206,013 matches
-
teoretic al sociologului și economistului Thorstein Veblen 25, numit teoria emulației pecuniare. Potrivit acesteia, pattern-ul consumerist al societății contemporane este determinat de o nevoie socială care reprezintă un orizont de viață numit emulație pecuniară, care generează structuri sociale după criteriul prestigiului. Ca atare, individul își va dori, împins de această nevoie, să se plaseze în structuri aflate pe un alt nivel, fie unul de standard normal, fie unul care să-l depășească pe cel normal, dacă l-a atins deja
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Cu ajutorul revistelor de specialitate, companiile s-au lansat de ceva vreme în competiții care se finalizează cu topuri ale celor mai adorate dintre ele. Topurile Fortune din Statele Unite ale Americii sau The Sunday Times din Marea Britanie sunt de notorietate. Printre criteriile de ierarhizare a companiilor de top, amintim: oportunitatea implicării active a angajaților în proiectele companiei, sistemul flexibil de formare continuă și adaptat pieței și așteptărilor organizaționale și ale salariaților, sistemul de beneficii competitiv, flexibilitatea programului de lucru, sistemele de management
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sa este aceea de a contribui la sprijinirea calității muncii și a relațiilor de muncă. Instrumentele folosite sunt cercetarea, forumurile sau analizele de competitivitate. Cercetarea anuală pentru a alcătui topul celor mai buni angajatori se bazează pe determinarea primelor opt criterii în funcție de care angajații aleg cele mai apreciate companii. Populația investigată este de 18 000 de salariați. Criteriile sunt: leadershipul (ce cred angajații despre conducerea organizației și gradul de identifi-care al acestora cu valorile organizației); managementul de linie (percepțiile angajaților referitoare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sunt cercetarea, forumurile sau analizele de competitivitate. Cercetarea anuală pentru a alcătui topul celor mai buni angajatori se bazează pe determinarea primelor opt criterii în funcție de care angajații aleg cele mai apreciate companii. Populația investigată este de 18 000 de salariați. Criteriile sunt: leadershipul (ce cred angajații despre conducerea organizației și gradul de identifi-care al acestora cu valorile organizației); managementul de linie (percepțiile angajaților referitoare la comunicarea cu șeful direct); oportunitățile de promovare, sistemul de training și cel de dezvoltare a carierei
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
repede. Când este vorba despre beneficii intangibile, pe termen lung, puțini sunt cei care vor să intre în joc. Fiecare vrea să știe de câte ori crește investiția și cât de repede. "Toți vor să știe cât valorează brandurile proprii, conform unor criterii obiective și respectate. Mai mult, toți vor să știe cum să aleagă un câștigător. Problema este că foarte puțini pot"99. Cifrele sunt mirajul contemporan. Ceva îmbracă aura adevărului dacă este susținut cu cifre. Evident că ele au rostul lor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
studiu din septembrie 2003 realizat de Lou Carter, Best Practices Institute (BPI)111, asupra modelelor și practicilor de schimbare a arătat faptul că majoritatea firmelor consideră schimbarea drept "activitatea veritabilă a organizațiilor"112. Organizațiile chestionate au fost alese după următoarele criterii: domeniul de activitate (foarte nume-roase, de altfel electronică, comunicații, sănătate, media, servicii, finanțe, IT, apărare, educație, industrie chimică etc.), mărime și poziția de piață, cu scopul de a defini căile cele mai relevante prin care acestea au produs schimbările strategice
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
electronică, comunicații, sănătate, media, servicii, finanțe, IT, apărare, educație, industrie chimică etc.), mărime și poziția de piață, cu scopul de a defini căile cele mai relevante prin care acestea au produs schimbările strategice și și-au atins obiectivele. Un alt criteriu foarte important a fost ca organizațiile respective să fi implementat cu rezultate foarte bune schimbarea. Cu toate că BPI a arătat că fiecare organizație are metode unice de diseminare și finalizare a schimbării, acesta a structurat totuși o seamă de pattern-uri
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
din cele multe pe care verbul to manage le are în limba română. Cultura organizațională realitatea brandului Răspunsul la întrebarea "ce este cultura organizațională" nu este simplu. De pildă, Clyde Kluckhohn inventariază 163 de definiții ale conceptului pe baza unor criterii descriptive, istorice, normative, psihologice, genetice și structurale. De aceea, am ales să evocăm o definiție a culturii care ni se pare acoperitoare și care îi apaține lui Edgar Schein, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai domeniului. Schein problematizează cultura
