8,042 matches
-
zona mediteraneană orientală, zeul creator era văzut ca dominator al universului, care pune bazele tuturor lucrurilor create dându-le o ordine înțeleaptă și durabilă. Mai mult decât teologia lui Yhwh creator al cosmosului ne interesează aici cosmologia religioasă, adică aspectele conceptuale și religioase ale cosmosului însuși. E bine să ținem cont că universul, fiind o lucrare divină, participă la acel conținut religios pe care creatorul a dorit să i-l ofere; cu alte cuvinte, în afară de faptul că este o realitate în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fizic se îmbunătățește și se definește mai precis problematica care trebuie analizată, se renunță la o parte dintre aproximațiile făcute. Modelarea matematică este o cale proprie automaticii [142] care pleacă de la observația fundamentală că modelul matematic nu este decât echivalentul conceptual al modelului fizic. Stabilitatea modelului matematic al unui sistem, adică determinarea ecuațiilor care guvernează procesele dinamice ale acestuia, poate fi făcută din mai multe puncte de vedere, dintre care, cel puțin două, sunt fundamentale. Primul presupune că atât parametrii sistemului
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
în care este privită procesarea energiei dintr-un sistem și anume se consideră că energia furnizată de una sau mai multe surse este transferată către toate componentele participante la funcționarea sistemului real. Astfel, se tratează transferul de energie la nivel conceptual, cu clase de obiecte izomorfe, caracterizate prin parametri concentrați pentru diferitele fenomene fizice sau biofizice. Pentru studierea dinamicii unui sistem, există două categorii de „semnale“, care sunt accesibile măsurătorii sau înregistrării: -semnale sau date de intrare (semnale cauză), care provin
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
curentul pitagoreic, unde cântecul silențios poate să se apropie sau să se identifice cu percepția armoniei cosmice: „Cine caută armonia lumii, ordinea și concordia creaturilor înalță un cântec sacru”. Aceste motive, care, în ciuda noului fundal religios, din punct de vedere conceptual, derivă din doctrina pitagoreică și neoplatonică, își vor găsi o sistematizare mai originală, mai coerentă și mai puțin fragmentară în Sf. Augustin. 2.3 Epoca sintezei: secolele IV-VI Începând cu jumătatea secolului al IV-lea, datorită Edictului din Milan
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
latura dinamică și energetică a activității psihice a unei persoane, care se exprimă predominant și stabil în comportament. 2. energie, impetuozitate (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Teorie, teorii 1. categorie filosofică desemnînd reflectarea conceptuală, cu ajutorul abstracțiilor, a realității obiective; ansamblu de cunoștințe despre natură și societate, rezultat al generalizării experienței omenești. 2. sistem de idei conducătoare într-un anumit domeniu al științei. (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
vizuale auditive, kinestezice, tactile și memoria de lungă durată, recalibrarea, atenția selectivă sînt factori importanți și hotărîtori în etapele procesului perceptiv-motric și ajută la conștientizarea corporală, spațială, temporală și de lateralitate. Educația fizică are rol și contribuție determinantă în învățarea conceptuală: cum se mișcă?, unde se mișcă? cum funcționează?... etc., ceea ce ne determină să afirmăm că are un rol central în procesul instructiv-educativ al copilului și nu trebuie să lipsească din programul școlar al acestuia. 11.1. Program de educație psiho-motrică
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta de 18 ani, fiecare acțiune corectivă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fiecare reprezentând un eseu sau cronică de carte, recunoștința în urma binefacerii, momente pline de conotații relaționale ori amintiri care emană printre rânduri frumoase pilde ori scrise pentru neuitare. Alternanța lor, marcată de trecerea zilelor din calendar, nu segmentează firul narării, conceptual, volumul fiind bine realizat asigurându-i o continuitate perceptibilă de cititor, autorul demonstrând încă o dată că nu trebuie pierdută îndeletnicirea fundamentală de a mânui condeiul. „în luptă cu timpul” este o provocare la adresa clipelor care se scurg, autorul nedându-le
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
III-lea Război Mondial, deja pornit, va fi purtat pe mai multe fronturi, inclusiv câmpurile de luptă economice, cum sunt cota de piață, talentele, proprietatea intelectuală, energia și mai presus de toate, ideile. Trebuie să creăm o structură integral nou conceptuală în timp real referitoare la securitatea globală și națională pentru a ne proteja pe noi înșine și lumea noastră, dacă avem de gând să supraviețuim. Această structură trebuie concepută să facă față unui inamic care se mișcă rapid, agil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
