5,650 matches
-
în sfera esteticului (cu sensul de „pitoresc”). Și, totuși, nu se poate contesta că termenul a acționat și în teritoriul politicului: G. Călinescu i-a acordat un spațiu lui Tudor Vladimirescu în Istoria literaturii de la origini până în prezent, argumentând - foarte convingător - că opera literară a acestuia (care „se alcătuiește din scrisori și proclamații”) are „un stil viguros și biblic”, ce îl îndreptățește pe autorul ei să figureze în capitolul Romanticii al Istoriei... din 1941. La rândul ei, revoluția de la 1848 a
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
al mamei” dispărute se simte și în paginile memorialistice intitulate ...Din umbra umbrelor (1981). Adesea cu un exces de sentimentalitate, S. evocă pe rând copilăria, anii de liceu și facultate, experiența de profesoară, amintirile ducând până la anul 1945. Conturează portrete convingătoare ale profesorilor I. M. Rașcu, Mihail Dragomirescu, acesta din urmă considerat „părinte literar”, relatează momente din relația de colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi, coautoare a antologiei Evoluția scrisului feminin în România (1935). Pe când era la Sibiu, în 1940, participă la Cercul
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
Pe când era la Sibiu, în 1940, participă la Cercul studențesc „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga. Atrasă de puternica personalitate a poetului, se detașează ulterior de el, ajungând să producă o aserțiune uimitoare: lirica blagiană nu ar fi „îndeajuns de convingătoare în structurile intime ale evoluției culturii noastre naționale”. În această perioadă publică broșura De ziua mamei (1943), un discurs rostit la Teatrul Municipal din Sibiu, care tratează, într-un stil patetic și abundent metaforic, tema maternității. SCRIERI: Spleen, Sibiu, 1930
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
colectiv al scopului și identității comune. Cum reușește statul-națiune să convingă milioane de indivizi proaspăt emancipați să-i cedeze parte din autonomia și libertatea lor? Soluția a fost să se creeze o istorie atractivă despre un trecut comun, suficient de convingătoare pentru a capta imaginația oamenilor și a-i convinge că au o identitate și un destin comun. Arhitecții statului-națiune modern au Înțeles amploarea provocării În fața lor. După unificarea statului italian În 1861, se spune că Massimo d’Azeglio, fostul prim-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-o lume seculară din ce În ce mai nemulțumită, statul-națiune trebuia să creeze o imagine puternică a unui popor care Împărțea un trecut nobil și era destinat pentru măreție În viitor. În același timp, statul-națiune trebuia să creeze o viziune utopică suficient de convingătoare a viitorului pentru a câștiga loialitatea subiecților săi, mai apoi a cetățenilor săi. Drumul spre nemurire nu mai viza acceptarea lui Hristos ca salvator, ci urmărirea necontenită a bogăției materiale nelimitate În forma achiziției și a schimbului de proprietate. În schimbul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ar fi Coreea de Nord și Irak sau regimuri cu probleme În care vechi prejudecăți și animozități sunt atât de adânc Înrădăcinate Încât par imposibil de depășit, cum este cazul conflictului israeliano-palestinian. Patten raspunde folosind experiența europeană drept exemplu. Argumentul său destul de convingător este că „integrarea europeană ne arată că reconcilierea și compromisul sunt posibile după generații de prejudecăți, război și suferință”44. Profesorul Joseph Nye Jr. de la universitatea Harvard, descrie noua abordare europeană În domeniul politicii externe și de securitate comună ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din ce în ce mai periculoase până când poate el însuși să fie omorât” (p. 104). Abordările ce plasează natura, geneza și funcționalitatea valorilor în exclusivitate în țesătura condiționărilor sociale nasc pronunțate dificultăți în interpretarea unor fapte de viață. Exemplul, ipotetic, oferit de Skinner este convingător, dar reprezintă un gen de cazuri (poate cele mai frecvente); în multe alte cazuri însă, eroii, mergând de asemenea până la sacrificii extreme, nu găsesc aprobări și recompense nici măcar pe termen mai îndelungat. Actele anonime de altruism fără așteptări premiale sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
