8,354 matches
-
O., să formuleze judecăți axiologice. De altfel, criticul își subintitulează studiul, reluat și îmbogățit în ediții succesive, Dosar al vieții și al operei. Analiza operei istratiene se constituie într-un demers critic circular, care, pornind de la comentariul de sorginte structuralistă - concretizat în identificarea de „structuri textuale” și „extratextuale” - și ajungând la viziuni critice de ansamblu, urmărește să descifreze „sensurile interioare” ale operei, acel „nucleu problematic” ce se regăsește în toate scrierile lui Istrati, indiferent de tematica abordată. Iar acest nucleu este
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
pornind de la manuscrisele venite ca răspunsuri pentru cele două chestionare. Primul tom cuprinde Folclor tradițional în versuri, al doilea fiind destinat notelor, comentariilor, variantelor și indicilor. O., interesat în special de proza populară, a făcut el însuși înregistrări pe teren, concretizate în antologia tematică Basme fantastice românești (I-III, 2002-2003). Noutatea metodei aplicate aici constă în dialogul postnarativ cu subiecții despre semnificația basmului, despre lumea fantastică și mitologică descrisă sau despre pătrunderea unor elemente de cultură și civilizație modernă în limbajul
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Statele Unite”. A cumpărat o fermă în New Mexico, preocupat să-și cultive imaginea unui tip căruia îi place viața în aer liber, ca o compensație pentru ușoară debilitate din copilărie. În anii ’30, contribuțiile științifice ale lui Oppenheimer s-au concretizat în lucrări importante asupra teoriei pozitronului, prima „antiparticula”, a electronului, anticipată în 1930 de Paul Dirac și descoperită experimental în 1932. A avut contribuții importante la dezvoltarea fizicii teoretice, a dezvoltat teoria particulelor elementare, a forțelor nucleare, a razelor cosmice
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
polisat, într-un mod care îi pune în valoare muchiile aspre, iar tehnica descriptivă și cruzimea observației sunt cu totul inedite la un prozator debutant. În fine, activitatea jurnalistică desfășurată de P., înscrisă cu fidelitate în sumarele revistei „22”, se concretizează predilect în interviuri și articole de fond. Temele supuse analizei cuprind o arie substanțială, în primul rând de interes politico-social, dar și cultural. Jurnalista știe întotdeauna să dezvolte incisiv, dar și obiectiv, subiecte de actualitate: procesul comunismului, rolul intelectualității în
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
dar relativ partizanat al exegetului. Dar studiul nu este mai puțin o investigație temeinică asupra unei mari contribuții intelectuale, inseparabilă de fundamentele culturii românești moderne. Și totuși, O. a manifestat cel puțin la fel de concludent și o adevărată pasiune pentru actualitate, concretizată în prestația de ordin foiletonistic. Articolele, cronicile, comentariile și studiile sale au rezultat fie din pregătirea principalelor monografii, fie din supraabundența substanței acestora, înfățișându-se ca nuanțări sau completări, câteodată chiar ca repetări ale sintezelor pe care se fundamentează. Mai
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
culturii românești (1990), coordonate de Cornelia Mâță. Îngrijește, singur sau în colaborare, numeroase ediții din scrierile lui Nicolae Breban, Mircea Streinul, Teodor T. Burada, Leca Morariu, Ion I. Nistor, Costache Conachi, Ioan Artemie Anderco. Activitatea de „arheologie literară” s-a concretizat și printr-o bogată publicistică, în care se remarcă preocuparea constantă pentru literatura bucovineană. Colaborează la „Convorbiri literare” (e redactor din 1998), „Dacia literară”, „Cronica”, „Timpul”, „Revista română”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Familia română”, „Iconar”, „Analele Bucovinei”, „Biblioteca și cercetarea” ș.a.
