2,476 matches
-
se întrebe ce s-a întâmplat, în timpul înmormântării. Hoții, nemaigăsind trupul la intrarea în ascunzătoare, își dau seama că mai e cineva care știe de comoara lor. Unul dintre ei se duce în oraș să facă cercetări și află de croitorul care a fost legat la ochi. Se duce la el, îl leagă din nou la ochi și acesta reconstituie drumul până la casa unde a fost dus. Hoțul face un semn pe ușa casei, pentru a reveni la noapte cu ceilalți
Ali Baba () [Corola-website/Science/314672_a_316001]
-
și a credințelor unei populații străvechi. Colecția de arme medievale (paloșul orașului, spade, săbii, cămăși de zale) „vorbește” despre cavaleri legendari, eroi și armate strălucitoare care și-au câștigat gloria luptând pentru idealuri și interese. Sigiliile breslelor (a argintarilor, aurarilor, croitorilor, măcelarilor) reconstituie viața economică. În incinta Muzeului, există o bibliotecă de carte veche, cu valoare de patrimoniu, care relevă o activitate culturală efervescentă în perioada anterioară. Evident, nu lipsesc nici fotografiile, corespondențele și documentele ce au aparținut unor personalități culturale
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]
-
prin intermediul fasciei de înveliș a segmentului respectiv. Unii mușchi însoțesc în mod constant anumite vase sangvine, contractând cu ele raporturi precise: sunt mușchi-sateliți ai vaselor respective. Ei au o mare importanță practică, constituind repere prețioase în descoperirea acestora (de exemplu, croitorul este satelitul arterei femurale). Mușchii au un rol plastic însemnat. Corpul lor muscular determină prin volum, așezare și starea de contracție sau de relaxare forma exterioară caracteristică a regiunilor. Numărul mușchilor este dat diferit în surse, fiind greu de stabilit
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"); precum și 10 specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"); precum și 10 specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Euphydryas maturna", "Euphydryas aurinia", "Apatura metis
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
fâsă mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), libelula-mercur ("Coenagrion mercuriale"), calul-dracului ("Cordulegaster heros"), fluture-țestos ("Nymphalis vaualbum"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus") și croitorul alpin ("Rosalia alpina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă (inclusă în aceeași anexă a "Directivei Europene") din specia "Himantoglossum caprinum", cunoscută sub denumirea populară de "ouăle popii". Alte specii de ierburi și
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), libelula-mercur ("Coenagrion mercuriale"), calul-dracului ("Cordulegaster heros"), fluture-țestos ("Nymphalis vaualbum"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus") și croitorul alpin ("Rosalia alpina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă (inclusă în aceeași anexă a "Directivei Europene") din specia "Himantoglossum caprinum", cunoscută sub denumirea populară de "ouăle popii". Alte specii de ierburi și flori rare semnalate în arealul parcului național
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic pentru Cozia) din specia "Isophya harzi" și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". La nivelul ierburilor este semnalată prezența a patru specii (enumerate
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic pentru Cozia) din specia "Isophya harzi" și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". La nivelul ierburilor este semnalată prezența a patru specii (enumerate în aceeași anexă a "Directivei Europene
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
de apă (" Rhysodes sulcatus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), șapte fluturi (din speciile: "Leptidea morsei, Nymphalis vaualbum, Gortyna borelii lunata, Euphydryas maturna, Maculinea teleius, Lycaena dispar , Callimorpha quadripunctaria"), calul-dracului (o libelulă din specia "Cordulegaster heros"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
rubripes"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), șapte fluturi (din speciile: "Leptidea morsei, Nymphalis vaualbum, Gortyna borelii lunata, Euphydryas maturna, Maculinea teleius, Lycaena dispar , Callimorpha quadripunctaria"), calul-dracului (o libelulă din specia "Cordulegaster heros"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
fluturi (din speciile: "Leptidea morsei, Nymphalis vaualbum, Gortyna borelii lunata, Euphydryas maturna, Maculinea teleius, Lycaena dispar , Callimorpha quadripunctaria"), calul-dracului (o libelulă din specia "Cordulegaster heros"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi și structuri sintactice învechite: 2. Regionalismele sunt cuvintele și formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb); • regionalisme fonetice - forme cu circulație restrânsă a unor cuvinte de uz general: bărbat (bărbat), dește (degete), gios (jos), frace (frate) etc; 3. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi, întrebuințate de anumite persoane cu intenția
Vocabularul limbii române () [Corola-website/Science/314835_a_316164]
-
pleacă pe poarta fabricii. Industria textilă contribuie cu 11% la exporturile României și a pierdut în ultimul deceniu primul loc în favoarea industriei auto și a componentelor auto. La un total al exporturilor estimat în anul 2014 la 52 mliarde euro, croitorii români au trimis peste graniță produse în valoare de 5,7 miliarde euro. La începutul anilor 2000 fabricile de confecții erau responsabile de o treime din exporturile țării. România și-a redus în ultimele două decenii producția de încălțăminte și
Material textil () [Corola-website/Science/314997_a_316326]
-
