4,293 matches
-
îl sugerează o altă serie de himere (Himera Văzduhului, Himera Apei etc.) cu mult mai amplu, mergând până la reveriile amniotice, multe dintre himerele sale având un aspect embrionar de fetus al unui specii aparent hominide. Altfel, aspectul marțial al acestei creaturi intimidante evocă interpretări alternative. Penele sunt asemeni unei armuri, iar capul asemeni unui coif cu ceva din aspectul monolitic și impenetrabil al figurilor mayașe sau a statuilor gigant din Insula Paștelui. Este una dintre puținele reprezentări ale himerelor în care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stă. Legătura cu materia este foarte importantă, iar desprinderea nu este niciodată deplină în stadiul în care Paciurea surprinde emergența himerelor. Himera pământului (1927-1928) are chipul cu trăsături abia conturate și aproape că este lipsită de corp, coada devenind corpul creaturii, iar acest apendice similar celui a unui mormoloc are o musculatură puternică, asemeni labelor pe care se sprijină ca o achiziție fermă a unui teritoriu stabil. Corpul acesta are ceva embrionar, fază intermediară de creștere a batracienilor, când coada se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu este o sculptură decorativă de gândire tematică abstractă, ci, dimpotrivă, prezintă încă, spre deosebire de himerele sale de mai târziu, pe lângă doza inerentă de expresionism, foarte puternice trăsături realiste"350. Sfinxul (1912) lui Paciurea, spre deosebire de cel al decadenților, reprezentat ca o creatură hibridă, un monstru cu (inter)față feminină, este o creatură cu chip masculin, un tânăr de o frumusețe rece, cumva abstractă, fără nota de senzualitate a sfincșilor lui Von Stück, Moreau sau Malczewski. Sfinxului lui Paciurea îi lipsește corpul animal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dimpotrivă, prezintă încă, spre deosebire de himerele sale de mai târziu, pe lângă doza inerentă de expresionism, foarte puternice trăsături realiste"350. Sfinxul (1912) lui Paciurea, spre deosebire de cel al decadenților, reprezentat ca o creatură hibridă, un monstru cu (inter)față feminină, este o creatură cu chip masculin, un tânăr de o frumusețe rece, cumva abstractă, fără nota de senzualitate a sfincșilor lui Von Stück, Moreau sau Malczewski. Sfinxului lui Paciurea îi lipsește corpul animal, este construit ca un bust și doar o gheară abandonată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
notă lascivă. Elementul viril o pune în posesia puterii, dar o și predă unei ambiguități sexuale pe care Gudrun Körner o transferă la nivelul unei ambiguități a lecturii. Această juxtapunere a celor două naturi ne situează în plină sintaxă monstruoasă, creatură bicefală, femeia-Melusină relevă cele două ipostaze ale sale. "Cele trei motive principale torsul uman, șarpele și capul uman sunt atât autonome din punct de vedere visual și legate printr-o corespondență organică, precum aceea a unei fiare legendare. Din cauza configurațiilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sărut mortifer. Chiar atunci când el nu apare explicit, ceva s-a schimbat în felul în care este înregistrată această figură mitologizată. Ca femme fatale, Salomeea își are prototipurile al căror avatar îl reprezintă, începând cu Eva sau Lilith, dar și creaturile gorgoneice, meduzante, punitive, având ca numitor comun seducția, stabilind o afinintate și cu romantica la Belle-Dame-sans-Merci. Pictorii români nu au rămas insensibili față de acest arhetip al unei feminități ostile incarnat de Salomeea, cea mai frecventată figură malefică feminină din seria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o subtilă malițiozitate. Spre deosebire de Rops, desenul nu devine niciodată sarcastic, pictorul practică aluzia ca specie de eufemism grațios, fără mușcătura vitriolantă a acvaforte-urilor eroticii ropsiene. El nu depășește niciodată o anumită frontieră, cea care desparte mondenitatea frivolităților ușoare de creaturile damnate ale limburilor mondenității ropsiene. În La oglindă (pastel, 45,5 x 38 cm, 1911) avem un nud vaporos, așezat vertical și reflectat într-o oglindă care face posibilă și vederea din spate a personajului feminin. Aici totul devine vizibil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
religiosus era limitat, deoarece "popoarele tradiționale erau familiarizate numai cu "aici și acum". Locurile înde-părtate, ca și timpul trecut, nu aveau o existență reală. Ambele erau, într-un anumit sens, mitice. Existența lor nu era disputată, ele fiind populate cu creaturi ce existau în afara experienței cotidiene. Epocile trecute și locurile îndepărtate se întâlneau undeva pe un teritoriu imaginar, dincolo de orizont"11. Odată cu lărgirea orizontului mental, datorită în special călătoriilor, tipăririi cărților, copierii și folosirii hărților, odată cu apariția lui homo historicus, cu-noștințele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Puritate, ca să le menționăm doar pe cele de pe teritoriul anglo-saxon. Ele reprezintă un exemplu minunat al acelei dorințe universal umane (fie că ne referim la popoarele tradiționale sau nu) de a construi lumi paralele celei în care trăim, populate de creaturi care ne exprimă propriile trăiri și vise. Eroii și antieroii lumii mitice alcătuiau un model pe care se vor mula mai târziu personaje ale culturii populare pentru a corespunde dorințelor și viselor oamenilor într-o nouă epocă istorică. În acest