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații”. Conștiința națională fusese și mobilul permanent al demersurilor iluministe, de aici pornise acțiunea Școlii Ardelene, însă „Dacia literară” i-a precizat direcția în sfera literaturii, i-a concretizat programatic, pe acest tărâm, orientarea principală. Ideea de națiune, de patrie e, de altfel, ceea ce diferențiază în general, cu pregnanță, gândirea social-politică românească de cea occidentală. „Eu zic - specifica Simion Bărnuțiu, în discursul său din catedrala de la Blaj - că libertatea
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
traduce. Manifestă un interes deosebit față de literatura gruzină și transpune în românește epopeea Viteazul în piele de tigru (1956) a celui mai important poet gruzin, Șota Rustaveli, apoi traduce din Konstantin Gamsahurdia, Nikolai Baratașvili ș.a. Afinitățile cu Gruzia s-au concretizat și într-o carte de reportaje, Țara dintre zăpezi și portocali (1958). Ca poet, debutează în volum cu Rime (1957), dar mai ales cărțile următoare, Freamăt galactic (1966) și Tabla de oricalc (1971), vor atrage atenția asupra unei foarte personale
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
o vrem înnoită să ne ofere instrumente și cadre pentru construcția noului tip de reflecție. Prima parte a lucrării este menită să formuleze, printr-un gen de hermeneutică sociologică, temeiurile pentru o nouă abordare, de tip comprehensiv, ce va fi concretizată în partea a doua printr-o analiză instituționalistă a mesajelor lumii pe care o trăim. Trebuie să spun că analiza tranziției postcomuniste din perspectiva principiilor și structurilor instituționale specifice modernității mi s-a părut cea mai dificilă. Și aceasta nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
național promova politici de dezvoltare națională și dispunea de un întreg aparat guvernamental ce îl reprezenta în relație cu alte state și asigura coerența și stabilitatea relațiilor din interior. Forma extremă de afirmare a individualizării unui stat național a fost concretizată istoric prin regimuri totalitare de tipul fascismului și comunismului, care au consacrat, printre altele, variante de naționalism. Individualizarea unei persoane în cadrul acestor regimuri a fost redusă la minimum: singura identitate personală era cea atribuită de identitatea corporatistă a statului național
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai ales din legitimitatea individualizării persoanelor care îi aparțin. De aceea, în al doilea rând, mai ales ca urmare a dezvoltării pieței economice și culturale, respectiv a structurilor sociale ce corespund acestora, individualizarea persoanelor devine tot mai puternică. Ea se concretizează prin afirmarea puternică a drepturilor umane individuale și prin diferențierea individualităților, odată cu slăbirea coordonatelor economice și culturale clasice care clasificau pozițiile individuale în structura socială. În timp ce mai înainte pozițiile individuale în spațiul social erau în mare parte atribuite, biografiile personale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
determinări clare dinspre a fi spre a face și a avea. Diviziunea muncii și specializarea funcțională, clasele sociale și ierarhia de putere și autoritate, ordinea comunitară și normativitatea socială s-au structurat în funcție de o astfel de relație și s-au concretizat istoric și geografic în matrici specifice de rol-identitate. Muncitorul sau patronul, aristocratul sau omul de rând, intelectualul sau țăranul dispuneau de un mod de a fi și făceau ceea ce corespundea acestuia. Orice ieșire din cadru coincidea cu o tulburare a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un stat centralizat cu putere nelimitată de comandă sau control, cu o planificare detaliată a concentrării și distribuției capitalurilor sau cu o diviziune riguroasă a muncii și consumului. Tot acestei ordini sociale i-a corespuns o individualizare ce s-a concretizat prin: a) atribuirea acelor identități personale ce erau supuse unui control riguros al reproducerii și stabilității; b) integrarea individuală, chiar forțată, în rețele sociale bazate pe norme și cunoștințe practice care asigurau o securitate socială extinsă la aproape întreaga populație
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu participă doar la o asociație sau rețea de indivizi, ci la mai multe, în funcție de interese, profituri sau aspirații. În acest sens, spunem că individualitatea, prin rolurile asumate, participă la generarea și menținerea ordinii sociale, a rețelelor și asociațiilor ce concretizează societatea ca întreg. Construcția societății noastre în tranziție este realizată de rolurile asumate și practicate individual în prelungirea și uneori în dauna programelor instituționale promovate de stat. Nu statul dictează strategiile de viață ale indivizilor, ci aceștia optează pentru deschiderile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernități coexistente. Una este modernitatea timpurie și organizată, tipică pentru secolele al XIX-lea și XX. Forța „programelor instituționale” aplicate de stat și derivate din agenda și expertiza unor instituții interguvernamentale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), efectele structurilor sociale tradiționale concretizate în sărăcie și subdezvoltare, în multiplicarea și adâncirea inegalităților clasice sunt ilustrări atât de evidente, încât nu mai solicită o insistență demonstrativă detaliată. Cealaltă este modernitatea reflexivă, care, deocamdată, este în fazele incipiente ale configurării. Totuși, ritmul ei de dezvoltare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rând, distingem raționalitatea reflexivă, care-i opusul raționalității structurale, în măsura în care structurile sunt pe atât de evanescente și flexibile, pe cât sunt produse ale indivizilor autonomi și reflexivi. În al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele, cristalizările și modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