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ales că ele servesc drept cadre de referință atunci când vrem să investigăm realitatea brandului. Aceeași utilitate (la care se adaugă și altele) o are și cunoașterea funcțiilor, factorilor de influență, subculturilor, contraculturilor, climatului, elementelor concrete etc. Există o serie de criterii în funcție de care discriminăm tipologile culturii: domeniul de activitate al companiei; natura muncii; sistemul de performanțe; tipul de feedback; atitudinea față de risc; structura sau orientările (orientarea activității, orientarea în raport cu natura umană omul este bun, rău, sau neutru, orientarea în raport cu natura individul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de baseball, a clubului și a fortăreței. "Membrii culturii academiei au competențe înalte; ei sunt aleși încă din perioada studiilor universitare și sunt unii dintre cei mai merituoși studenți. Performanța este asociată dobândirii statutului de expert, promovarea ierarhică are drept criteriu munca, iar angajații sunt fideli organizației care, la rându-i, le facilitează dezvoltarea profesională. Cultura academiei este specifică universităților, spitalelor, organizațiilor care întrețin o relație strânsă cu mediul universitar. Cei care aparțin culturii echipei de baseball sunt de regulă liber
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în care rotația cadrelor este mare), există coordonare între managementul superior și leadership (valorile, credințele și atitudinile sunt larg răspândite și presupun consensul membrilor), există o preocupare pentru socializarea ridicată a noilor angajați"155. Subculturile se clasifică în funcție de mai multe criterii, iar această clasificare este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ridicată a noilor angajați"155. Subculturile se clasifică în funcție de mai multe criterii, iar această clasificare este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai multe criterii, iar această clasificare este benefică pentru că aduce date relevante în direcția proiectării și implementării brandului de angajator. Astfel că, în funcție de subdiviziunile unei companii, vorbim despre subculturi instituționale; în funcție de criteriul profesiei, avem subculturi profesionale; vârsta este un alt criteriu care generează subculturi ale vârstei. Subculturile instituționale se formează în jurul diviziunilor organizatorice ale companiei. Aceste subculturi prezintă elemente comune cu cele ale culturii mari, dar au și valori, aspirații, atitudini și comportamente specifice, generate de activitățile diviziunilor respective. Subculturile profesionale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
țara lor Alte sisteme de management surprind această condiționare subtilă între culturile naționale și cele organizaționale. Managementul scandinav are atribute precum: descentralizarea adoptării deciziei, structură organizațională adesea ambiguă, percepțiile despre ceilalți sunt frecvent indecise, formularea obiectivelor pe termen lung și criteriile de evaluare a performanțelor sunt vagi, dar implicite, canalele de comunicare sunt informale, coordonarea se realizează pe baza recunoașterii valorilor și nu prin reguli (normativ vs. coercitiv), orientarea se realizează prin consens, este valorizată evitarea conflictelor și sunt prețuite relațiile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
organizațională, Schein a operaționalizat 11 categorii de sarcini interne și externe. Sarcinile de adaptare externă se referă la crearea consensului relativ la misiunea fundamentală, funcțiile și sarcinile primordiale; sarcinile specifice; mijloacele cele mai importante ce vor fi folosite pentru atingerea scopurilor; criteriile de măsurare a rezultatelor; strategiile de remediere a eșecului, în cazul în care obiectivele nu au fost atinse. Sarcinile de integrare internă vizează crearea consensului relativ la limbajul comun, granițele grupului, criteriile de alocare a statutului, criteriile pentru definirea relațiilor interpersonale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai importante ce vor fi folosite pentru atingerea scopurilor; criteriile de măsurare a rezultatelor; strategiile de remediere a eșecului, în cazul în care obiectivele nu au fost atinse. Sarcinile de integrare internă vizează crearea consensului relativ la limbajul comun, granițele grupului, criteriile de alocare a statutului, criteriile pentru definirea relațiilor interpersonale (prieteniei), criteriile de recompensare, concepțiile referitoare la realizarea sarcinilor imposibile (controlul incontrolabilului). Cultura organizațională și brandul intern Leit motivul analizei asupra culturii organizaționale este acela că ne arată percepția angajaților față de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
folosite pentru atingerea scopurilor; criteriile de măsurare a rezultatelor; strategiile de remediere a eșecului, în cazul în care obiectivele nu au fost atinse. Sarcinile de integrare internă vizează crearea consensului relativ la limbajul comun, granițele grupului, criteriile de alocare a statutului, criteriile pentru definirea relațiilor interpersonale (prieteniei), criteriile de recompensare, concepțiile referitoare la realizarea sarcinilor imposibile (controlul incontrolabilului). Cultura organizațională și brandul intern Leit motivul analizei asupra culturii organizaționale este acela că ne arată percepția angajaților față de munca lor în cadrul companiei, adică
