3,116 matches
-
răzășește până-n pânzele albe când ar fi să aibă gâlceavă cu boierii cei mari, că până la împăratul rabzi încăieratul având înscris, dar încă fără dânsul"471. Limbaj de mediere, raportat la constrângeri sociale, politice și culturale, limbajul publicistic reflectă și configurează o ordine socială, constituindu-se în mijloc de înțelegere a socialului și a răspunsurilor grupurilor și indivizilor la sistemul social. De pe funcția iconică, de reprezentare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, publicistica eminesciană deplasează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu progres, stare împrejur cu circumstanță ș.a. Treptat, formațiile perifrastice greoaie apar doar izolat, ca simple curiozități lingvistice, iar limbajul câștigă în fluență și eleganță. În concluzie, specificul limbajului politic cultivat de presa românească din secolul al XIX-lea este configurat, pe de o parte, de caracterul istoric al limbii, într-o epocă în care normele limbii literare rămân doar un deziderat, iar pe de altă parte, de particularitățile referențialului politic, ale contextului social-istoric care generează conținuturile mesajului publicistic. Începând cu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dovada unei concepții social-politice bine închegate și a refuzului oricăror constrângeri ideologice 510. În noiembrie 1888, cu doar un an înainte de trecerea în neființă, poetul revine pe tărâmul jurnalistic, prin colaborarea la România liberă și Fântâna Blanduziei. Articolele editate acum configurează epilogul carierei jurnalistice eminesciene, înscriindu-se pe aceeași linie tematică și de expresie cultivată la Timpul. Cercetarea limbajului politic eminescian nu putea face abstracție de tradiția interpretativă în domeniu, de deschiderile și limitele înregistrate de analizele anterioare. În acest sens
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la nivel de receptare este posibilă, prin articularea opiniilor în cadrul integrator pe care-l operează lectura. Exegeza publicistică eminesciană, net inferioară ca volum celei poetice, nu a fost scutită însă de excese. Încă de la apariția primelor volume de publicistică, se configurează două atitudini dominante de interpretare: pe de o parte, atitudinea encomiastică, de supralicitare a scrisului jurnalistic eminescian 511, de cealaltă parte, atitudinea denigratoare, de contestare a oricărei valori publicisticii poetului 512. Pe lângă cele două tendințe extreme, se înregistrează proliferarea unor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tehnici de cercetare aparținând lingvisticii computaționale au îngăduit definirea specificului limbajului politic eminescian, prin raportare la orizontul istoric, social, politic, al veacului al XIX-lea, pe de o parte, și la caracteristicile publicațiilor românești din epocă, pe de altă parte. Configurând semioza eminesciană sub forma unui hexagon cu șase parametri constitutivi, modelul hexadic a facilitat vizualizarea relațiilor sintagmatice și paradigmatice instituite în cadrul situației de comunicare pe care o ilustrează publicistica, evidențiind impactul fiecărei variabile asupra întregului ansamblu semnificativ. Valorificarea virtuților unui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rol de responsabilizare a opiniei publice față de actele politice ale vremii. Expresie a unui moment istoric particular, publicistica eminesciană relevă, dincolo de conținutul informațional specific discursului mediatic, valorificarea, la nivelul structurii de profunzime, a unor mituri, credințe și simboluri naționale, care configurează opțiunile și atitudinile politice ale jurnalistului. La nivel pragmatic, publicistica eminesciană se definește printr-o dinamică particulară a relației jurnalist-cititor, evidențiind fenomenul co-producerii semnificației mesajului jurnalistic. Plecând de la postulatul că, în cazul discursului publicistic, componenta informațională este dublată de o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rezolve satisfăcător problemele creaturii sale. Chiar în epocile de maturitate religioasă, via affirmativa, necomplementată de via negativa, ar fi riscat să reducă divinul la o condiție subalternă : a-l aprecia, căuta, gîndi, celebra mai ales în funcție de opera sa ; a-l configura pornind de la trăsăturile, sublimate, ale creației sale. Lupta împotriva sociomorfismului lui Dumnezeu este o temă importantă a religiilor. Componenta lor profetică, contemplativă, monahală, doctrinele metafizice, efortul mereu reluat al detașării de lume o dovedesc Modernitatea laică în mentalitatea și organizarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altceva decît El. Toate creează un spațiu de alteritate care subzistă datorită urmelor de realitate lăsate de divin în retragerea sa. Iar în acest spațiu, Dumnezeu revine în mod acoperit, ascuns, pentru a-și răspîndi acolo suflul milostiv, pentru a configura realitățile lumii printr-un rafinat amestec de milă și rigoare, de normă și de libertate, de autoritate și de respect al alterității umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
