3,573 matches
-
Fericitului Augustin În privința doctrinei, în învățăturile Fericitului Augustin s-au strecurat trei erori eterodoxe. Astfel, în lucrarea De Trinitate se afirmă purcederea Duhului și din Fiul (Filioque), idee reluată și de Fericitul Ieronim. Acest adaos inexact a fost introdus în crezul atanasian (și apoi în cel niceean) în Galia de Sud pentru a contracara modalismul (sabelianismul) care reînviase în Galia și Spania în secolul al-IV-lea sub forma priscillianismului. Această învățătură greșită vine din accentul pus în mod eronat și filosofic pe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
dezvoltate motivul „învățătorului lăuntric” și problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului. Discuția pleacă de la întrebarea cine este învățătorul care poate să-i învețe adevărul pe oameni și care este aportul limbii, ca sistem semiotic, în vehicularea cunoașterii. Crezul Fericitului Augustin este că prin intermediul limbajului reamintim altora și nouă înșine, printr-un soi de vorbire interioară, cunoștințele dobândite cu privire la cele materiale prin perceperea directă, iar la cunoașterea inteligibilă ajugem doar printr-o iluminare interioară. În acest dialog se dezvoltă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
care știința să coexiste atît de armonios cu literatura, sînt o raritate. PRECUVÎNTARE Ciudate mai par uneori niște flori ale marelui cîmp ce de hăuri de vremuri tot pîrguie roadele închipuirii poporului nostru. Sînt parcă de neînțeles obiceiuri destule și crezuri atîtea luate eresuri în lipsa cunoașterii lungilor căi ce ne pot îndrepta spre firești zămisliri ale multor din ele. O apucătură de-o samă cu omul e datul, din cele ce ai dobîndit într-un fel oarecare, și altora. Datul pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ale regelui ciupercă de a o opri pe Enigel din drumul ei spre o existență solară se cristalizează ca tentații ale trăirii instinctuale, în somn fraged și răcoare, generând conflictul psihologic. Monologul lui Enigel evidențiază însă depășirea termenilor conflictuali, exprimând crezul omului superior care triumfă asupra limitelor sale afective și biologice, alegând calea regală a Soarelui care dăruiește nemargini lumii ei: Din umbra deasă desfăcută / Mănchin la soarele nțelept. Ultimele două versuri surprind metaforic depășirea existenței telurice prin cultul valorilor spirituale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu fuga lor la București, dar este urmată de împăcarea cu familia. În al doilea rând, între Ilie, apărătorul unor valori existențiale specifice lumii țărănești tradiționale, și fiul său cel mic se accentuează un conflict de idei, generat de noul crez politic al lui Niculae. Simbolic însă, când „o istorie frauduloasă“ invadează viețile oamenilor, pierduta unitate a familiei se reface și fiii redescoperă valorile tatălui și frumusețea lăuntrică a bătrânului țăran. Nu întâmplător, în visul lui Niculae (la un an după
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
declarativ definitoriu. Cuvântultitlu conferă temei valoarea unui fapt cotidian, poetul demitizând viziunea despre creație și, în același timp, propunândo ca soluție la frica de moarte, inerentă oricărei ființe umane. Întro manieră insolită, cu feroce îndrăzneală, Virgil Mazilescu își exprimă întregul crez despre artă, viață și moarte, propunând prefață drept cheia către înțelegerea tuturor poeziilor sale. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul cunoașterii literaturii naționale în dezvoltarea orizontului cultural al adolescenților Alături de limba națională, literatura unui popor reprezintă cartea sa de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semnificative, demne de luat în considerație. Valorificarea aproape exclusivă a dimensiunii teoretice a acestor reveniri clasice se datorează, în altă ordine de idei, și dificultății mari pe care ar fi creat-o o cercetare mai dezvoltată a raporturilor între aceste crezuri literare și creațiile propriu-zise, aceasta deoarece concretizarea literară a angajamentelor teoretice nu le păstrează întotdeauna puritatea estetică. Astfel, deși majoritatea scriitorilor selectați în lucrarea de față își manifestă în mod explicit afilierea la clasicism, operele lor nu poartă exclusiv această
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nivel general, ci și în interiorul sistemului de convingeri particularizate ale fiecăruia dintre scriitorii și teoreticienii epocii. În acest sens, nu se poate vorbi de nici un autor pe deplin clasic sau pe deplin romantic, nici la nivelul operei, nici la nivelul crezului artistic. Desigur, concretizarea unilaterală a unei doctrine literare este imposibilă în orice timp sau spațiu; cu toate acestea, interferențele complicate din operele pașoptiștilor rămân o manifestare aparte. Ilustrativ este, în această ordine de idei, cazul lui I. H. Rădulescu figură