această optică, am formulat câteva contraargumente, afirmând, în același timp, că nu este înțelept să respingem ab initio astfel de încercări în măsura în care ele stau sub semnul spiritului științific. Dar, cel puțin până în prezent, abordarea biologică a valorilor este prea puțin convingătoare. În lucrarea The Biological Origins of Human Values, spre exemplu, G. Edgin Pugh (1978) echivalează procesul de valorizare cu cel al luării de decizii. A alege dintre mai multe variante posibile înseamnă a-i acorda uneia valoare mai mare. Așa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întăririi operante prin recompense, chiar dacă în timp motivația devine intrinsecă. Dar copiii, ca și adulții, de altfel, învață atitudinile și comportamentele nu numai din experiențe directe, ci și observând comportamentele altora și consecințele acestora. Experimentele lui A. Bandura (1973) sunt convingătoare în a demonstra cât de repede și precis încorporează copiii recompensele și pedepsele observate la alții în propriile atitudini și comportamente: atunci când ei au văzut că cel care a bătut o păpușă a fost gratulat, au imitat și ei violența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celor două studii și să descrie reacțiile lor emoționale la citirea lor. Cum era de așteptat în conformitate cu ideea asimilării distorsionate și a polarizării atitudinale, a reieșit o diferență semnificativă în gradul de evaluare: subiecții cu prejudecăți au găsit mult mai convingător primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de homosexuali. Coroborate cu alte declarații ale subiecților, relatările evaluative sugerează că s-a produs și o polarizare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
animalele superioare, prin expresia feței, postura corporală, sunete și alte indicii, se strâng laolaltă în fața pericolelor de tot felul. Selecția naturală a favorizat astfel formarea grupurilor. Determinismul genetic apare, așadar, mai degrabă mediat prin manifestări emoționale. Poziția sociobiologistă pare puțin convingătoare, mai ales când se pune problema să se explice comportamentele prosociale față de persoane străine. Și, de fapt, critica de esență la adresa speculațiilor sociobiologice este că, omul fiind o ființă rațională, conduitele lui sociale complexe stau sub semnul valorilor morale și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
astfel actele agresive de o arie mai extinsă de factori, cum ar fi: experiența trecută a individului, reîntăririle prezente asociate acestor acte, evaluarea situației și a posibilelor consecințe. Ea apare deci mult mai complexă decât viziunea biologistă și este mai convingătoare. În plus, după cum remarcă R. Baron și D. Byrne (1991), e și mult mai optimistă, fiindcă, dacă agresiunea este în primul rând învățată, ea poate fi mult mai direct și ușor controlată, deopotrivă la nivelul societal și la cel individual
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și noi); 7) raționalizarea: privește furnizarea inconștientă a unei explicații false, dar acceptabile, pentru un comportament care are alte origini, mai greu de acceptat (Gelder, Gath, Mayou, 1994); Coon exprimă foarte direct aceasta: „atunci când explicațiile oferite sunt rezonabile, raționale și convingătoare, dar false - spunem că această persoană raționalizează” (Coon, 1983, p. 319). De asemenea, raționalizarea reprezintă justificarea unuicomportament indezirabil sau inconsistent, a unor credințe, poziții și motivații prin asigurarea de explicații acceptabile pentru ele (Luthans, 1985); raționalizarea reprezintă de obicei un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cât și perspectiva „contra”; (3) apoi, echipele se întâlnesc de pe poziții contradictorii, oferindu-și, în mod curtenitor, argumente în dezbatere, pro și contra; (4) echipele își inversează rolurile, încercând să susțină punctul opus de vedere într-un mod cât mai convingător; (5) echipele își abandonează rolurile de avocat al unei poziții ori alta și trebuie să alcătuiască, în scris, un raport care să se bazeze pe compromis; (6) fiecare persoană din colectivul de cursanți participanți la controversa structurată primește un test
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de comentator și de gazetar: notații fulgurante, spontane și trasate cu o mână sigură, ce se remarcă mai degrabă prin acuitatea percepției și dezinvoltură decât prin rigoarea construcției sau prin deschidere teoretică. Dacă sinteza finală, oarecum didactică, este mai puțin convingătoare, analizele ce pun uneori în valoare un singur aspect, definitoriu, al textului comentat (sarcasmul la Ion Caraion, independența ca trăsătură a personajului la Marin Preda, tehnica dialogului la D. R. Popescu) atrag prin justețea intuiției, ca și prin pregnanța formulării
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
află că insul e arestat și că bijuteriile îi fuseseră confiscate. Nu reușește să îl mai vadă. Află însă, cu timpul, că a fost eliberat, întrucât bijuteriile îi aparțineau realmente și că băiatul i-a murit. Zbuciumările pictoriței sunt transcrise convingător, enigma bărbatului necunoscut e întreținută, cu un meșteșug subtil, de prelungirea suspansului. În Nu poate fi... personajul principal e un bărbat. Îndrăgostit nebunește, în a treia noapte de Crăciun, de iubita prietenului la care petrec, el se străduiește cu exasperare
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
