4,658 matches
-
să purifice aerul și sufletele. Nu știi dacă vei muri sau vei reînvia în acest spasm purificator, dar îți dai seama că nu poți să-l eviți. Simți o surescitare în sânge care te amețește, un început de nebunie aspră, confuză și plăcută, ai vrea ca furtuna să răscolească totul, să te mai nască o dată, curat, fără nici un regret, și îți vine să țipi ca pescărușii în aerul viciat de propria ta răsuflare bolnavă, agonică. Așteptarea devine ea însăși neagră, ca
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
MIȘCARE, ABIA L-A AUZIT PE PANELOUX CARE ÎȘI RELUA PREDICA. EL SPUNEA CAM AȘA, CĂ NU TREBUIE SĂ ÎNCERCI SĂ-ȚI EXPLICI SPECTACOLUL CIUMEI, CI SĂ ÎNCERCI SĂ ÎNVEȚI DIN EL CE SE POATE ÎNVĂȚA. RIEUX A ÎNȚELES DESTUL DE CONFUZ CĂ, DUPĂ PĂREREA PĂRINTELUI, NU ERA NIMIC DE EXPLICAT. INTERESUL SĂU S-A FIXAT CÂND PANELOUX A SPUS APĂSAT CĂ EXISTAU LUCRURI CARE PUTEAU FI EXPLICATE CU PRIVIRE LA DUMNEZEU ȘI ALTELE CARE NU PUTEAU FI. EXISTĂ, DESIGUR, BINELE ȘI RĂUL, ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
asta mă liniștește. Vrei ca ora asta să fie ora prieteniei ? Drept orice răspuns, Rieux i-a zâmbit. \ Ei bine, iată... La câteva străzi mai încolo, o mașină luneca prelung pe pavajul ud. S-a îndepărtat și, în urma ei, exclamații confuze, venind de departe, au rupt din nou tăcerea. Apoi, aceeași tăcere s-a lăsat asupra celor doi bărbați, cu toată greutatea ei de cer și de stele. Tarrou se ridicase ca să se așeze pe parapetul terasei cu fața spre Rieux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
o tăcere, doctorul s-a ridicat puțin și l-a întrebat pe Tarrou dacă are o idee despre drumul pe care trebuie să apuci ca să ajungi la acea liniște. \ Da, simpatia. Două clopotele de ambulanță au răsunat în depărtare. Exclamațiile, confuze adineauri, s-au concentrat la marginea orașului, aproape de colina pietroasă. S-a auzit în același timp ceva care semăna cu o detunătură. Apoi tăcerea s-a așternut iar Rieux a numărat două clipiri de far. Briza părea sa capete mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
peron de gară unde își reîncepeau viața lor individuală, ei o mai simțeau încă pe cea comună, schimbând între ei priviri și zâmbete. Dar deîndată ce au văzut fumul trenului, sentimentul de exil se stinse brusc sub aversa de bucurii confuze și năucitoare. Când trenul s-a oprit, despărțiri nesfârșite care începuseră în unele cazuri tot pe acest peron de gară, au luat sfârșit aici într-o secundă, în clipa în care brațele s-au strâns cu o avariție exultantă peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ele, a fost numai ca să-i înțeleagă sau să facă să fie înțeleși concetățenii săi și ca să dea o formă cât mai precisă posibil acelor lucruri pe care, în cea mai mare parte a timpului, el le simțea în mod confuz. La drept vorbind, acest efort de rațiune nu l-a costat nimic. Când se simțea ispitit să amestece direct destăinuirea lui cu miile de voci ale ciumaților, era oprit de gândul că dintre suferințele lui nu exista nici una care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cere drepturi democrate. Armata se postează ca tampon între forțele ce se confruntă și a declarat că nu va trage în demonstranți, dar că ea trebuie să vegheze ca situația să nu degenereze în haos. La un moment situația părea confuză - nu se cunoștea sigur cine cu cine se confruntă. Era o manifestare și o bruiere a maselor, similară cu cea de la noi din decembrie 1989. O asemenea acțiune își are echivalentul în pierderi de vieți omenești și imense pagube materiale
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Mortul era, se pare, un vânzător de fructe și legume. Nimic antic în asta. Era un zarzavagiu. Îl chema Afif Aweida. Capitolul 30 Ierusalim, joia anterioară Mâna lui Shimon Guttman tremura în timp ce introducea cheia în broască. Drumul spre casă fusese confuz, mintea lui oscilând între entuziasm și îngrijorare. Nu s-a temut niciodată de tâlhari în toți anii cât a stat în Ierusalim, dar azi s-a uitat și peste un umăr, și peste celălalt, scrutând pe oricine se apropia suspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în miniatură, cu ziduri, străzi și case. Totul era perfect, până și micile acoperișuri roșii și rândurile coloanelor lucrate manual, până și copacii pitici și cărămizile minuscule din fiecare zid. Orașul avea grădini, turnuri, chiar și un coloseum. Maggie era confuză: să fie oare o copie a Romei antice? Dar ce era structura aceea care le domina pe toate celelalte, din marmură solidă și de trei ori mai mare decât orice altă clădire, cu intrarea încadrată de patru coloane corintice, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
