4,975 matches
-
cerceteze cu atenție criteriile și obiectivele pentru problemă, pe ansamblul ei, înainte de a decide pe care le va utiliza în subproblemele componente. Oricum, între criteriile folosite pe cele două niveluri trebuie să existe relații de consistență. Imposibilitatea unei concordanțe și consistențe perfecte este motivul căutării nu a soluției optime, ci a uneia care, pentru problema investigată, este suboptimală. Luarea deciziei este însoțită adesea de creșterea beneficiului în detrimentul costului. Riscul este considerat și el un cost deoarece decidentul este în general dispus
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
experiența reprezentată de existența vreunui contact direct cu procesul de învățământ de la diferitele niveluri de școlaritate. Motivația anterioară poate să fie acceptată și ca o argumentație a „empirismelor abstracte” care abundă și saturează discursul pedagogic, viciind pe o cale implicită consistența teoriei didactice. Din punct de vedere etimologic, termenul didactică provine din două surse grecești: didaske, didaskein „a învăța pe alții” și didaktike „știința învățării”, completate cu explicația latină didactica, prin care se desemna știința predării - învățării. Obiectul didacticii îl constituie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
suport pentru activități cum ar fi cele de îndrumare, de stimulare a inițiativelor, de generalizare a unor experiențe favorabile. Controlul presupune conlucrare, schimb de idei și opinii, în interesul optimizării procesului educațional. Unele particularități ale controlului privesc aspectele legate de consistența unor date și rezultate obținute, care sunt greu cuantificabile, și, totodată, aspectele legate de eventualele perturbări și tensiuni produse de control la nivel interpersonal. Controlul nu ar trebui să se desfășoare și să se organizeze decât în funcție de obiectivele generale stabilite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
măsură decât alte lucruri, virtutea (care ar putea trece drept docilitate) de a se lăsa reinventate prin gestul umil al numirii cu simplitate. În plus, nu este cu totul întâmplătoare nici situarea lor - din punctul de vedere al densității, al consistenței - la jumătatea distanței dintre duritatea rece a mineralelor și fragilitatea cărnii, materie perisabilă prin excelență. În orice caz, nu încape nici o îndoială că ele reprezintă, pentru ochiul care le privește cu sporită atenție, „un izvor de bucurii pe cât de la îndemână
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ample ale solitudinii, ca preludiu melancolic al morții și al uitării. Farmecul straniu al multor pagini provine tocmai din concilierea acestor două tendințe, din recursul la o tonalitate dublă, ca și cum livrescul, intertextualitatea, ironia, ar urmări - paradoxal - să dea o nouă consistență „textului lumii”, adeseori sufocat de poncife livrești. Poate că ar trebui să insistăm din nou, la acest punct, asupra funcției intertextualității în scrierile lui Mircea Ivănescu. Multe poeme au - după cum am văzut - aspectul unor „rescrieri” ale unor texte de un
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
introducerea de considerații etice și normative În analiza cooperării intra-organizaționale. Relațiile intraorganizaționale nu sunt rezultatul presiunilor către eficiență, ci mai degrabă procese politice de echilibrare a intereselor diverse, procese ce urmează ideologii sociale prin care se legitimează și capătă consistență cognitivă. Explicarea patternurilor de cooperare intraorganizațională se invocă elemente politice și cognitive, mai degrabă decât rațiuni economice, Înscriind teoria economică pe linie instituționalistă și apropiindu-o epistemic de sociologie. Problema cooperării În interiorul organizațiilor se centrează pe considerații etice privind raporturile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
indicatorilor normativi, Teoria Alegerii Sociale se comportă ca o știință socială; 2) în ceea ce privește analiza judecăților normative și a proprietăților pe care mecanismele de decizie le pot avea, Teoria Alegerii Sociale se manifestă, mai degrabă, ca un instrument de testare a consistenței teoriilor politice. Pornind de la această idee, voi prezenta, în cele ce urmează, atât pentru dimensiunea științifică, cât și pe cea metateoretică, metodele folosite în cercetare. În (1980), Rescher discută despre două tipuri de scopuri ale cercetării științifice. Prima categorie le