Israel, unde a făcut parte din conducerea mișcării religioase Agudat Israel. Printre familiile vechi de evrei ale orașului sunt amintiți frații Jozsef și Nathan Salamon (mijlocitori de locuințe), Jozsef Schlesinger (plăpumar), frații Ferenc Lefkovits (fabricant de lumânări) și Benjamin Lefkovits (croitor și fabricant de confecții), Izsak Mozeș (căruțaș și comerciant), Loeb Mozeș (mijlocitor de locuințe), Rotstein David (fabricant de pipe) ș.a. La începutul secolului al XX-lea s-au stabilit în Turda mai multe familii originare din proviciile imperiului austro-ungar. Sinagoga
Evreii din Turda () [Corola-website/Science/322912_a_324241]
-
Casei de Habsburg a fost consacrată prin Diploma leopoldină din 4 decembrie 1691. Odată cu armatele imperiale s-au așezat în Sibiu călugării iezuiți, care au obținut poziții importante în istoria orașului. La început slujbele religioase catolice se oficiau în Hala Croitorilor din Piața Mare. După iezuiți au venit în oraș călugării franciscani, care au preluat fosta biserică minorită (1716) și călugărițele ursuline care au preluat fosta biserică dominicană (1728). Iezuiții au construit la Sibiu în perioada 1726-1733 Biserica romano-catolică din Piața
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
determinat necesitatea întăririi fortificațiilor orașului, precum și o organizare mai eficientă a apărării cetății. În anul 1457, cele patru porți ale orașului au fost repartizate breslelor înstărite și bine organizate, care urmau să le apere. Poarta Turnului a fost dată breslei croitorilor, Poarta Ocnei - breslei cizmarilor, Poarta Elisabeta (sau a Gușteriței) - breslei cojocarilor, iar Poarta Cisnădiei a revenit breslei măcelarilor. În caz de asediu, această poartă urma să fie apărată de 33 de oameni. În anul 1577 s-a construit o rondelă
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), precum și un ortopter endemic pentru această zonă, cunoscut sub denumirea de cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Novac a fost arestat de Dietă din Cluj (formată din aristocrația maghiară) și condamnat la moarte în Cluj, fiind executat prin ardere pe rug la data de 5 februarie 1601. O statuie a lui Babă Novac se găsește în dreptul Bastionului croitorilor din Cluj. La 5 februarie 1601, ora 10 a.m. Babă Novac a fost ars pe rug, după care trupul i-a fost tras în țeapă și expus în dreptul fortificației orașului. Babă Novac a fost arestat de "Ștefan Csaky", unul dintre
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
Lukács "(Lucaci ~ 'Luca')", Márton "(Marton, Martin"), Mihály, Miklós "(~ 'Nicolaie')", Nagy "(~ 'Mare')", Nyisztor, Pál, Petrás, Petres, Pógár "(Pogár, Pogar)", Puskás "(Pușcaș, Pușcașu ~ '(cel) cu pușcă')", Rab "(~ 'rob(u)')", Róka "(Roca ~ 'vulpe')", Salamon, Simon, Sipos "(Șipoș ~ '(cel) cu fluier')", Szabó "(Szabo, Sabău ~ 'croitor')", Szarka, Tamás "(Tamas, Tămaș, Tamaș)", Zerkula, Zajzon, Zajzoni, etc. Savantul român Mircea Eliade este considerat unul din cei mai mari istorici ai religiilor. Analizând raportul amănunțit al episcopului Bandinus despre Moldova secolului al XVII-lea, Mircea Eliade s-a ocupat
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc insectele peste 10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt Coleopterele, peste 2 mii de specii: rădașca ("Lucanus cervus", 75 mm), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis", 41 mm), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo", 56 mm) etc., și lepidopterele, cu peste 800 de specii: fluturele ochi de păun mare (anvergura aripilor →150 mm), fluturele cap de mort (anvergura →120 mm). În entomofauna republicii se mai întâlnesc efemeroptere, libelule, ortoptere
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Svejk în al doilea război mondial" de Brecht- 1962), Pietro ("Umbră" de E. Șvarț- 1963), Manole ("Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul ("Capul de rățoi" de G. Ciprian- 1966), Platonov("Un Hamlet de provincie" de Cehov- 1967), Voievodul Basarab ("Croitorii cei mari din Valahia" de Al. Ț. Popescu- 1969), Noah ("Arca bunei speranțe" de I. D. Sîrbu- 1970), Hrisanide ("Interesul general" de Aurel Baranga- 1972), Hickok ("Buffalo Bill și indienii" de A. Kopit- 1973),"inginerul" din Nic Nic. Pe scena
Amza Pellea () [Corola-website/Science/298368_a_299697]
-
readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moșier Muromski în "Procesul" de Suhovo-Kobilin - 1983. Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vlădica Hariton din "Tudor din Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din "Croitorii cei mari din Valahia" de Al. Popescu, rolurile din "Tudor", "Răscoală", "Haiducii", "Dacii", "Columna", "Mihai Viteazul"), cât și personaje contemporane (Ailincii din "Secundă 58" de Dorel Dorian, Manole din "Somnoroasa aventură" de T.Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic
Amza Pellea () [Corola-website/Science/298368_a_299697]
-
procedează la o nouă împărțire a domeniului Dumbrăveni între Apafești. Astfel, lui Boldisar Apafi îi revine moșia Mălâncrav și 10 case cu iobagi români la Dumbrăveni. Cum pe domeniul Dumbrăveni nu existau meseriași, sunt trimiși de la Mălâncrav un cizmar, un croitor, un rotar și un țesător. În același timp Mihai Apafi I primește via din Mălâncrav și o treime din iobagii români de la Hundorf și Ernea. După moartea lui Grigorie Apafi, domeniul cetății Dumbrăveni revine integral în posesia lui Mihai Apafi
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
Casei de Habsburg a fost consacrată prin Diploma leopoldină din 4 decembrie 1691. Odată cu armatele imperiale s-au așezat în Sibiu călugării iezuiți, care au obținut poziții importante în istoria orașului. La început slujbele religioase catolice se oficiau în Hala Croitorilor din Piața Mare. După iezuiți au venit în oraș călugării franciscani care au preluat fosta biserică minorită (1716) și călugărițele ursuline care au preluat fosta biserică dominicană (1728). Călugărițele ursuline au refăcut biserica în perioada 1728-1733, în stil baroc. La
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]