veșmîntul nu acoperă și nu limitează, ci face vizibilă și operantă ad extra subiectivitatea. Ieșirea din paradis echivalează cu trecerea în regimul obiectivării, instituie un raport prin exterioritate cu realul, iar în această condiție omul capătă veșminte de piele : e configurat prin periferia, prin limitările lui și cunoaște lucrurile pornind de la suprafața lor. Efortul spiritual vizează resorbirea veșmîntului de piele în veșmîntul de lumină, tinde să reconstituie omul ca interior anglobant, axat pe verticala lui infinită. Ca exemple de ființe în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de cunoașterea lui. în Omul sefirotic al Cabalei, simbolizînd structura vie a lui Dumnezeu, dualitățile care desfășoară viața intra-divină decurg din unitatea Coroanei, a sefirei supreme. Dar Coroana nu e decît punctul de comunicare între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof), atît de incomprehensibil încît, din afară, apare drept Nimic (Ain). Evanghelia după Ioan începe prin proclamarea tensiunii unitive din inima divinului : în principiu, în unitatea treimică, Logosul e în distanță unitivă față de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru poezie, dar este rândul chemărilor alpine să treacă pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Munții „veșnici” și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de spirit, comportamentul. Ca proces, comunicarea înseamnă transmitere, codarea și decodarea mesajului. Unul din cele mai cunoscute modele, reluat în multe din cercetările ulterioare asupra comunicării este cel propus de C. Shannon și W. Weaver (1949), în care comunicarea este configurată din următoarele elemente: sursa de la care pleacă mesajul către transmițător, codificarea într-un semnal care poate fi perturbat de zgomot, trecerea printr-un canal către un receptor, unde este decodificat și transmis destinatarului. Conform acestui model, informația este o mărime
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
obiectul discutat; b) de expresie (subiectivă, numită mai târziu și interjecțională) - privitoare la vorbitor; c) de apel (intersubiectivă, conativă, persuasivă, retorică) - referitoare la receptor; Mai târziu, Bühler înlocuiește acești termeni cu simbol (a), simptom (b), respectiv semnal. Pornind de la modelul configurat de K. Bühler și luând în discuție actul lingvistic, mesajul, și factorii implicați în actul comunicării, Roman Jakobson (1958) adaugă încă trei funcții ale limbajului, diferite de primele. Acesta identifică și alți factori constitutivi ai actelor de vorbire: transmițătorul (E
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de comunicare la elevi trebuie analizată și din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere de text și producere de text, atât în componenta scrisă, cât și în componenta orală. Schema competenței de comunicare este configurată în tabelul de mai jos: Conform Cadrului Comun European, competențele generale individuale ale elevului se bazează pe cunoștințele (savoirs; knowledge), deprinderile (savoir-faire; skills), competența existențială (savoir-être; existențial competence) și pe capacitatea de a învăța (savoir-apprendre; ability to learn). În acest
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Liliana Răileanu. Profesor Dr. Elenă Vamanu-Pușcașu - În memoriam Aici și acum, cred a fi un prilej potrivit pentru a-mi spune convingerea că fiecărui om, oricât de neînsemnat ar fi el, îi sunt hărăzite întâlniri omenești providențiale menite să-i configureze traiectoria vieții într-o manieră decisivă. Astfel de întâlniri se cuvin a fi mărturisite, ele fiind, ca și evenimente ființiale, ziditoare de suflet, întremătoare intru orice demers de îndrăznire, veritabile epifanii. Cu adevarat, întâlnirea mea, si a multor altora din
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
și roluri bine delimitate. Continuând analiza școlii din perspectivă organizațională, profesorul bucureștean prezintă principalele caracteristici ale acesteia. Școala este o organizație care învață și produce învățare. Din această dublă deschidere (învață și produce învățare) rezultă o serie de particularități care configurează specificul școlii ca organizație. Cea mai importantă caracteristică o reprezintă realizarea a două activități de bază distincte, dar interdependente. Una este activitatea managerial - administrativă care vizează conducerea și administrarea școlii, dar și structurile care reglementează activitatea cadrelor didactice, statutul și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
cinstiți/ cavaleri/buni luptători", "catalanii sunt negustori/muncitori/ harnici/ economi", "rușii beau mult", "englezii sunt flegmatici", "indienii sunt ipocriți", "turcii fumează foarte mult" etc.) ascund, într-adevăr, stereotipuri etnice care sunt acceptate în numeroase comunități lingvistice. Însă ele nu sunt configurate și în planul limbilor "istorice" pe care le vorbesc membrii comunităților respective. Spre deosebire de acestea, configurațiile sintagmatice se prezintă ca niște solidarități cultural-discursive, deoarece, chiar și fără a fi neapărat împărtășite ca atare de către toți membrii unei comunități lingvistice, ele funcționează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