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
scutul" oamenilor săi. Beowulf îi este loial lui Hrothgar, pe care îl ajută să scape de monstrul Grendel, iar Wiglaf îi este loial lui Beowulf la final, când trebuie să lupte împotriva dragonului. În afara evenimentelor neobișnuite, cum ar fi atacul creaturilor supranaturale (Grendel, mama lui Grendel și dragonul), disputele dintre triburi se reglau de obicei prin plata unui tribut în comori, care cruța vieți, dar îi îndatora pe seniori unii față de alții. Seniorului i se cerea să fie generos în relația
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de înțelepciune și prostie, de curaj și lașitate, de adevăr și înșelăciune. Reprezentările au variat de la imaginea unui om cu pielea verde la un personaj cu trupul acoperit de blană, cu copite și coarne. Personajul ar putea fi și descendentul creaturilor mitologice antropomorfe, ceea ce ar simboliza dorința omului de a se întoarce la natură sau de a se izola de societate. Omul Verde din Sir Gawain poate fi interpretat literal (el este un cavaler preschimbat temporar prin magia ucenicei lui Merlin
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dorința omului de a se întoarce la natură sau de a se izola de societate. Omul Verde din Sir Gawain poate fi interpretat literal (el este un cavaler preschimbat temporar prin magia ucenicei lui Merlin, Morgan le Fay, într-o creatură de culoare verde), sau alegoric, ca simbol al vegetației (mitul precreștin al fertilității). În ambele cazuri, personajul dispune de puteri supranaturale (i se taie capul, care poate însă vorbi fără trup și reveni miraculos la locul lui) și pedagogice (îl
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
un măgăruș. Ca un adevărat cavaler, este trimis de către rege în misiune, cerându-i-se să-și dovedească loialitatea și să salveze o domniță aflată în pericol. La fel ca Făt-Frumos din poveștile românești sau cavalerul din legendele medievale, Shreck, creatura verde, imensă, greoaie și urâtă, dovedește curaj și inteligență. În mod surprinzător, domnița cea frumoasă nu se mărită cu regele, căruia îi era făgăduită, ci cu Shreck, de dragul căruia se preschimbă într-o variantă feminină de căpcăun, nostimă și la fel de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și caricatură, cu scopul de a slăbi tensiunea între arhetip (primar, tradițional) și figurile comice (se-cundare, laice). Capitolul 3 Arhetipul vampirului și Dracula Homo religiosus nu credea numai în ființe supranaturale și spirite bune, ci și în demoni, fantome și creaturi ale răului. Din moment ce există binele, trebuie să existe și răul care să contrabalanseze puterea divină. Astfel, popoarele tradiționale, și nu numai, nu-și puteau imagina universul în afara luptei dintre bine și rău, fiecare dintre cele două forțe fiind învingătoare pe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fiind învingătoare pe perioade mai lungi sau mai scurte. În consecință, viața era asociată elementului pozitiv, iar moartea, celui negativ. Legat de concepția despre moarte, răul a devenit și mai primejdios, dând naștere la demoni, vampiri, monștri, vârcolaci și alte creaturi înspăimântătoare. Potrivit lui Clive Leatherdale, arhetipul vampirului se bazează pe două credințe fundamentale: cea în viața de după moarte și cea în puterea magică a sângelui 64. Cea dintâi este consonantă cu religia creștină, dar și cu unele idei precreștine care considerau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
malițiozitate să se agațe de cei vii, târându-i și pe ei într-o lume de graniță, ținându-i suspendați între viață și moarte. Arhetipul vampirului se regăsește în majoritatea mitologiilor popoarelor lumii. În Asia, povestirile chinezești fac referire la creaturi de culoare verde (o reprezentare diferită și în mod cert anterioară Omului Verde din mitologia celtică), care au corpul acoperit de un mucegai strălucitor în întuneric și a căror ocupație este vampirismul. În India, există Kali, venerată drept zeiță a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de un mucegai strălucitor în întuneric și a căror ocupație este vampirismul. În India, există Kali, venerată drept zeiță a bolilor, războiului și a morții, care se hrănește din sânge, și Shiva, asimilat unui vampir. În legendele Malaysiei, apare o creatură nu-mită penaggalen, reprezentată prin cap, stomac și in-testine, care se hrănește de asemenea cu sânge. Nativii americani o au pe loogaroo, o creatură feminină bătrână, în vreme ce în Brazilia există jaracara, asemănătoare unui șarpe. În Odiseea lui Homer, Ulise oferă sângele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a morții, care se hrănește din sânge, și Shiva, asimilat unui vampir. În legendele Malaysiei, apare o creatură nu-mită penaggalen, reprezentată prin cap, stomac și in-testine, care se hrănește de asemenea cu sânge. Nativii americani o au pe loogaroo, o creatură feminină bătrână, în vreme ce în Brazilia există jaracara, asemănătoare unui șarpe. În Odiseea lui Homer, Ulise oferă sângele unei oi sacrificate fantomelor, care cer această ofrandă pentru a-și recăpăta puterea 65. Tipul vampirului grec este reprezentat de fapt de empusa