folosind documentația de aici, el scrisese o Cunoștință pre scurt a istoriei bisericești, tipărită postum, abia în 1993, cu titlul Istoria bisericească. Răspunzând unor acute imperative, M. va elabora una dintre cele dintâi istorii cu caracter științific în cultura română. Concretizată în mai multe lucrări în latină și română, această activitate urmărea atât informarea străinilor, cât și a conaționalilor asupra adevărurilor despre originea și ființa poporului român. Prima lucrare - Brevis historica notitia origines et progressu nationis daco-romanae (1778) - este cunoscută și
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
comparatism militant al lui Étiemble, dar și cel al conceptului de provincialism, a cărui veritabilă anatomie o întreprinde M. în toate cărțile sale. Coloana vertebrală a lucrărilor este însă ideologia culturală care ia în primul rând înfățișarea criticii de idei, concretizându-se în proiectul de proporții consacrat ideii de literatură. Elanul categorial care îi animă subteran scrisul iese aici în evidență mai mult decât oriunde, iar metoda originală pune în lumină istoria uneia dintre universaliile conceptuale însemnate ale culturii occidentale: literatura
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
mobile, care muncesc în Spania, care au auzit de calculatoare și de Internet” (bărbat, cadru didactic). Spiritul comunitar preexistent Proiectele majore derulate în comună au răspuns unor nevoi considerate prioritare. Este vorba în principal despre investiții în infrastructură și utilități, concretizate în refacerea drumurilor, extinderea rețelei de alimentare cu apă sau în construcția a două școli. Alte proiecte de mici dimensiuni au vizat refacerea spațiilor de joacă pentru copii (finanțare din partea DFID), îmbunătățirea bazei sportive a școlii, achiziționarea de calculatoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din Măgula, având și un grad ierarhic superior - este protopop și răspunde de o zonă întinsă a județului -, este în același timp „moștenitorul” unui preot care a fost foarte respectat în comună. Datorită activității acestui preot „moștenirea” din Măgula este concretizată în comportamentul oamenilor care ar fi mai credincioși decât cei din Tomșani. Așadar, simplificând, unii se cred mai deștepți, alții mai religioși. Dincolo de aceste delimitări care nu au totuși un grad important de generalitate, există și oameni pentru care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în planul dezvoltării unei culturi participative. Contribuția comunității la implementarea proiectului în astfel de cazuri poate fi doar financiară, dacă există fonduri suficiente la dispoziția consiliului local. Cum însă acest lucru se întâmplă rar, cel mai probabil contribuția locală se concretizează în forța de muncă, care este pusă la dispoziție în principal (sau chiar exclusiv) de către beneficiarii de ajutor social. Acesta este de altfel unul dintre efectele perverse ale legii venitului minim garantat. Legea precizează obligativitatea recipienților ajutorului social de a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
atitudinile față de UE), ținând mai degrabă de nuanță. Să mai notăm și relativitatea etichetelor utilizate. Este evident că ele sunt complet lipsite de substanță la o eventuală utilizare în absolut. Așa cum argumenta Merton cu peste 60 de ani în urmă, concretizând dezvoltările sociologiei din vremea sa, dar și pe cele ale întregii cunoașteri științifice, la modul general, referențialul utilizat este extrem de important. El definește cadrul în care sunt plasate comparațiile, în care sunt realizate evaluările. Zerindul sau Tomșaniul apar a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
avea zeci de mii de învățători în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți” (I Corinteni 4, 15). În acord cu mistica ioaneică, exigențele apostolului reprezintă și orizontul de legitimitate al Evangheliei față de sistemul legislativ al Vechiului Testament. Viața în Biserică concretizează pentru creștini, atât la nivel personal, cât și într-o dimensiune comunitară, misterul trinitar al nașterii Cuvântului din Dumnezeu. Experiența înfierii duhovnicești este ecoul perihorezei treimice, în care viața de iubire a Tatălui se împărtășește fără știrbire Fiului și Duhului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
m cu start din picioare, săritura în lungime fără elan, A.M.O., alergarea de rezistență pe 600 m până la 11 ani și 800-1000 m pentru fetele și băieții de 12 ani și detenta pe verticală. Eficiența acestui studiu constatativ s-a concretizat în formarea a 3 grupe de începători (2 grupe de fete și o grupă de băieți), deci din cei 145 copii supuși testării au fost selecționați 74 de copii (32 fete și 22 băieți). Introducere Căutarea și identificarea tinerilor înzestrați
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
juniorilor apțti să facă sport de performanță este foarte importantă pentru că nu este o acțiune de moment, ci este un "proces evolutiv", în care operațiunile se desfășoară din mers, chiar în timpul pregătirilor. "Operațiunea de moment" dezvăluie doar disponibilitățile celui investigat, concretizate în starea de sănătate, comportamentul motric general și puternica lui motivație pentru mișcare, restul evoluând odată cu el. Actualul sistem de selecție prin probe și testele specifice atletismului, creează posibilități de perfecționare, iar unele aspecte ale selecției sunt uneori clarificate în
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]