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în cercetare. Aceasta este, pornind de la lucrarea lui Arrow din 1951, cea despre preferințe. Așadar, fie că dorim să formulăm o predicție în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de decizie, fie că dorim doar să testăm consistența logică a unor valori (dimensiunea științifică și cea metateoretică), în versiunea standard a TAS, informația pe care o vom folosi este aceea despre preferințe. Deși în prezent această restricție informațională este considerată prea tare<footnote Aceasta fiind și poziția mea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de preferință” [Hansson, B., 1968, pp. 424-425]. Alternativele sunt combinate prin operatorii logicii propoziționale, dar sunt folosite, de asemenea, variabile și cuantificatori din logica de ordin întâi și ordin secund. Cu aceste informații și instrumente se emit fie judecăți despre consistența unor valori, reguli de decizie etc. (dimensiunea metateoretică), fie despre modul în care vor funcționa reguli de decizie, sisteme electorale etc. (dimensiunea științifică). Demersul din această lucrare face parte din prima categorie. 1.6. „Cine e cine” în Teoria Alegerii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ori a fost spus vreodată de cineva în privința a ceea ce dorește sau ar trebui să obțină societatea este amenințat de inconsistența internă” [Plott, 1976, pp. 511-512]. Cu alte cuvinte, un specialist în științe politice ar trebui să fie preocupat de consistența valorilor pe care le susține, atunci când face asta, și de consistența teoriilor politice pe care le susține, atunci când face asta. Voi adăuga încă două motive pe care le consider importante: în primul rând, studierea matematică a regulilor de votare poate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sau ar trebui să obțină societatea este amenințat de inconsistența internă” [Plott, 1976, pp. 511-512]. Cu alte cuvinte, un specialist în științe politice ar trebui să fie preocupat de consistența valorilor pe care le susține, atunci când face asta, și de consistența teoriilor politice pe care le susține, atunci când face asta. Voi adăuga încă două motive pe care le consider importante: în primul rând, studierea matematică a regulilor de votare poate oferi o viziune asupra rezultatelor pe care un sistem de vot
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se lovește de o problemă importantă, aceea de a nu putea reprezenta cel puțin o teorie etică importantă: libertarianismul. Dacă acest lucru este demonstrat, atunci, paradigma se află în fața unei anomalii, deoarece nu poate servi drept instrumentar universal pentru testarea consistenței oricăror teorii etice, valori etc. Dacă anomalia nu poate primi un răspuns satisfăcător după încercări repetate, atunci paradigma se află în criză. În această lucrare, voi argumenta că libertarianismul nu este reprezentabil printr-o funcție de alegere socială, și că informația
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
restricționarea domeniului universal: o anumită categorie de preferințe, criticabilă din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt liberal, preferința mea față de alternativele aflate în sfera personală a altui individ vor avea același sens cu preferințele acelui individ. Liberalismul poate fi așadar văzut ca un acord în preferințe. Concluzia lui Craven este că „avem o teoremă de consistență pentru o societate liberală care spune că nu există nici o contradicție între viziunea liberală și partea liberă a ordinilor individuale (cea care nu se află în sfere personale). [...] Dacă acceptăm că liberalismul poate fi interpretat ca o opinie a indivizilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative pentru care toți indivizii exprimă o preferință strictă de același sens (adică dacă preferă unanim o alternativă alteia). Cum paradoxul libertarian prezintă o inconsistență între drepturi individuale și paretianism, dacă drepturile sunt anulate, rezultatul trebuie să fie unul de consistență. De aici pornind, există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libertariană a drepturilor alienabile și condiția Pareto slabă atunci când domeniul de definiție al funcției este nerestricționat. Soluția generează o preferință socială echivalentă cu preferința paretiană slabă. Acest lucru se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
premise (vezi Suzumura (1978), (1979) și Sen (1976)), relația de preferință socială este și ea consistentă. Paradoxul este rezolvat<footnote O restricție care generează același rezultat pe baza altui argument este cea propusă de Hammond (1982). Argumentul se bazează pe consistența dintre preferința pe x-varianta din sfera personală cu i-varianta din decisivitatea paretiană. Dacă fiecare i păstrează constantă preferința pentru i-varianta din decisivitatea libertariană, atunci paradoxul nu apare. Hammond condiționează criteriul Pareto slab de acest tip de preferințe, propunând
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