viață jalnică“, gândi domnul Levy. Femeia aceasta se purta într-adevăr dictatorial cu fiul ei. — Păi i-am spus adevărul, se apără Ignatius. Dă’ să văd scrisoarea, domnu’ Levy. — Nu i-o arăta ei! Citește groaznic de prost. Va rămâne confuză zile întregi. Doamna Reilly îl lovi pe Ignatius cu poșeta în cap. Nu mai da! Nu-l mai bate, spuse domnul Levy. Capul nebunului era deja bandajat. În afara ringului de box, violența îi făcea rău domnului Levy. Nebunul acesta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tribunal, pentru un proces. S-ar fi pierdut complet în fața judecătorului. Se întreba cât va mai trece până când domnul Levy se va abate din nou asupra lui. Ce bazaconii senile îi debita oare domnișoara Trixy? Un domn Levy înfuriat și confuz se va întoarce în curând la el, hotărât ca de data aceasta să facă să fie dus la închisoare. A-l aștepta să se reîntoarcă era ca și cum ar fi așteptat să fie executat. Durerea surdă de cap persista. Berea Dr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
guvernelor și corporațiilor, care să poată satisface această provocare înainte să distrugem mediul - și viitoarea noastră prosperitate. CAPITOLUL 7 CONFLICTUL DINTRE CULTURI: VIITORUL GLOBALIZĂRII Enigma Globalizarea este un cuvânt care este folosit frecvent în prezent și totuși rămâne un subiect confuz pentru mulți dintre noi, chiar și pentru unii experți. Când unele persoane discută despre globalizare, se referă la o imagine restrânsă și acționează de parcă acest concept nu este mai mult decât abilitatea de a produce și vinde bunuri și servicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Aveau de gând să sublinieze natura spectaculoasă a tratamentului. Aruncă o privire către avocatul care stătea lângă ea și care, în mod clar, încerca să găsească o strategie. Se aplecă spre el și șopti: — Oprește-l. Avocatul clătină din cap, confuz. — Nu știu cât slăbisem, spunea tatăl ei. Cam douăzeci și cinci sau treizeci de kilograme. — Așa că hainele nu vă mai veneau. — Deloc. — Și ce energie aveați, în acea perioadă? Puteați urca un șir de trepte? — Nu. Urcam două sau trei trepte și trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ăla. — Ce este un cră-cănar? — Probabil că nu a auzit niciodată cuvinte urâte, puse Henry. Trebuie să ai grijă cu limbajul. — Cum ai grijă cu limbajul? întrebă Dave. Înseamnă niște sunete. Cum poți să ai grijă de sunete? — Sunt foarte confuză, zise Lynn, cufundându-se în fotoliu. — Este o expresie, spuse Henry. O figură de stil. — Oh, înțeleg, zise Dave. Se lăsă tăcere. Soția lui oftă. Henry o bătea pe braț. Aveți copaci? spuse Dave. Îmi place să mă cațăr în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și porni. Îl sună pe Bob Koch, pentru eventualitatea puțin probabilă că avea vești. Am, spuse el. Dar aș fi vrut să fie mai bune. — A decis împotriva noastră? — A amânat până mâine. — Ai încercat să ... — Da, am încercat. E confuz. Nu este un domeniu juridic obișnuit pentru judecătorii din Oxnard. De aceea au și depus cererea aici, probabil. — Deci, mâine? — Da. — Mulțumesc, spuse ea și închise. Nu avea nici un rost să-i spună ce avea de gând să facă. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de Brad, ținându-se de el, iar Brad trase din nou. Bărbatul căzu pe spate. Acum țipau cu toții, din toate părțile. Cineva strigă: — L-a împușcat pe dr. Bellarmino! L-a împușcat pe Bellarmino! Dar acum el era deja foarte confuz. Mulțimea fugea în toate părțile, iepurașii aceia mici fugeau. Era un dezastru. Iar când alți bărbați în uniformă strigară la el să arunce arma, trase și în ei. După care lumea deveni neagră. Capitolul 93 La ședința de toamnă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o voce atât de moale și de subțire, Încât parcă nu era deloc a ei. Îmi pare rău... spuse. Îmi pare foarte rău. CAPITOLUL DOI Boabele de Năut Supermarketurile sunt locuri periculoase, pline de capcane pentru cei descurajați și cei confuzi, sau