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
când se presupune că acesta este sau se va transforma în vampir. Tradiția folclorică a vampirului în Europa centrală și estică s-a combinat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea cu credința vest-europeană (anglo-sa-xonă) în fantome și creaturi malefice supranaturale ca "forme" ale celor care n-au murit. Genul gotic în pe-rioada romantică reprezintă fascinația suscitată de misterele dragostei, vieții și morții și de trecerea de la o formă pământeană la una nepământeană. Potrivit lui Leatherdale, "vampirul din folclorul Europei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
vieții de către moarte și invers, precum și acumularea de tensiuni rasiale, culturale, sexuale/heterosexuale și de gen92". Critici precum Judith Halberstam și Jerrold Hogle consideră că Dracula este întruchiparea fantomelor gotice, a monștrilor și a tuturor figurilor reprezentate de "celălalt", o creatură care înglobează toate tipurile de bărbați, femei, rase, clase și comportamente sociale și sexuale, "considerată de clasa de mijloc anglo-europeană ca exprimând însăși ideea de străin și, implicit, pervers 93". Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
aflați la ananghie ca să fie iertat. Forever Knight (1992) Oricât de "răi" sau de "buni" ar fi, descendenții lui Dracula sunt meniți mai degrabă să amuze publicul decât să îl înspăimânte. Variantele celebrului vampir s-au distanțat de arhetipul vampirului (creatură cu adevărat înfricoșătoare), devenind personaje obișnuite în cultura populară. Totuși, teama pe care asemenea personaje o pot produce este la fel de fascinantă pentru publicul larg precum erau luptele de gladiatori în perioada decăderii Imperiului roman. Primele reprezentări teatrale ale lui Dracula
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
monarhie. Interesant este faptul că nu există o diferență prea mare între starurile în carne și oase (Madonna, Arnold Schwarzenegger sau Linda Evangelista) și starurile animate sau iconii digitali (Bugs Bunny, Mickey Mouse, Terminator, Lara Croft). Faima pe care aceste creaturi digitale au atins-o a depășit limitele impuse de ecranul computerului și a pătruns în viața oamenilor, ca și când personajele ar aparține lumii reale. Poate cu scopul de a șterge granița dintre realitate și hiperrealitate, ,,zeii" din spatele politicii de creare a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sens, reacțiile a doi contemporani mai vârstnici și cunoștințe apropiate ale lui Darwin, profesorul de geologie de la Cambridge Adam Sedwick și istoricul Thomas Carlyle. Penru Sedwick, creația implică armonia universului, deoarece, așa cum se exprima el, Dumnezeu „acționează pentru binele tuturor creaturilor sale după legi pe care le putem studia și înțelege“. Sedwick, care accepta de altfel evoluția în natură, a denunțat ideea darwiniană a selecției naturale drept „un fel de mâncare produs cu materialism rânced, preparat în mod iscusit și servit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și ARN - în ființe multicelulare nu codează orice enzimă sau proteină implicată în construcția unui organism? Sau de ce dinozaurii dominanți au murit și mamiferele subordonate au supraviețuit pentru a prospera și, pe o traiectorie straniu contingentă, au dat naștere unei creaturi capabile să construiască cetăți și să înțeleagă selecția naturală?“ Supoziția că toate schimbările evolutive ar putea fi explicate printr-un singur principiu ascunde rolul pe care îl joacă, într-un caz sau altul, o multitudine de factori, unii accidentali. Putem
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
personalitate bine-cunoscută și apreciată în cercurile oamenilor instruiți ai vremii. Kingsley îi scria lui Darwin, imediat după apariția primei ediții a Originii speciilor, că este o concepție superioară asupra divinității să se creadă că Ea a stabilit principii care permit creaturilor sale să se dezvolte singure, în mod autonom. Acesta este un punct de vedere care a câștigat repede teren. S-a remarcat că deja la moartea lui Darwin, o atitudine favorabilă față de teoria lui devenise dominantă în Biserica Anglicană. (Era
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]