putem garanta drepturi individuale, unanimitate și raționalitate socială în același timp pentru o societate reală, cel puțin nu în forma dată de Sen acestor condiții. Miza demonstrației lui Sen este exact aceea de a arata că, dacă nu putem avea consistență cu doi indivizi, nu avem motive să ne așteptăm la consistență atunci când avem grupuri mai mari. Având în vedere această miză, este rezonabil să impunem cerința ca orice soluție dată paradoxului lui Sen să funcționeze în condițiile unei societăți reale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru o societate reală, cel puțin nu în forma dată de Sen acestor condiții. Miza demonstrației lui Sen este exact aceea de a arata că, dacă nu putem avea consistență cu doi indivizi, nu avem motive să ne așteptăm la consistență atunci când avem grupuri mai mari. Având în vedere această miză, este rezonabil să impunem cerința ca orice soluție dată paradoxului lui Sen să funcționeze în condițiile unei societăți reale, adică să rezolve problema atunci când avem un număr mare (finit) de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și preferințe disjunct-monotone îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică, deoarece realizează ierarhizarea etică proprie libert arianismului (condiția libertariană este considerată mai importantă decât cea paretiană). Dintre soluțiile prezentate, câteva îndeplinesc toate criteriile pentru a satisface condiția eficacității pentru societăți reale, în afara consistenței condiției libertariene utilizate. Acestea sunt: soluțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980), Craven (1982), Saari (1997) și List (2003). În aceeași situație cu acestea se află și câteva dintre soluțiile introduse în secțiunea 6.1, anume restricționarea domeniului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ierarhia lui j: adică 1 0jP . Din acestea, este evident că fiecare muncitor preferă să fie angajat mai degrabă decât să nu fie angajat. Dreptul la muncă al fiecăruia ar trebui respectat. Totuși, prin procedura Pareto nu vom putea găsi consistența necesară generării unei mulțimi de alegere socială nevidă. În [e.2.4.5.1*] și [e.2.4.5.2*], preferințele pe x aspectele din perechile de decisivitate libertariană sunt inconsistente cu cele din perechile pe care acționează procedura paretiană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
p. 178]. Totuși, se pot găsi și exemple în care încălcarea independentei față de alternativele irelevante poate părea naturală. În (1985), Sugden propune un exemplu care încalcă o condiție asemănătoare acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul informațional arrowian este independența față de alternativele irelevante, însă condiția Nash-Cernoff nu îndeplinește independența față de alternativele irelevante, deși este asemănătoare. footnote>: „Luăm o cursă de mașini. Există trei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
procese- susțin autorii - operează aici: persuasiunea prin ruta centrală și cea prin ruta periferică. Pe ruta (calea) centrală, indivizii scrutează cu mare atenție informația primită, o analizează critic și o interpretează, dezvoltând răspunsuri cognitive complexe. În acest caz, tăria și consistența logică a argumentării din partea sursei determină primordial schimbarea de atitudini. Pe ruta periferică, oamenii sunt mai mult influențați de aspecte exterioare conținutului mesajului, în primul rând de caracteristicile sursei (prestigiul ei, asemănarea și atractivitatea), dar și de forma mesajului (sunete
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adevăr, practic în toate statele democratice, chiar la câteva luni de la alegeri se reiau cunoscutele anchete urmărind opțiunile electorale, în situația ipotetică a unor alegeri iminente, și asta indiferent de contextul politic sau de stabilitatea politică din țară, respectiv de consistența majorității parlamentare în funcție. Astfel de investigații ar putea fi incluse în categoria sondajelor preelectorale, ele având ca funcție testarea popularității/susținerii partidelor (personalităților) politice, chiar dacă o astfel de întreprindere devine convingătoare doar în preajma alegerilor, respectiv din momentul declanșării campaniei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sondaje. Orice autor de manual de metodologie sociologică este pus în situația de a combate unele prejudecăți legate de oportunitatea și facilitatea folosirii întrebărilor factuale și de opinie, de încrederea ce trebuie acordată răspunsurilor la respectivele întrebări și, deci, de consistența acestor răspunsuri. O primă prejudecată este aceea că întrebările factuale ar fi „ușoare”, iar cele de opinie - „grele”, în sensul că răspunsul la ultimele ar pretinde o anumită elaborare, un gen de reflecție ce nu e necesară atunci când trebuie invocate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În același timp, nici nu trebuie privit ca un răspuns arbitrar sau întâmplător. Opiniile în cauză se formează spontan, dar pe baza unui sistem de cunoștințe, atitudini sau/și credințe mai profunde ale individului, deci ele au un grad de consistență, pe care îl evidențiază coerența rezultatelor sondajelor. Spre deosebire de o seamă de reprezentanți ai unor curente foarte la modă în ultimeledecenii în sociologie - dintre care unii susțin chiar că, în cadrul anchetelor, nu se culeg opinii, ci numai reacții ale indivizilor la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]