51,468 matches
-
actelor cu caracter infralegal, administrativ și nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relații sociale generale, în cadrul și în interesul societății. Din această perspectivă, se arată că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică având atribuții în organizarea executării legilor, prin
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
a normelor nu se poate deduce cu claritate delimitarea sferei terenurilor supuse reglementărilor legii criticate în raport cu terenurile cu destinație agricolă supuse reglementarii Legii nr. 268/2001. Totodată, analizând art. 4 alin. (2) lit. a), c), h), i) din legea criticată, se poate observa generarea unui paralelism legislativ în ceea ce privește atribuțiile instituite în sarcina ANPA și atribuțiile ADS prevăzute în art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), c^1) și d) din Legea nr. 268/2001. Or, suprapunerea competențelor a
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
îndeplinească anumite cerințe de claritate și previzibilitate în vederea adaptării conduitei acestora în mod corespunzător. ... 56. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție prin art. 73 din legea criticată, se arată că, dacă infracțiunea de furt prevăzută de acest text vizează exclusiv peștele, la care se adaugă apa din amenajările piscicole, furtul piscicol (definit la art. 2 din legea criticată) prevede un obiect material mai extins, incluzând pe lângă
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
s-a decis păstrarea incriminării în cuprinsul art. 73 și având în vedere specificul obiectului de reglementare, era necesară redenumirea acesteia, în sensul menționării infracțiunii de furt piscicol, astfel cum este denumită în prezent în cuprinsul art. 2 din legea criticată. ... 57. În concluzie, ținând cont de această necorelare existentă, se apreciază că nu poate rezulta cu claritate care este intenția de reglementare a legiuitorului, fapt care conduce la o lipsă de previzibilitate a normei, afectându-se, astfel, dispozițiile art. 1
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
definirii noțiunii de „extragere“, aceeași conduită antisocială de însușire, fără drept, a peștelui aparținând altei persoane va întruni atât elementele constitutive ale infracțiunii de furt piscicol, cât și pe cele ale contravenției prevăzute de art. 72 lit. f) din legea criticată. O astfel de suprapunere legislativă face ca norma să fie lipsită de previzibilitate, conducând la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 61. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1) și
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
conducând la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 61. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1) și (2) și art. 147 alin. (4) din Constituție prin art. 74 din legea criticată, se arată că acesta reglementează confiscarea bunurilor folosite la săvârșirea infracțiunilor de furt piscicol, iar la alin. (1) prevede în mod expres confiscarea uneltelor, a ambarcațiunilor de pescuit cu motoarele și rezervoarele aferente, a mijloacelor de transport, a armelor de
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
cazul sancțiunii contravenționale complementare organul abilitat să o dispună este agentul constatator, în ipoteza comiterii unei infracțiuni singurul organ judiciar abilitat să dispună măsura de siguranță a confiscării speciale este instanța de judecată. Având în vedere aceste aspecte, normele legii criticate sunt de natură a crea confuzii, fiind lipsite de claritate, precizie, predictibilitate, creând, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție, o stare de insecuritate juridică. ... 64. Alin. (3) al art. 74 aduce în discuție o eventuală suprapunere între măsura confiscării
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
urmare a dispunerii în cursul procesului penal a unei măsuri asigurătorii, în vederea luării ulterioare a măsurii de siguranță. O altă problemă identificată este legată de modul de punere în aplicare a măsurii sechestrului asigurător. Potrivit formei propuse prin legea criticată, privind dintr-o anumită perspectivă, se poate crea impresia că prin această opțiune legislativă se instituie o normă derogatorie de la cele ale Codului de procedură penală care privesc procedura aplicabilă sechestrului, precum și condițiile aplicabile cazurilor speciale de valorificare
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 15 februarie 2023, când a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 69. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie Legea acvaculturii, în ansamblul său. Având în vedere motivarea autorului obiecției de neconstituționalitate, Curtea reține ca obiect
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
și art. 75 din Constituție cu referire la principiul bicameralismului. ... (2.2) Criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art. 1 alin. (4) și (5), art. 102 alin. (1), art. 136 și art. 147 alin. (4) din Constituție 84. Din această perspectivă, textul criticat îl constituie art. 14 alin. (4) din lege, potrivit căruia „Terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, aflate în administrarea ANPA, trec în domeniul privat al statului prin hotărâre a
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
prevăzute de art. 1 alin. (4), art. 108 alin. (1) și art. 136 din Constituție. ... 93. Curtea nu va reține și încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât jurisprudența Curții Constituționale nu a vizat situația particulară reglementă de textul criticat, a cărei neconstituționalitate rezultă din aplicarea principiilor și considerentelor de principiu care au stat la baza deciziilor acesteia. Totodată, având în vedere că neconstituționalitatea privește însuși instrumentul legal prin care se realizează trecerea respectivelor bunuri din proprietatea publică în cea
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 iunie 2001, respectiv art. 4 alin. (2) lit. a), c), h) și i) din legea criticată. Curtea observă că aceste din urmă texte sunt similare cu cele în vigoare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008. ... 97
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
nu sunt amplasate amenajări piscicole. ... 98. O altă critică se referă la suprapunerea competențelor organismelor fără personalitate juridică în materia privatizării societăților cu profil piscicol, invocând-se art. 5^1 din Legea nr. 268/2001 și art. 13 alin. (1) din legea criticată. În realitate, art. 5^1 din Legea nr. 268/2001 este normă generală, iar art. 13 alin. (1) din legea criticată este norma specială, prima vizând privatizarea societăților comerciale agricole care dețin în exploatare terenuri cu destinație agricolă, pe când cea de-