expresiilor a scoate din sărite 357, a scoate din pepeni 358, a scoate din țâțâni, a-și ieși/scoate din răboj, a-și da frâu liber, a-și pierde cumpătul și a-și ieși din fire. Toate aceste expresii se configurează în jurul metaforei conceptuale FURIA ESTE O SCHIMBARE A STĂRII FIREȘTI A LUCRURILOR, fapt care se confirmă prin prezența unor simboluri ale ordinii, echilibrului și/sau stabilității (țâțâni, răboj, cumpăt ș.a.). Caracterul generic al acestor texteme provine, pe de o parte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Corpul este privit ca un CONTAINER, dar - cel puțin în cazul limbii române - această proiecție nu presupune neapărat imaginea FLUIDULUI sau schema ÎNCĂLZIRII. Amânăm, deocamdată, identificarea metaforei conceptuale aferente acestor reprezentări. În schimb, semnalăm că domeniul corpului este el însuși configurat în funcție de mai multe compartimente. Faptul a fost evidențiat de către Keiko Matsuki 359, care a sesizat că, în limba japoneză, există denumiri specializate pentru trei părți ale corpului (hara - abdomenul, honne - toracele și tatemae - capul), cărora le corespund emoții diferite și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
două observații. Prima dintre ele vizează proiecția sistematică a FURIEI într-un alt câmp idiomatic. Astfel, există numeroase expresii care, deși nu pot fi situate cu exactitate în traseul ascensional amintit, indică cu certitudine o culminare a acestuia. Ele se configurează, în mod generic, în jurul metaforei conceptuale FURIA ESTE O BOALĂ sau, în mod mai specific, în jurul metaforei FURIA ESTE NEBUNIE: a băga în (toate) boalele, a-și face sânge rău, a băga în/lua damblaua/damblalele, a băga în năbădăi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
385 Există, totuși, o deosebire de proces, care particularizează textemele diasemice în raport cu cele diasketice (cu expresiile idiomatice verbale, de pildă): dacă ultimele au deja o existență recunoscută în planul "istoric" al limbii (ca parte a competenței "idiomatice"), primele nu se configurează ca texteme decât în planul individual al vorbirii (ca parte a competenței expresive). De aceea, ar fi impropriu să descriem "reluarea" textemelor diasemice dintr-un discurs în altul în termeni de "actualizare" sau "determinare", de vreme ce ele au fost deja actualizate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se duc la sfânta Biserică și intră în ea, se izbăvesc de potopul cel înțelegător al păcatului și al patimilor, iar câți rămân afară din Biserică, se îneacă și se pierd." 417), dar care nu exclude și alte surse biblice configurate prin metafora conceptuală VIAȚA ESTE O CĂLĂTORIE; "[13] asupra prea bunilor și asupra răilor, stă totuși Cel care cântărește dreptățile. Simbria stă în fapta noastră, ca pulberea rodului în floare." (p. 62) - aluzie la " El face să răsară soarele Său
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
canonic" al Bibliei, ci din cultura populară românească, iar aglomerarea și emergența lor bruscă semnifică o fractură de nivel nu doar în existența protagoniștilor (Kesarion și Maria), ci în întreaga desfășurare a romanului. 2.4.3. În restul capitolelor ce configurează macro-cadrul bizantin (X-XV), discursul romanesc revine la textemele biblice care îndeamnă la cumpătare și pocăință. Emblematică în acest sens este o replică a episcopului Platon ("[20] Lumea a fost dintotdeauna așa, supusă ispitelor și răutății. De aceea spiritul își caută
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Binelui" (sau, cel puțin, a unui Rău-mai-mic). Totodată, evenimentele cu pricina conduc la soluționarea intrigii politice a romanului (intriga erotică fiind deja "rezolvată" în capitolul precedent). În aceste condiții, capitolul XVII, care descrie învestirea lui Kesarion Breb ca Decheneu - și configurează, implicit, cel de-al șaselea macro-cadru al romanului -, se derulează fără peripeții, ca simplă reiterare a unui ritual imuabil. Secvența este lipsită de texteme memorabile. 3. Macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual în Creanga de aur 3.0. Deși
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deducem de aici că sensul de ansamblu al romanului ar consta (doar) în articularea cuantelor și/sau a câmpurilor referențiale. În realitate, sensul nu rezidă în "unitățile" semantico-referențiale (fie ele de nivel macro- sau micro-) pe care poiesis-ul textual-discursiv le configurează în cadrul unui text, ci în activitatea (enérgeia) care face posibilă existența unităților respective. Cu alte cuvinte, construcția sensului trebuie descrisă nu ca produs, ci ca proces: un dinamism - generativ, din perspectiva autorului, și interpretativ, din perspectiva cititorului - care structurează toate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]