combustibil. Cu toate acestea, Bethune spune că are niște vânătăi zdravene și că producția acelui combustibil a reprezentat un „sacrificiu personal“. Un artist care își gătește și își mănâncă propria grăsime corporală Proteste față de risipa din societatea occidentală REUTERS. Artistul conceptual Ricardo Vega, din New York, a făcut o liposucție, și-a gătit grăsimea și a mâncat-o. A spus că scopul lui a fost să atragă atenția asupra risipei din societatea occidentală. De asemenea, a pus deoparte alte părți ale grăsimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Integral), mai combativă, în care eclectismul lax al Contimporanului (centrat pe abstracționism și nonfigurativism) lasă loc unei „sinteze” avangardiste mai coerente și mai agresive. Potrivit lui Marin Mincu (1983), avem de-a face, în acest caz, cu cea mai importantă contribuție conceptuală în plan european a avangardismului românesc din epocă. În fapt, atît Contimporanul, cît și Gîndirea pornesc, la începutul anilor ’20, „umăr la umăr”. Membrii lor fondatori aparțin așa-numitei „generații a Marii Unirii” din 1918; sînt intelectuali independenți, dezamăgiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al romanelor lui Aderca, Gib Mihăescu și Hortensia Papadat-Bengescu. Percepția dominantă asupra celui mai consecvent foiletonist român interbelic stă însă - și încă - sub incidența unei prejudecăți post-maioresciene: aceea a criticului-poet, umanist benedictin, dar „fără idei generale”, fără „vocație teoretică și conceptuală”, fără apetit pentru „construcții unitare”, fără „plăcerea judecății de valoare și a atitudinii deschise”, de o politețe elogioasă dusă uneori pînă la umilință „ipocrită”, comprehensiv și eclectic pînă la vagul criteriilor, excesiv de generos cu autorii minori, manierist impresionist furat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În legătură cu progresele realizate În fizică de la Începutul secolului; concepția lor despre atom rămăsese aproape aceeași cu a lui Democrit. Acumulau date, greoaie și repetitive, cu singurul scop de a scoate aplicații industriale imediate, fără a deveni vreodată conștienți că baza conceptuală a demersului lor era minată. Djerzinski și el, Desplechin, cu pregătirea lor inițială de fizicieni, erau probabil singurii din CNRS care Își dădeau seama: când bazele atomice ale vieții vor fi abordate cu adevărat, fundamentele biologiei actuale se vor face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
care topologie? Nu era deloc evident că topologia naturală a spațiilor hilbertiene ar permite explicarea apariției actului liber; nu era sigur nici măcar dacă astăzi problema se mai poate pune, altfel decât În termeni metaforici. Totuși, Michel era convins, un cadru conceptual nou devenea absolut necesar. În fiecare seară, Înainte de a Închide computerul, cerea pe Internet rezultatele experimentale publicate În ziua respectivă. A doua zi dimineața le avea la dispoziție și constata că peste tot În lume, din ce În ce mai mult, centrele de cercetare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Trebuia să se distanțeze, să judece; să iasă În natură, să asculte muzică. Noul nu se produce niciodată prin simpla interpolare a vechiului; informațiile se adăugau la alte informații ca niște grămăjoare de nisip, predefinite În natura lor de cadrul conceptual care delimitează câmpul experiențelor; astăzi mai mult ca oricând, era nevoie de o perspectivă nouă. Zilele erau calde și scurte, curgeau deprimant. În noaptea de 15 septembrie, Michel avu un vis neobișnuit de fericit. Era lângă o fetiță care călărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
general, schimbarea spațială în timp. Demonstrânduși profunzimea gîndirii, Aristotel a afirmat că „... timpul este în parte real, iar în parte gândit. Anume, întrucât este urmare a mișcării, el este real ... Întrucât este număr al mișcării, determinație a ei, el este conceptual, gândit.” - Aristotel, Fizica. Epoca modernă s-a bazat pe teoriile antice referitoare la spațiu și timp, modelându-le și îmbogățindu-le. Astfel, Newton a dezvoltat concepția atomistă despre spațiu și timp, categorii considerate absolute, obiective și universale, și deci independente
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
reale sau nu. Aristotel, demonstrându-și profunzimea excepțională a gândirii susținea că „...timpul este în parte real, iar în parte gândit. Anume, întrucât este urmare a mișcării, el este real ... Întrucât este număr al mișcării, determinație a ei, el este conceptual, gândit.”. El era de părere că timpul poate fi și inventat de oameni, după preferințele și necesitățile fiecăruia, că fiecare are propria viziune despre timp și fiecare folosește această noțiune abstractă după cum crede de cuviință. Newton definea spațiul și timpul