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
materia privatizării societăților cu profil piscicol, invocând-se art. 5^1 din Legea nr. 268/2001 și art. 13 alin. (1) din legea criticată. În realitate, art. 5^1 din Legea nr. 268/2001 este normă generală, iar art. 13 alin. (1) din legea criticată este norma specială, prima vizând privatizarea societăților comerciale agricole care dețin în exploatare terenuri cu destinație agricolă, pe când cea de-a doua vizează privatizarea societăților comerciale cu profil piscicol care dețin în exploatare terenuri cu destinație agricolă. Prin urmare
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
domeniul public în cel privat al statului -, se ajunge la situația în care elemente din domeniul privat al statului astfel dimensionate să fie cumpărate direct de proprietarii de active piscicole. Or, constatându-se neconstituționalitatea art. 14 alin. (4) din legea criticată, un astfel de efect cumulat nu se mai poate realiza, putând fi vândute doar terenurile care au fost trecute în proprietatea privată a statului potrivit art. 361 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, adică prin hotărâre
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură“, Curtea constată caracterul întemeiat al acestora, întrucât, fiind o modalitate derogatorie de înstrăinare a acestor terenuri față de reglementarea de drept comun, nu folosește expresia „prin derogare de la“, iar textul criticat nu prevede perioada pe care se obligă cumpărătorul să mențină activitatea de acvacultură pe terenul cumpărat. Cu privire la faptul că legea stabilește obligativitatea vânzării terenurilor din domeniul privat al statului ocupate cu amenajări piscicole și nu prevede posibilitatea concesionării
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
și orice alte bunuri care au fost folosite la săvârșirea infracțiunilor de furt piscicol“, Curtea constată că, din punct de vedere conceptual, furtul piscicol nu se identifică întru totul cu infracțiunea prevăzută la art. 73 din lege, chiar dacă textul criticat trimite la „infracțiunile de furt piscicol“. Art. 73 vizează extragerea peștelui, așadar, furtul de pește, pe când furtul piscicol, definit la art. 2 pct. 17, are drept obiect material efectivul piscicol, care se definește ca „totalitatea peștilor și a altor
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
realizată respectiva activitate de către ANPA. ... 115. Cu privire la necorelarea art. 15 alin. (1), art. 17, art. 18 alin. (1) și art. 19 din lege - care prevăd, în esență, vânzarea de acțiuni ale societăților din domeniul reglementat de legea criticată - cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 13 august 2020 - care prevede suspendarea, pentru o perioadă de
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
la care face referire art. 2 alin. (1) din Legea nr. 173/2020 a expirat începând cu 16 august 2022. ... 116. Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse art. 19 alin. (1) din lege, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate. Textul criticat stabilește, prin derogare de la art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 29 decembrie 1997, metodele de vânzare a acțiunilor societăților cu
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
de recunoaștere, Curtea constată că acestea pun în discuție fie aspecte de detaliu, fie aspecte de opțiune legislativă. ... 124. Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse art. 77 din lege, care reglementează, printre altele, abrogarea oricăror alte dispoziții contrare legii criticate, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, „de principiu, abrogarea are importante funcții, și anume de a înlătura textele de conflict între actul nou și vechea reglementare, eventualele paralelisme legislative, discrepanțele și necorelările, astfel încât introducerea unui text abrogator în cuprinsul
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
conflict între actul nou și vechea reglementare, eventualele paralelisme legislative, discrepanțele și necorelările, astfel încât introducerea unui text abrogator în cuprinsul unei legi nu poate fi apreciată ca fiind contrară scopului corelării tehnico-legislative. [...]. Este adevărat însă că textul de lege criticat determină doar indirect dispozițiile normative abrogate, prin sintagma «orice dispoziție contrară», lăsând la latitudinea destinatarilor legii și a organelor chemate să aplice legea identificarea acestor dispoziții. Aceste aspecte însă, care privesc interpretarea și aplicarea legii în cazuri concrete, excedează în
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
petentul Ivoniciu Paul Ioan, PFA, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva rezoluției directorului Oficiului Registrului Comerțului (ORC) Timiș. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că, deși se numește ordonanță de urgență, actul normativ criticat „a căzut în desuetudine timp de 8 ani până în 17 ianuarie 2017, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 182/2016 [...], adică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 nu a dovedit situația extraordinară de legiferare și caracterul urgent
DECIZIA nr. 267 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272181]
-
din Legea nr. 182/2016 [...] care limitează numărul maxim de salariați“. Or, „legea ar fi trebuit să se aplice PFA-urilor înființate după intrarea în vigoare a legii“. ... 6. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că parlamentarii care au votat dispozițiile legale criticate „au creat o mare inegalitate între dânșii (ca cetățeni care au drepturi și obligații) și PFA-urile a căror activitate au încercat să o îngrădească prin faptul că s-au pus mai presus de Legea fundamentală, deoarece pentru a vota
DECIZIA nr. 267 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272181]
-
excepției de neconstituționalitate. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 267 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272181]
-
fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate de autoare vizează modul de interpretare și aplicare în mod concret a dispozițiilor legale criticate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 8 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 858/63/2019, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272156]