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în organizarea și îndrumarea învățământului public în limba română sau prin editarea, începând cu 1829, a primului ziar politic și literar moldovenesc Albina românească. În plus, volumele sale de poezii și piesele de teatru sunt publicate în plină epocă pașoptistă. Crezul său artistic se încheagă aproape exclusiv sub imperiul principiilor clasice, după cum o atestă propria-i mărturisire din prefața primului volum de poezii publicat în 1836: "Îndreptat de pilde clasice și de firea limbei, ne-am sârguit a urma sistema care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și să exprime trebuințele societății și să deștepte sentimente frumoase și nobile care înalță sufletul prin idei morale și divine până în viitorul nemărginit și în anii cei vecinici."212 Este aproape inutil a mai preciza că liniile directoare ale acestui crez artistic reiau semnificația acelui utile dulci horațian. Plasarea sub semnul frumosului, al "ideilor morale și divine" se asociază în concepția de sorginte clasică a poetului cu înscrierea artei în atemporalitate, cu dezmărginirea ei, dată de valoare, după cum sugerează finalul fragmentului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
se naște, mai mult, din numeroasele mărturii și angajamente individuale, care particularizează idealurile generale, fără însă a părăsi sfera clasică. De asemenea, ca și în celelalte epoci, această adeziune la principiile clasice se manifestă, mai mult, la nivelul teoretizărilor, al crezurilor explicite, fiind mai puțin evident în sfera creațiilor propriu-zise, care au fost, de altfel, asimilate curentelor epocii, ajungându-se la situația paradoxală de a se considera neoclasicismul drept una din multiplele fațete ale modernismului. Dincolo însă de asemănările cu neoclasicismele
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
XVII-lea, ci se autodefinește în termenii unei căutări a echilibrului, a armoniei resimțită mai ales la nivel interior. Cea mai importantă scriere a sa rămâne, în acest sens, Apelul la ordine (1926) o însumare de șapte articole ilustrative pentru crezul artistic al scriitorului. Reflectând pe deplin complexitatea preocupărilor autorului, care și-a dovedit talentul atât ca dramaturg, poet, regizor de film, scenograf, eseist, pictor, textele nu se referă doar la literatură, analizând și ilustrând opiniile lui Cocteau și asupra altor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ferindu-se însă de solemnitatea și gravitatea tratatelor. În ciuda acestei personalizări, care face din Apelul la ordine mai mult o radiografie a dimensiunii interioare a autorului decât un sistem riguros coagulat de principii critice, ideile își păstrează forța conturând un crez artistic aparte, particularizat și de plasarea în zodia valorilor clasice. Astfel, adoptarea acestei viziuni ce privea ordinea, armonia, claritatea și mai ales meșteșugul a dus la definirea identității creatoare a unui scriitor care întotdeauna s-a vrut în afara rândului: "Dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
se autodefinea în faimoasa prefață la volumul de eseuri critice For Lancelot Andrews, publicat în 1928: "clasicizant în literatură, monarhist în politică și anglo-catolic în religie."268 Afirmația este clară, fără echivoc, trasând în mod ferm liniile esențiale ale unui crez literar, social și spiritual căruia Eliot îi va rămâne fidel până la sfârșitul vieții. Primul element al triadei menționate mai sus vizează asumarea în mod conștient a dimensiunii clasice, acest angajament fiind, totuși, mult mai evident la nivelul scrierilor teoretice prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fost scris în jurul anului 1955, n. n.) există o literatură academică bogată care interpretează principiile, aplicațiile și evoluția criticii neoclasice nu doar cu simțul de dreptate al istoricului imparțial, ci îmbrățișând cu entuziasm principalele doctrine neoclasice și combătând cu înflăcărare polemică crezul romantic."271 Având în vedere aspectele generale prezentate mai sus, vom lua în considerație câteva din textele mai importante ale lui T. S. Eliot, pornind de la Tradiția și talentul personal, articol compus din trei părți care, după cum sugerează titlul, încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cele două aspecte excluzându-se. Este vorba însă aici de un fel de libertate controlată prin asigurarea unui set de principii ordonatoare care nu îngrădesc, ci dau liniștea armoniei și echilibrului. Afirmația aceasta prin toate semnificațiile sale consemnează, până la urmă, crezul lui T. S. Eliot un artist care și-a revendicat libertatea creatoare prin raportare la tradiție, impunând o viziune care, deși aparent conservatoare, a constituit unul din pilonii cheie ai modernismului, demonstrând până la urmă legitimitatea unui neoclasicism al secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de o criză de încredere, niciodată nu s-a pus în mod serios în discuție sprijinirea acestuia. În toamna anului 1947, tripartismul fiind realizat, constituția fiind practic redactată, doctrina unificării catolicilor în jurul DC a devenit, timp de cincizeci de ani, crezul intangibil. În această chestiune Monseniorul Montini a jucat un rol important: el vedea aici șansa de a da țării o clasă conducătoare catolică și să împiedice revenirea autoritarismului în catolicismul italian, ancorîndu-l în viziunea democratică. Cu ocazia alegerilor din 1946
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
O exegeză a Crezului Ortodox Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Drd. Liviu PETCU În amintirea și pomenirea Părintelui Profesor Constantin Galeriu, la șapte ani de la nașterea sa în veșnicie. 2 CUPRINS Introducere ........................................................................................................................................... 6 „Cred...” .............................................................................................................................................. 9 „... întru Unul Dumnezeu...” ............................................................................................................ 12 „... Tatăl ...” ...................................................................................................................................... 13
