15,474 matches
-
două Camere a adoptat legea statutului cu 360 de voturi ”pentru” și 38 ”împotriva”. După ce ultima formă a Statutului senatorilor și deputaților a fost adoptată, PDL a depus la Curtea Constituțională o nouă sesizare prin care a solicitat controlul de constituționalitate asupra actului normativ. După ce Curtea a trimis înapoi la Parlament legea pentru prima oară, pe 27 februarie, aleșii au făcut unele corecții. Una dintre acestea se referă la perioada în care unui parlamentar, aflat în conflict de interese, i se
CCR respinge din nou Statutul parlamentarilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38414_a_39739]
-
guvernare, hotărând că Parlamentul are îndeajuns de multe mijloace de a controla Guvernul. Obligativitatea de asumare a unui nou program de guvernare nu mai există. VEZI și: Chirieac și Ciutacu, despre decizia CCR cu privire la noul Guvern Democrat liberalii au contestat constituționalitatea noului Guvern pe motiv că la data la care acesta a fost votat de Parlament, programul de guvernare era cel asumat în structura USL, care nu mai există.
Curtea Constituțională a DECIS. Ce se va întâmpla cu Guvernul Ponta III by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/31733_a_33058]
-
la CCR se înclină numeric în raport de cine te-a propus. banate se înclină în funcție de ceea ce poate să facă fiecare dintre judecători, și sper ca și eu să fac să înclin balanța în sensul adevărului, dreptății și mai ales constituționalității". Pentru mine, care am o lungă carieră juridică, a fost ceva deosebit. O asemenea poziție reprezintă încununarea întregii sale cariere. Eu îmi iubesc dincolo de limite profesia. Un prieten mi-a spus că "în sfârșit s-a făcut dreptate". M-a
Lucian Bolcaș, propunerea PSD pentru judecător la Curtea Constituțională by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33626_a_34951]
-
indicate de judecătorii CCR. Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a arătat sâmbătă că mai multe articole ale noii Legi Fundamentale trebuie modificate pentru că sunt neconstituționale. "Având în vedere declarațiile președintelui Curții Constituționale a României, domnul Augustin Zegrean, privind problemele de constituționalitate ale proiectului de lege pentru revizuirea Constituției, Uniunea Social Democrată precizează că reprezentanții săi în comisia parlamentară de revizuire vor susține și vor vota în favoarea rectificării proiectului în sensul celor ce vor fi indicate de judecătorii Curții", se arată într-
USD vrea să se distingă de USL: Votăm noua Constituție cum spune CCR by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32341_a_33666]
-
PDL Constanța va sesiza Avocatul Poporului privind neconstituționalitatea legii din următoarele motive, conform unui comunicat de presă: "1. Prin raportare la conținutul și efectele generate, Legea nr. 216/2008 încalcă prevederile art. 121 din Constituție. Punctul de plecare în analiza constituționalității dispozițiilor Legii nr. 216/2008 îl constituie tocmai conținutul prevederilor art. 1, potrivit cărora se aprobă transmiterea, cu titlu gratuit, a unui pachet de 1.369.125 de acțiuni deținute de stat la Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime" - S.A. Constanța
Dezvăluirile unui senator despre Portul Constanța by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30277_a_31602]
-
și nu va mai exista un vot în privința aceasta cum era până acum, a mai spus Nicolicea. În 2012, Senatul s-a împotrivit încetării mandatului liberalului Mircea Diaconu, iar după acest vot CSM a sesizat CCR cu un conflit de constituționalitate între puterea judecătorească (ÎCCJ) și cea legislativă, CCR acceptând sesizarea. În decembrie, Mircea Diaconu a demisionat pentru a evita repetarea situației inițiale, iar plenul a luat apoi act de decizia lui.
Parlamentarii incompatibili își vor pierde mandatul, fără un vot al Parlamentului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39871_a_41196]
-
există nici un text constituțional care să reglementeze numirea în funcțiile de conducere din parchete, ceea ce înseamnă că aceasta se face în condițiile reglementate de lege", spunea CCR în 2005. Traian Băsescu mai susținea că legea nu a fost supusă controlului constituționalității, lucru neadevărat. CCR arată că acest mod de numire a procurorilor-șefi este peste standardele europene.