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
măsurare a rezultatelor; strategiile de remediere a eșecului, în cazul în care obiectivele nu au fost atinse. Sarcinile de integrare internă vizează crearea consensului relativ la limbajul comun, granițele grupului, criteriile de alocare a statutului, criteriile pentru definirea relațiilor interpersonale (prieteniei), criteriile de recompensare, concepțiile referitoare la realizarea sarcinilor imposibile (controlul incontrolabilului). Cultura organizațională și brandul intern Leit motivul analizei asupra culturii organizaționale este acela că ne arată percepția angajaților față de munca lor în cadrul companiei, adică realitatea brandului. Este forța invizibilă care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
prin care o companie intră în jocul brandingului de angajator și în calculele pentru topurile celor mai buni angajatori. De pildă, Human Resources Magazine, o revistă australiană, a instituit chiar și un premiu Employer of Choice Award pe baza unor criterii care pot folosi foarte bine drept reper companiilor care își doresc un astfel de statut: "cultură centrată pe angajați, oportunități în carieră, succes pe piață, legătura dintre strategia de resurse umane și cea de afaceri, oportunități de dezvoltare personală, managementul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și procesul de măsurare, recunoașterea oamenilor ca avantaj competitiv"199. Nici în România nu este ignorată clasificarea companiilor din acest punct de vedere. Capital face în fiecare an un top al celor 100 de companii pentru care merită să lucrezi, criteriile fiind "condițiile de muncă oferite de companie, calitatea colaborării în companie, pachetul salarial și avantajele salariale, condițiile de dezvoltare profesională"200. Avantajele EOC nu sunt de neglijat. Ce câștigă angajații? Training de calitate, motivare pe fondul unei culturi care dezvoltă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pentru RSC. În martie 2007, Parlamentul European a adoptat un raport ca răspuns la o comunicare a Comisiei. Raportul Parlamentului face recomandări precum: încurajarea diseminării de bune practici rezultate din inițiative voluntare în materie de RSC; stabilirea unei liste de criterii pe care întreprinderile trebuie să le respecte, dacă pretind că sunt responsabile; integrarea principiilor RSC în politicile și pro-gramele UE; difuzarea integrată a informației de ordin social, de mediu și financiar de către companii; credibilitatea inițiativelor voluntare în materie de RSC
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
La polul opus se situează leadership-ul și responsabilitatea socială. Ca o concluzie generală, putem afirma că brandul de angajator (calitatea de EOC) este un factor important pentru orice angajat sau potențial angajat, dimensiunile și valorile asociate lui constituindu-se în criterii esențiale atunci când acesta decide asupra menținerii sau căutării unui loc de muncă. Ca urmare, fiecare organizație, companie sau instituție ar trebui să fie preocupată de acest fenomen și să îl includă în strategiile proprii referitoare la politica de personal, la
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sunt de folos societății, și poate așa l-ar ierta pe Arșinel că a câștigat două sau trei săptămâni în plus față de alt om bolnav", a venit replica Stelei Popescu, pentru Ziarul Ring. "Au căzut sorții pe Arșinel!" Cât despre criteriile de selecție ale celor care beneficiază de astfel de transplanturi, ea a declarat: "E foarte greu să cântărești cine merită și cine nu merită această șansă. Așa a fost să fie, au căzut sorții pe Arșinel! Dacă un om e
Stela Popescu: Ați fi vrut să moară Arșinel ca să trăiască altul? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71837_a_73162]
-
a lungul timpului, cu literatura universală au constituit adesea obiectul unor laborioase cercetări și exegeze, însă, în mod frecvent, acestea s-au concentrat fie la un singur moment, fie la un anumit aspect sau scriitor din diferite literaturi naționale. Astăzi, criteriile moderne ale comparatismului literar asigură o nouă viziune asupra relațiilor literaturii române cu literatura universală, urmărind, pe de o parte, să demonstreze continua comunicare a spiritualității românești cu spiritualitatea întregii umanități, și, pe de altă parte, să releve contribuția proprie
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
Apărării Republicii Socialiste România, la propunerea ministrului apărării naționale. Secțiunea a III-a Dispersarea și evacuarea Articolul 16 Dispersarea și evacuarea unei părți din populație, din personalul muncitor al unităților socialiste și a unor bunuri materiale importante, se realizează potrivit criteriilor prevăzute în anexa nr. 2*. Articolul 17 Dispersarea și evacuarea pot fi efectuate parțial, simultan sau succesiv, din una sau mai multe localități și unități socialiste, în funcție de situația creată, numărul și categoriile de cetățeni, precum și de posibilitățile de transport. Articolul
DECRET nr. 430 din 31 octombrie 1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106533_a_107862]