aici despre memorie, unde îl găsește pe Dumnezeu, și despre eforturile sale de purificare; cărțile următoare ar trebui să aibă legătură cu ceea ce s-a spus în cea de-a zecea, dar ipotezele avansate în acest sens nu sînt întotdeauna convingătoare. Fiind acum sigur că aceste Confesiuni nu sînt interesante atît pentru posibilitatea de a reconstitui în mod credibil un eveniment sau altul, cît, mai cu seamă, pentru clarificarea evoluției spirituale a lui Augustin, rămîne totuși un punct fundamental în discuție
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
povestește (Vita Ambrosii, 36) cum, cu puțină vreme înainte de moartea episcopului de Milano, un creștin care călătorea în regiunea ocupată de marcomani, pe cursul superior al Dunării, i-a vorbit despre Ambrozie reginei Fritigilda. Vorbele lui au fost atît de convingătoare, încît regina a început să creadă în Cristos și a trimis pe cineva la acel mare om ca să ceară instrucțiuni scrise despre credința creștină. Tot în epoca lui Ambrozie, poetul Paulinus de Nola îl felicită pe Niceta, episcopul de Remesiana
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu a doua jumătate a secolului al II-lea, propria numărătoare. Ciclul pascal (adică numărul de ani după care data Paștilui ajunge să fie aceeași ca la început) constituise obiectul multor discuții și opere menite să-l definească în mod convingător. Din cauza deosebirilor dintre Biserici, comunității trebuia să i se comunice în fiecare an data Paștilui. Prima tentativă cunoscută de unificare a datei pascale în zona aflată sub influența unei curți episcopale importante se înregistrează la Alexandria, începînd cu episcopul Demetrios
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la urma urmelor, un mod de a struni și astfel asuma o cultură fabuloasă și o înclinație spre detaliu. Lucările sale din domeniul naratologiei cartografiază un teritoriu literar, supunîndu-i variațiile și imprevizibilul unui aparat riguros, cu clasificări limpezi, nuanțate și convingătoare chiar și pentru cei mai sceptici relativiști. Odată cu Opera artei Genette se mută din sfera literaturității pe teritoriul artistic la modul general, dar ambițiile sale rămîn aceleași: de panoramare a unui spațiu ce poate părea copleșitor de vast, prin reducerea
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
linie, într-o singură apariție a unui ziar descoperim că titlurile principale nu sînt conform cu realitatea, ceea ce nu-l împiedică pe dl Ion Cristoiu să-l atace pe ministrul de Justiție, Valeriu Stoica, acuzîndu-l de un "nou vicleșug". Ca să fie convingător editorialistul scrie că "Domnul Valeriu Stoica nu e Hegel". Dar a pretins dl Stoica că ar fi Hegel? Și, în general, e nevoie de Hegel pentru a descifra ce se întîmplă în politica din România? Dl Cristoiu ne liniștește treptat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
vorba de o istorie sentimentală În care deportarea acadienilor era doar un cadru pentru o poveste de dragoste. Dar și așa, până la apariția romanului lui Antonine Maillet, acadienii Îl țineau la mare preț și-l considerau o mărturie sensibilă și convingătoare despre ce-au Îndurat strămoșii lor.
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
un suflet pe măsură pentru a le cuprinde. Și un ochi atoatevăzător pentru a înregistra, cu toate fascinantele ei lumini, această viață despre care mă tot prefac a scrie.” L. formulează aici o artă poetică neostentativă, și de aceea mai convingătoare decât orice manifest gălăgios. Imaginea urechii imense și a ochiului atoatevăzător fixează obiectivul comportamentist al prozei sale. Ea refuză, aparent, construcția, în favoarea unui miraj înșelător în literatură: transparența perfectă, observația și transcrierea directă. Expresia ei ideală ar fi sincronia - irealizabilă
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
a artistului. Într-o asemenea perspectivă este înțeleasă și poezia, considerată în Poezia, mod de existență ca o expresie integrală a ființei umane, în atitudinile sale fundamentale: cunoașterea și acțiunea. Poezia nefiind reductibilă la vers, proza o întrupează adesea mai convingător și cu mai multă fidelitate, precum la Cervantes, Hugo, Eminescu. O pronunțată tendință de modelare formală se manifestă, în schimb, în eseul Estetica romanului, cumulând texte redactate și publicate în diferite etape. B. se apropie de înțelegerea morfologic-structurală a speciei
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
de starea creatoare. Astfel, memorialistica este văzută, în contextul anilor ’90 ai secolului al XX-lea, ca o formă de ieșire din criză a demersului literar românesc. Recitirea textelor se face prin succesive mutări de perspectivă, susținute de o argumentație convingătoare. Dar, într-un studiu precum Metafora simbolică, ceea ce lipsește este tocmai exemplificarea cu texte care să dea sevă teoriei, deși eseistul evită divagația sau zăbovirea în ipotetic. Materialul analitic și bibliografic din teza de doctorat este dublu valorizat, prin strategia
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]