8,996 matches
-
de regiuni ale acestora. Politica europeană de coeziune se află în centrul efortului de îmbunătățire a poziției concurențiale a Uniunii, în ansamblul său, și a regiunilor mai puțin dezvoltate, în special. Așa cum am menționat anterior, principalele instrumente pentru a îmbunătăți competitivitatea regiunilor „mai puțin dezvoltate” sunt considerate a fi Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE), altfel cunoscute sub numele de fonduri structurale, precum și Fondul de Coeziune. Prin aceste instrumente Comisia Europeană investește în mii de proiecte
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
centrelor urbane, printr-o abordare policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor; ~ Îmbunătățirea accesibilității în regiuni și în special a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor lor cu arealele înconjurătoare; ~ Creșterea calității infrastructurii sociale a regiunilor; ~ Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri; ~ Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea regiunilor.” Așa cum s-a menționat și anterior, România este organizată în opt regiuni de dezvoltare: care conțin între patru și șapte județe (Regiunile de Dezvoltare de la 1 la 7) și
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
turistice; Axa Prioritară 6: Asistență tehnică. 6.1. Sprijinirea implementării, managementului și evaluării Programului Operațional Regional; 6.2. Sprijinirea activităților de publicitate și informare privind Programul Operațional Regional. Din domeniile prezentate mai sus, singurele axe care contribuie direct la creșterea competitivității economice și la reducerea disparităților economice de la nivelul regiunilor sunt Axa 4 și Axa 5, cu domeniile de intervenție aferente. În acest context am optat pentru analizarea legăturilor dintre proiectele selectate și derulate pe aceste axe și nivelul real de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
lipsa solicitărilor pe anumite domenii (4.2) sau solicitări reduse pe alte domenii. Cauzele mai sus menționate pot pune în pericol direct atât aplicarea cu succes a Politicilor de Coeziune și de dezvoltare regională, cât și dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității operatorilor economici la nivel regional. Acțiuni directe ar trebui luate atât la nivelul autorităților de gestionare a programului, cât și la nivelul beneficiarilor, în scopul creșterii semnificative a capacității de absorbție a Fondurilor Structurale Europene. Având în vedere că multe
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
cazul unui proiect finanțat prin intermediul fondurilor nerambursabile europene, s-a creat o simulare, având la bază o aplicație de finanțare pregătită de o companie română, cu statut de IMM. Aceasta a depus o aplicație de finanțare în cadrul Programului Operațional - Creșterea Competitivității Economice - Axa 1, cu scopul creșterii capacității ei productive prin achiziționarea unei linii de producție. Simularea de mai jos a fost creată având ipoteza inițială a eligibilității companiei și a capacității acesteia de susținere a investiției. Compania a fost denumită
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
a haosului reprezintă unul dintre curentele cele mai profitabile ale gîndirii moderne, iar Francisco Varela se regăsește în acest curent. B.C. Anumite modele de viață artificială dezvoltate în Institutul de la Santa Fe par destul de tulburătoare. Un model în care domină competitivitatea și selecția, în care se regăsesc cele mai rele excese ale capitalismului și ale liberalismului nu e deloc simpatic. De altfel, din ce în ce mai mulți cercetători din domeniile vieții artificiale și realității virtuale se raportează la science-fiction pentru a-și crea "lumile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dispoziție numeroase fonduri pentru formarea resursei umane în învățământ. În luna noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU) al României. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației si învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane. Printre obiectivele specifice ale acestui
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
amănunțită a factorilor enunțați mai sus, însă, în esență o firmă este competitivă dacă reușește să producă la o calitate mai bună decât ceea ce are piața deja, dar la un preț mai mic sau cel mult egal. Elementele care definesc competitivitatea putem să le clasificăm în factori generatori și declanșatori ai competitivității. A. Factorii generatori ai competitivității sunt: Cererea; Oferta; Calitatea produselor; Prețurile; Adaptabilitatea. B. Factorii declanșatori ai competitivității cuprind: B1. Caracteristici ale mediului exterior: Produsele; Clienții; Piața; Prețurile. B2. Caracteristici
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
este competitivă dacă reușește să producă la o calitate mai bună decât ceea ce are piața deja, dar la un preț mai mic sau cel mult egal. Elementele care definesc competitivitatea putem să le clasificăm în factori generatori și declanșatori ai competitivității. A. Factorii generatori ai competitivității sunt: Cererea; Oferta; Calitatea produselor; Prețurile; Adaptabilitatea. B. Factorii declanșatori ai competitivității cuprind: B1. Caracteristici ale mediului exterior: Produsele; Clienții; Piața; Prețurile. B2. Caracteristici ale mediului interior: . Costul; Flexibilitatea; Schimbarea; Dimensiunea organizației. B3. Factorii care
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