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
țină cont de literatura vastă, existentă în această privință în diferite domenii de cercetare: filosofic, juridic, teologic, religios. Discursul despre persoană posedă niște baze solide, care lasă totuși deschisă posibilitatea de a ne apropia mai mult, din punct de vedere conceptual, de omul - persoană. Contribuția noastră se înscrie în această înțelegere a lucrurilor, arătând cu spirit critic ceea ce stă la baza conceptului de persoană, pașii care s-au făcut, diferitele puneri ale problemei, sugerând în același timp că problema persoanei este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
romană. Termenul de persoană, care desemnează masca în limba latină, se suprapune cu un ansamblu de cuvinte vechi care fac referință și la masca folosită în contextul ritual în teatrul pre-literar, fapt din care rezultă că persona absoarbe această preistorie conceptuală. „Masca teatrală (sau chipul), care, după cum se știe, este semnificația originară a «persoanei» (prosôpon), poartă în sine o ambiguitate de fond, pe care o regăsim prezentă în conceptul juridic. Masca teatrală se pretează bine pentru a ascunde diferențele, dar în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
avortului. Este evident că problema le apare în mod diferit femeilor aflate în această situație teribilă. Cineva este în măsură să judece o astfel de situație dacă are o cunoaștere maturizată prin experiență, și nu doar printr-o simplă reprezentare conceptuală. În al doilea caz, al experienței ca percepție a datelor de fapt (spre exemplu: „Nu-ți este permis să administrezi cuiva cianură!”), noi suntem în măsură să cunoaștem ceea ce am putea face sau omite, despre ceea ce este în puterea rațiunii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
riguroase, punând-o la adăpost de contaminări sau aproximări. Fractura dintre teologie și etică, dintre adevăr și acțiune, s-a creat atunci când teologii catolici, optând pentru caracterul său abstract și rigiditatea noțiunii, au reacționat împotriva moderniștilor care optau pentru nedeterminarea conceptuală a experienței religioase. La preocuparea de a acorda o mai mare relevanță practicii a contribuit redescoperirea ideii de adevăr biblic și a caracterului său istoric, contrar reflecției grecești care conducea spre o filosofie a permanenței și a imutabilității. În timp ce gândirea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a prelungit( (ntr-un mediu, observă(ia f(r( idei preconcepute a tuturor evenimentelor ce survin (i nu numai a celor excep(ionale, refuzul fic(iunii, respectul anonimatului persoanelor, neutralitatea, absen(a indign(rîi, (ntocmirea unui raport final, un anume cadru conceptual. De fapt, exist( o tradi(ie a anchetei jurnalistice ce r(spunde par(ial acestor criterii. Demersul observa(iei (i p(trunderea unui jurnalist (n anumite medii sociale de bun( reputa(ie pentru a scoate la iveal( aspectele fraudulose, imorale
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
actuale consacrate minorit(ților etnice (i rela(iilor interrasiale (n marile metropole: Elijah Anderson [1990], Philippe Bourgois [1995], Mitchell Duneier [1992], Ruth Horowitz [1986]. Aceste studii sînt redactate (ntr-un limbaj accesibil, care (ndep(rteaz( jargonul, f(r( că discu(ia conceptual( său politic( s( fie (nl(turat(. Documentele fotografice acompaniaz( adesea textele acestor cercet(ri. O observa(ie direct( a unui loc viciat Paul G. Cressey (1901-1955), fiul unui p(stor, format (n sim(ul unui dispre( fă(( de viciu (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
unele probleme care i se pun observatorului și pe care le-a formulat în notele sale teoretice [Schatzman și Strauss, 1973, p. 99] nu vor regăsi datele corespunzătoare. De asemenea, cîteva date vor fi neclasificabile sau nu vor intra în cadrul conceptual stabilit la un moment dat. Cercetătorul va trebui fie să renunțe la datele neclasificabile, fie să descopere o nouă categorie potrivită pentru interpretarea acestora. În fine, cum remarcau Becker și Green [1960], codificarea datelor calitative nu este o codificare exclusivă
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
lungă și prea minuțioasa care ar părea străină problemelor tratate în demersul principal. Această parte nu trebuie să depășească mai mult de 10%-15% din textul total. Rezultatele: analiza propriu-zisă a datelor după schemă principala Datele sînt clasate după categoriile conceptuale rezultate din observație și din diferitele aspecte ale schemei principale. Aceste aspecte vor compune diversele părți ale cuprinsului. Notele de observație sînt fie rescrise și înserate în raport sub această nouă formă (raportul de tip A), fie înserate în forma
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]