cel puțin așa gândea Rose pe când se Îndrepta spre raionul cu scutece, hotărâtă de data asta să nu cumpere decât ce avea Într-adevăr nevoie. De altfel, nu era momentul potrivit să caște gura pe-acolo. Nu se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de informare al provincialului - teama de a nu avea destule cunoștințe de geografie și de istorie a lumii. Rose Încerca să-și aducă aminte unde Dumnezeu era Istanbulul. Era oare capitala Egiptului sau era pe undeva prin India...? Se Încruntă confuză. Oricum, Încă din adolescență Mustafa nutrea frica de a-și pierde stăpânirea de sine și forța de seducție față de femei. De aceea, interpretă gestul ca pe un semn că o plictisise pe Rose fiindcă nu găsise nimic interesant de spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
foile subțiri de cocă. Petite-Ma, care avea acum nouăzeci și șase de ani, stătea În capătul cel mai Îndepărtat al mesei, ținând În mână o ceașcă de ceai mai străvezie chiar decât ea. Cu o privire preocupată și oarecum confuză Întipărită pe chip, se uita la canarul care ciripea În colivia de lângă ușa de la balcon, de parcă ar fi observat pasărea abia acum. Poate că așa și era. De când intrase În cea de-a cincea fază a Alzheimer-ului, Începuse să amestece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un timp, omida s-a oprit, s-a Întors și i-a făcut cu mâna lui Petite-Ma din depărtare, de parcă ar fi fost Înconjurată de niște pereți de sticlă, atât de clar vizibilă, Însă imposibil de atins. Pierdută și confuză, Petite-Ma a rămas pur și simplu acolo, cu fața spre Qibla, lipită de covoraș, cu șalul de rugăciune pe cap și șiragul de mătănii de chihlimbar În mână, nemișcată și tăcută, până cănd cineva a băgat de seamă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mai petrecea În telenovelă În timp ce ea se pocăia. Însă cum putuse s-o rateze acum, când nu avea nici un motiv? Mintea ei era chiar atât de preocupată? N-ar trebui să-și dea seama și ea dacă era atât de confuză? Dintr-odată mătușa Banu a observat că cele două fete se uitau la ea de pe scaunele lor și s-a simțit stânjenită, poate pentru că și-a dat de asemenea seama că acum, că telenovela se terminase, puteau fi În căutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
subestima binele din tine, a răspuns Petite-Ma. În momentul acela mătușa Zeliha lansat o remarcă ce ar fi trebuit să pună capăt discuției aceleia o dată pentru totdeauna. Nu sunt persoana potrivită pentru Însărcinarea asta. Poate că sunt o atee confuză, Însă cel puțin am curajul să rămân așa! — Du-te și-ți spală gura cu săpun! a izbucnit bunica Gülsüm cu o căutătură Încruntată, auzind discuția. Însă după aceea mătușa Zeliha a evitat cu totul subiectul. O jumătate a familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Nu poți să faci de rușine bunul nume al familiei. — Scutește-mă. Rușinea pe care i-aș aduce-o eu n-ar Însemna nimic În comparație cu cea pe care i-ai adus-o tu până acum. Mustafa s-a oprit, părând confuz. Aflase oare despre jocurile de noroc sau blufa din nou? Pariase la jocurile sportive, doar ca să piardă din ce În ce mai mult de fiecare dată. Dacă tatăl ar mai fi trăit, i-ar fi tras o mamă de bătaie, orice vârstă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lor și pentru o clipă li s-a părut că fuseseră aruncați În afara timpului. La sfârșitul scurtei lor discuții, Yervant Stamboulian i-a dat lui Shermin Kazanci două lucruri: broșa În formă de rodie și timp de găndire. Uluită și confuză, a Închis ușa și a așteptat să asimileze acea dezvăluire. Levent se târa și gângurea lângă ea, pe covor, cu un entuziasm fără margini. S-a Îndreptat În grabă spre camera ei și a ascuns broșa Într-unul din sertarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
-mi reperez prada. Nu vă puteți imagina numărul de pești luminiscenți care circulă În apele adînci. N-aș zice că e chiar ca pe Broadway, dar, cu un pic de deprindere, ajungi pînă la urmă să vezi limpede. În lumina confuză a trecutului meu, izbutesc să deslușesc crevete cu picioare lungi, mai curînd simpatice - desigur, colegele mele de clasă - și pești-securi, pești-panglici, animale extrem de vorace spre care Înaintez cu gura larg deschisă, gata să le Înghit. Dacă nu te ferești, devii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]