producă la o calitate mai bună decât ceea ce are piața deja, dar la un preț mai mic sau cel mult egal. Elementele care definesc competitivitatea putem să le clasificăm în factori generatori și declanșatori ai competitivității. A. Factorii generatori ai competitivității sunt: Cererea; Oferta; Calitatea produselor; Prețurile; Adaptabilitatea. B. Factorii declanșatori ai competitivității cuprind: B1. Caracteristici ale mediului exterior: Produsele; Clienții; Piața; Prețurile. B2. Caracteristici ale mediului interior: . Costul; Flexibilitatea; Schimbarea; Dimensiunea organizației. B3. Factorii care ajută la recâștigarea competitivității sunt
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
la un preț mai mic sau cel mult egal. Elementele care definesc competitivitatea putem să le clasificăm în factori generatori și declanșatori ai competitivității. A. Factorii generatori ai competitivității sunt: Cererea; Oferta; Calitatea produselor; Prețurile; Adaptabilitatea. B. Factorii declanșatori ai competitivității cuprind: B1. Caracteristici ale mediului exterior: Produsele; Clienții; Piața; Prețurile. B2. Caracteristici ale mediului interior: . Costul; Flexibilitatea; Schimbarea; Dimensiunea organizației. B3. Factorii care ajută la recâștigarea competitivității sunt: Schimbarea; Marketing și auditul în marketing Calitatea; Adaptabilitatea. Piața este în continuă
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
ai competitivității sunt: Cererea; Oferta; Calitatea produselor; Prețurile; Adaptabilitatea. B. Factorii declanșatori ai competitivității cuprind: B1. Caracteristici ale mediului exterior: Produsele; Clienții; Piața; Prețurile. B2. Caracteristici ale mediului interior: . Costul; Flexibilitatea; Schimbarea; Dimensiunea organizației. B3. Factorii care ajută la recâștigarea competitivității sunt: Schimbarea; Marketing și auditul în marketing Calitatea; Adaptabilitatea. Piața este în continuă schimbare datorită firmelor care pot pătrunde sau ieși de pe un anumit segment, sau datorită apariției unui produs de substituție. Furnizorii și clienții interacționează pe piață, modificând continuu
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
decizionale în sectorul cercetării- dezvoltării-inovării / 99 3.3. Dinamica factorului uman în infrastructura de cercetare-dezvoltare- inovare / 103 3.4. Compatibilizarea instrumentelor juridice de implementare a politicii în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare / 106 3.5. Drepturile de proprietate intelectuală elemente cheie ale creșterii competitivității / 112 3.6. Noul regim de protecție a drepturilor de autor / 117 Capitolul 4. Renovarea sistemului de finanțare a cercetării-dezvoltării- inovării și efectele în plan comercial. Studiu comparativ România celelalte state membre U.E. / 121 4.1. Cota-parte din PIB alocată
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
pentru subiect este peren și ține de rolul crucial al cercetării-dezvoltării-inovării în inițierea și susținerea progresului tehnologic, economic și social în orice țară și în orice perioadă istorică. În planul relațiilor economice internaționale, cercetarea-dezvoltarea-inovarea reprezintă unul dintre principalii determinanți ai competitivității. Dezbaterile actuale pe acest subiect sunt stimulate de preocuparea de identificare a posibilelor soluții pe care cercetarea, dezvoltarea, inovarea le poate oferi pentru depășirea momentelor de criză cu care se confruntă omenirea la acest început de mileniu. Lucrarea are caracter
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
prevederilor legale, un sistem al drepturilor de proprietate intelectuală șubred, costurile suplimentare la constituirea unei societăți comerciale etc. sunt factori care fac imposibilă funcționarea unei economii bazate pe cunoaștere. În literatura de specialitate se apreciază că dificultatea atingerii obiectivului de competitivitate economică europeană la superlativ, pilonul principal fiind cunoașterea rezidă într-o serie de factori, ce vizează: populația asiatică, care este mai inovativă față de cea europeană; mediul mai competitiv de pe piața asiatică, comparativ cu cel european; accentul pe educația de calitate
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
unei reglementări uniforme a drepturilor de proprietate intelectuală. Totodată, pentru buna funcționare a europieței cercetării- dezvoltării-inovării este necesar un grad mare de coerență și de interoperabilitate între politicile europene. Cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea sunt elementele de bază ale creșterii competitivității economice. Din această perspectivă, observăm că politica în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării nu poate fi privită în mod individual, ruptă de contextul general. De aceea, se impune analiza ei în concordanță cu politica în domeniul concurenței, al industriei, cu politica comercială, fiscală
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cercetării- dezvoltării-inovării Obiectivul general al politicii europene în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare îl reprezintă consolidarea bazei economice, instituționale, politice și sociale, prin crearea unui spațiu european de cercetare în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și prin favorizarea creșterii competitivității. Mijloacele de aducere la îndeplinire a acestui obiectiv constau în încurajarea întreprinderilor din întreaga Uniune, a centrelor de cercetare și a universităților, în eforturile lor de creștere a calității în cercetare și dezvoltare tehnologică; în susținerea cooperării acestora, urmărindu-se
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