Băsescu, contrazis clar de CCR: CSM nu numește procurorii-șefi by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39996_a_41321]
-
procurori-șef, DW, același care vara trecută îl apăra pe președinte în fața tentativei de „lovitură de stat”, apreciază că Traian Băsescu "joacă încă un rol în politica României și în ciuda conduitei sale dizgrațioase, care se apropie asimptotic de borna ne-constituționalității, el știe să întrețină “alianța” cu Comisia de la Bruxelles. Președintele are întotdeauna grijă ca în subiecte delicate, cum este și acesta al conducerii DNA, să fie perfect acoperit de punctele de vedere ale Comisiei. Este una din sursele puterii sale
DW: Conduita lui Băsescu este dizgrațioasă și se apropie asimptotic de borna ne-constituţionalităţii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38485_a_39810]
-
a adăugat Corlățean, exemplificând cu știrile privind intenția de a-i aresta pe judecătorii Curții Constituționale. La observația că CE a fost preocupată de numărul mare de ordonanțe de urgență și de faptul că CCR urma să nu poată verifica constituționalitatea deciziilor Parlamentului, șeful diplomației de la București a precizat că instanța nu s-a pronunțat asupra tututor legilor timp de 19 ani, notând ulterior că ”acest lucru s-a schimbat abia în 2010, când Băsescu a avut majoritate”. În vară a
Corlățean: În decembrie, România așteaptă o primă decizie pozitivă pe Schengen () [Corola-journal/Journalistic/40810_a_42135]
-
România a fost aspru criticată în mediile internaționale", deputatul democrat-liberal a arătat că cei doi co-președinți ai USL Victor Ponta și Crin Antonescu doresc să-l reintroducă în noua Constituție. În felul acesta, atributul fundamental al CCR de a verifica constituționalitatea legilor și legalitatea activității Parlamentului este înlăturat. Este un abuz pe care nu îl întâlnim nicăieri în UE (...)", a spus Oltean, precizând că ARD "se detașează net de asemenea atitudini" și că militează pentru "o Românie democrată, corect reprezentată în
Oltean: ARD susține modificarea Constituției, dar nu vrea ciuntirea atribuțiilor CCR () [Corola-journal/Journalistic/40960_a_42285]
-
transforma într-o instituție subordonată Parlamentului", întrucât, în condițiile modificărilor cerute de USL, orice decizie a CC "care nu convine puterii" va putea fi adusă în dezbaterea Parlamentului și anulată. "Curtea este organul care în toată această Europă dezvoltată constată constituționalitatea actelor normative adoptate de Parlament, iar decizia Curții rămâne decisivă. ARD nu e de acord nici cu republica parlamentară, altă inițiativă a liberalilor privind modificarea Constituției", a spus Oltean. Până în iunie 2013, USL vrea să modifice Constituția, fiind dispusă să
Oltean: ARD susține modificarea Constituției, dar nu vrea ciuntirea atribuțiilor CCR () [Corola-journal/Journalistic/40960_a_42285]
-
corectă a legii. S-au ridicat două probleme de principiu în acest recurs. Una enunțată de domnul președinte care a spus clar că nimeni nu poate adăuga la o pedeapsă stabilită legal de niște judecători și a doua legată de constituționalitatea dispozițiilor art 87, alineatul 3, teza referitoare la faptul că dacă un condamnat și-a provocat voit boala, acest tip nu se ia în considerarea executării pedepsei. un text neconstituțional”, a spus Ion Cazacu, avocatul lui Adrian Năstase.