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Biserică ...” ............................................................................................................... 104 „... sobornicească și apostolească Biserică ...”............................................................................... 105 „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” ...................................................................... 108 3 „... aștept învierea morților ...” ...................................................................................................... 110 „... și viața veacului ce va să fie ...” ............................................................................................... 115 „... Amin”. ....................................................................................................................................... 119 Bibliografie ...................................................................................................................................... 119 4 Păstrează deplină rânduiala Simbolului (de credință sau al Crezului - n.n.), păstrează adevărul desăvârșit al credinței. Crede în Dumnezeu Tatăl, crede în Dumnezeu Fiul, în Unul Născător și Unul Născut Domnul tuturor Iisus Hristos, Cel de o ființă cu Tatăl, născut în Dumnezeire, născut în trup, de o îndoită naștere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de la recunoașterea oficială a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în ședința de lucru din 18-19 iunie 2009 ca anul 2010 să fie declarat Anul omagial al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești în Patriarhia Română, așa cum ne informează Ziarul Lumina. Cu acest prilej, ne propunem să reîmprospătăm în gândirea și simțirea religioasă a credincioșilor Bisericii însemnătatea Simbolului de credință pentru viața creștinilor, prin alcătuirea unui florilegiu din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
simțirea religioasă a credincioșilor Bisericii însemnătatea Simbolului de credință pentru viața creștinilor, prin alcătuirea unui florilegiu din operele Sfinților Părinți ai Bisericii, în care sunt oferite explicații și lămuriri pentru o mai bună înțelegere a învățăturilor de credință ce compun Crezul. La fiecare mărturisire de credință din cele douăsprezece articole ale Crezului, am selectat citate din operele Sfinților Părinți care limpezesc înțelesurile. Crezul Niceo-Constantinopolitan (sau Simbolul credinței ori simplu Crezul) este o formulare de credință stabilită de către Sfinții Părinți participanți la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
creștinilor, prin alcătuirea unui florilegiu din operele Sfinților Părinți ai Bisericii, în care sunt oferite explicații și lămuriri pentru o mai bună înțelegere a învățăturilor de credință ce compun Crezul. La fiecare mărturisire de credință din cele douăsprezece articole ale Crezului, am selectat citate din operele Sfinților Părinți care limpezesc înțelesurile. Crezul Niceo-Constantinopolitan (sau Simbolul credinței ori simplu Crezul) este o formulare de credință stabilită de către Sfinții Părinți participanți la primele două Sinoade Ecumenice, care au avut loc la Niceea, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în care sunt oferite explicații și lămuriri pentru o mai bună înțelegere a învățăturilor de credință ce compun Crezul. La fiecare mărturisire de credință din cele douăsprezece articole ale Crezului, am selectat citate din operele Sfinților Părinți care limpezesc înțelesurile. Crezul Niceo-Constantinopolitan (sau Simbolul credinței ori simplu Crezul) este o formulare de credință stabilită de către Sfinții Părinți participanți la primele două Sinoade Ecumenice, care au avut loc la Niceea, în anul 325, și Constantinopol, în anul 381. Crezul a fost definit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru o mai bună înțelegere a învățăturilor de credință ce compun Crezul. La fiecare mărturisire de credință din cele douăsprezece articole ale Crezului, am selectat citate din operele Sfinților Părinți care limpezesc înțelesurile. Crezul Niceo-Constantinopolitan (sau Simbolul credinței ori simplu Crezul) este o formulare de credință stabilită de către Sfinții Părinți participanți la primele două Sinoade Ecumenice, care au avut loc la Niceea, în anul 325, și Constantinopol, în anul 381. Crezul a fost definit de Sfinții Părinți de la aceste două Sinoade
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care limpezesc înțelesurile. Crezul Niceo-Constantinopolitan (sau Simbolul credinței ori simplu Crezul) este o formulare de credință stabilită de către Sfinții Părinți participanți la primele două Sinoade Ecumenice, care au avut loc la Niceea, în anul 325, și Constantinopol, în anul 381. Crezul a fost definit de Sfinții Părinți de la aceste două Sinoade mai ales cu scopul de a combate diverse erezii, în special arianismul, apolinarismul, macedonianismul (sau erezia pnevmatomahă), hiliasmul etc., precum și din dorința de a deosebi religia cea nouă - creștinismul - de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]