contribuția finanaciară a fiecărui stat membru la dezvoltarea acestui sector, ci o completează, considerabil. Fiecare program-cadru presupune o linie de finanțare specifică, în funcție de obiectivele urmărite. Identificăm, totuși, două obiective strategice: întărirea bazei științifice și tehnologice a industriei europene și promovarea competitivității la nivel internațional, cercetarea fiind pusă în slujba dezvoltării celorlalte politici ale Uniunii Europene. Bugetele acestor programe-cadru sunt constituite din contribuția financiară a țărilor participante la program, constând în state membre și state asociate, contribuție care este "proporțională cu produsul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
în acest domeniu. Comisiei Europene îi revine rolul de a realiza rapoartele de analiză comparativă a statelor membre pentru următoarele cinci domenii, caracteristice sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare: resursele umane implicate; investițiile publice și private; nivelul productivității științifice și tehnologice; impactul asupra competitivității și a gradului de ocupare a forței de muncă; promovarea unei culturi proprii inovaționale și atașamentul populației față de activitatea de cercetare și de inovare 99. Un rol important pentru dezoltarea politicii de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energiei atomice revine Comitetului Științific
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
comparativă, ci relevă complementaritatea dintre acestea. 2.9.1. Interacțiunea cu politica europeană în domeniul concurenței. O primă interferență a politicii europene a cercetării-dezvoltării-inovării vizează politica europeană în domeniul concurenței. Pentru a înțelege această interferență este importantă delimitarea conceptuală dintre competitivitate și concurență. În opinia noastră, competitivitatea constă în capacitatea de angajare cu șanse de succes în concurență, în termeni de preț și de calitate, deci în capacitatea de a obține un produs de maximă calitate la un preț foarte mic114
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
2.9.1. Interacțiunea cu politica europeană în domeniul concurenței. O primă interferență a politicii europene a cercetării-dezvoltării-inovării vizează politica europeană în domeniul concurenței. Pentru a înțelege această interferență este importantă delimitarea conceptuală dintre competitivitate și concurență. În opinia noastră, competitivitatea constă în capacitatea de angajare cu șanse de succes în concurență, în termeni de preț și de calitate, deci în capacitatea de a obține un produs de maximă calitate la un preț foarte mic114. Din această perspectivă, inovația și respectiv
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de succes în concurență, în termeni de preț și de calitate, deci în capacitatea de a obține un produs de maximă calitate la un preț foarte mic114. Din această perspectivă, inovația și respectiv, cercetarea, se află în directă legătură cu competitivitatea, deoarece costul de producție este pendente de costul tehnologiilor utilizate în mecanismul de producție. În consecință, cercetarea-dezvoltarea-inovarea reprezintă un determinant esențial al competitivității, putând afirma că interferența dintre cercetare-dezvoltare-inovare și concurență este mijlocită de competitivitate. Legătura dintre competitivitate, cercetare și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
un preț foarte mic114. Din această perspectivă, inovația și respectiv, cercetarea, se află în directă legătură cu competitivitatea, deoarece costul de producție este pendente de costul tehnologiilor utilizate în mecanismul de producție. În consecință, cercetarea-dezvoltarea-inovarea reprezintă un determinant esențial al competitivității, putând afirma că interferența dintre cercetare-dezvoltare-inovare și concurență este mijlocită de competitivitate. Legătura dintre competitivitate, cercetare și inovare se traduce într-o serie de derogări pentru acest sector, în cadrul politicii europene comune în domeniul concurenței. Aceste excepții provin din faptul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
află în directă legătură cu competitivitatea, deoarece costul de producție este pendente de costul tehnologiilor utilizate în mecanismul de producție. În consecință, cercetarea-dezvoltarea-inovarea reprezintă un determinant esențial al competitivității, putând afirma că interferența dintre cercetare-dezvoltare-inovare și concurență este mijlocită de competitivitate. Legătura dintre competitivitate, cercetare și inovare se traduce într-o serie de derogări pentru acest sector, în cadrul politicii europene comune în domeniul concurenței. Aceste excepții provin din faptul că obținerea unor rezultate pertinente în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării implică, de cele mai multe ori
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
legătură cu competitivitatea, deoarece costul de producție este pendente de costul tehnologiilor utilizate în mecanismul de producție. În consecință, cercetarea-dezvoltarea-inovarea reprezintă un determinant esențial al competitivității, putând afirma că interferența dintre cercetare-dezvoltare-inovare și concurență este mijlocită de competitivitate. Legătura dintre competitivitate, cercetare și inovare se traduce într-o serie de derogări pentru acest sector, în cadrul politicii europene comune în domeniul concurenței. Aceste excepții provin din faptul că obținerea unor rezultate pertinente în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării implică, de cele mai multe ori, eforturi sporite, individuale
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]