Năstase în fața judecătorilor: „Am vrut să ajung la morgă” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/41065_a_42390]
-
prezidențială. Curtea Constituțională, numită politic, a sprijinit demersul lui Traian Băsescu, prin decizii luate în momente cheie, în defavoarea Parlamentului și beneficiul președintelui. Curtea a devenit inclusiv generator de legi, ca în cazul referendumului, când nu s-a limitat să verifice constituționalitatea OUG, ci a impus cvorumul. Viceliderul grupului PNL din Camera Deputaților, Eugen Nicolăescu, a confirmat pentru România Tv că se discută despre desemnarea prin tragere la sorți a judecătorilor CCR, pentru a pune capăt intervenției politicului în deciziile Curții.Mandatul
Judecătorii CCR, desemnați prin tragere la sorți ca să se evite politizarea () [Corola-journal/Journalistic/42001_a_43326]
-
a nu influența rezultatul alegerilor din 9 decembrie, publicarea acestuia a fost amânată până după scrutin și a fost adoptat în sesiunea Comisiei din 14-15 decembrie. Printre documentele examinate se află și ordonanțe de urgență, decizii și proceduri a căror constituționalitate poate fi pusă la îndoială, mai ales atunci când au loc într-o succesiue rapidă, se arată în document. "Comisia este îngrijorată mai ales de folosirea pe scară largă a ordonanțelor de urgență ale guvernului - atât de actuala, cât și de
Comisia de la Veneţia: folosirea OUG la referendum, un risc pentru democraţie () [Corola-journal/Journalistic/40280_a_41605]
-
de plenul reunit. "În grupurile reunite unde se află și reprezentanți parlamentari ai Forței Civice am decis contestarea la Curtea Constituțională a Legii privind Statutul parlamentarilor. Textul este în elaborare. Statutul votat astăzi, în opinia noastră, are mari defecte de constituționalitate", a spus Ungureanu, potrivit pesurse.ro. El a adăugat că intenționează clarificarea definiției incompatibilității, deoarece conflictul de interese este cel care generează incompatibilitatea. "Intenționăm să clarificăm odată definiția incompatibilității. În opinia noastră, conflictul de interese, dovedirea conflictului de interese trebuie
MRU atacă Statutul Parlamentarilor: Îl vom contesta la CCR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39374_a_40699]
-
referitoare la statul român, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ. ... 36. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. ... 37. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la neîndeplinirea condițiilor constituționale și legale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ, Curtea, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie
DECIZIA nr. 366 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292950]
-
la neconstituționalitatea actului normativ adoptat. De asemenea, a precizat că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. ... 39. Cât privește invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție însă, Curtea a arătat că, în cadrul controlului concret de constituționalitate, aceasta este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în
DECIZIA nr. 366 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292950]
-
controlului concret de constituționalitate, aceasta este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele
DECIZIA nr. 366 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292950]
-
între afectarea drepturilor și libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept
DECIZIA nr. 366 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292950]
-
Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost
DECIZIA nr. 385 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293039]
-
nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, sunt neconstituționale. ... 17. Prin decizia menționată, paragrafele 23 și 27-29, s-a reținut că soluția legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis
DECIZIA nr. 385 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293039]
-
Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Or, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
DECIZIA nr. 385 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293039]
-
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 67. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale a căror interpretare se solicită. ... 68. Astfel, prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, a reținut următoarele: (...) regimul juridic al proprietății privind terenurile
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
statut. ... 121. Prezentate fiind elementele definitorii ale naturii juridice a composesoratului, se cuvine a fi realizată, în continuare, o trecere în revistă a particularităților regimului juridic al proprietății reconstituite acestei forme asociative. ... 122. Este de reținut că, efectuând controlul de constituționalitate al dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 1/2000, referitoare la inalienabilitatea și indivizibilitatea terenurilor la care se referă reglementarea legală, Curtea Constituțională, într-o jurisprudență constantă^2, a statuat asupra conformității normei de drept cu dispozițiile Legii fundamentale. ^2 A se
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
1/2000], iar în cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective [art. 28 alin. (8) din Legea nr. 1/2000]. ... 125. O sinteză a argumentelor de constituționalitate în privința regimului juridic specific, stabilit imperativ, al dreptului de proprietate reconstituit în beneficiul composesoratelor - privit ca o „formă atipică a proprietății comune pe cote-părți forțate“ - este cuprinsă în Decizia nr. 186 din 3 aprilie 2014, ale cărei statuări relevante
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]