Jean-Jacques Rousseau scria, În Discurs asupra originii inegalității Între oameni, că prima legătură dintre aceștia este mila: „Oamenii n-ar fi fost decât niște monștri, dacă natura nu le-ar fi dat mila să le sprijine rațiunea ș
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Mila este așadar un sentiment natural și, În același timp, o virtute socială, lipsită Însă de exigența morală a datoriei și de constrângerea legii. În descrierea stării naturale, aproapele este În mod necesar cel care suferă sau cel mai slab. Compasiunea sau mizericordia din textul lui Rousseau este atunci un proces sentimental de identificare cu suferința celuilalt. „Animalul spectator”, spune el, „se identifică interior cu animalul În suferință” (ibidem, p. 282). Această identificare intimă nu se mai produce Într-o stare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
suferința celuilalt. „Animalul spectator”, spune el, „se identifică interior cu animalul În suferință” (ibidem, p. 282). Această identificare intimă nu se mai produce Într-o stare socială În care domnesc rațiunea și inegalitatea dintre oameni. În starea naturală, mila și compasiunea au meritul remarcabil de a permite o legătură Între aceștia, păstrând În același timp interioritatea sălbaticului. Căci sălbaticul, subliniază Rousseau, „trăiește În el Însuși”, pe când „omul sociabil ștrăieșteț Întotdeauna În afara propriei persoane” (ibidem, p. 329). Acest prim sentiment uman, cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cineva mai slab, ea se emoționează prin compasiune-identificare și, fără a-și face rău sieși, lasă locul mai bun celui mai slab și merge să-și caute un loc În altă parte. Conservarea de sine este În perfectă armonie cu compasiunea pentru cei nefericiți. Unde se găsește Însă sursa armoniei dintre interior și exterior? Rousseau ne indică o pistă: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi și să ascultați vocea tainică a conștiinței” (ibidem, p. 240). Inima este locul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În acest caz pluralitatea, ci unanimitatea. Cel care urmează calea propriei inimi va găsi natura, pe Dumnezeu și pe aproapele său ca o reflectare armonioasă a propriei sale interiorități. Ceea ce o face pe Hannah Arendt să spună că mila sau compasiunea lui Rousseau l-au făcut pe acesta mai atent la propriile emoții decât la soarta semenilor. Dacă mila față de semeni este totuna cu conservarea de sine, ne putem Întreba dacă mai rămâne ceva străin În Întâlnirea cu celălalt. O astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față de semeni este totuna cu conservarea de sine, ne putem Întreba dacă mai rămâne ceva străin În Întâlnirea cu celălalt. O astfel de doctrină morală, religioasă și politică mai permite oare existența cuiva diferit de noi Înșine? Domnia politică a compasiunii: Revoluția și Teroarea Studiul pe care Hannah Arendt Îl consacră revoluțiilor franceză și americană stigmatizează eșecurile compasiunii. Revoluția franceză a pus În practică gândirea lui Rousseau asupra unanimității și asupra milei-compasiune, spre deosebire de Revoluția americană, care a privilegiat libertatea și pluralitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întâlnirea cu celălalt. O astfel de doctrină morală, religioasă și politică mai permite oare existența cuiva diferit de noi Înșine? Domnia politică a compasiunii: Revoluția și Teroarea Studiul pe care Hannah Arendt Îl consacră revoluțiilor franceză și americană stigmatizează eșecurile compasiunii. Revoluția franceză a pus În practică gândirea lui Rousseau asupra unanimității și asupra milei-compasiune, spre deosebire de Revoluția americană, care a privilegiat libertatea și pluralitatea, singura Revoluție fără compasiune. Arendt Începe prin a cita o frază a lui Saint-Just, care revine ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Studiul pe care Hannah Arendt Îl consacră revoluțiilor franceză și americană stigmatizează eșecurile compasiunii. Revoluția franceză a pus În practică gândirea lui Rousseau asupra unanimității și asupra milei-compasiune, spre deosebire de Revoluția americană, care a privilegiat libertatea și pluralitatea, singura Revoluție fără compasiune. Arendt Începe prin a cita o frază a lui Saint-Just, care revine ca un leitmotiv de-a lungul analizei sale: „Nefericiții sunt puterea pământului” (Arendt, 1967, p. 162). Atunci când mulțimea de săraci ai Parisului a ieșit În stradă, ea s-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Saint-Just, care revine ca un leitmotiv de-a lungul analizei sale: „Nefericiții sunt puterea pământului” (Arendt, 1967, p. 162). Atunci când mulțimea de săraci ai Parisului a ieșit În stradă, ea s-a identificat cu adevărul despre omul În stare naturală. Compasiunea a devenit cea mai puternică pasiune care i-a motivat pe revoluționari, iar „Poporul”, sinonim cu nefericirea și neșansa, și-a găsit definiția În compasiunea Însăși. Robespierre s-a exprimat astfel: „Poporul, nefericiții mă aplaudă” (ibidem, p. 106), iar Sieyès
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]