3,559 matches
-
2); înec (2); pădure (2); piatră (2); pod (2); relaxare (2); vară (2); abis; abrupt; agitație; albie; amar; amețeală; amintiri; apă dulce; apă mică; apă rece; ape; baltă; barză; Bega; Bîc; cabană; Casimcea; castel; clar; claritate; codru; corabie; curătură; curățenie; curgătoare; a curge; curge apa; curgînd; drum; drumeție; Dunăre; Dunărea; durere; dușman; Egipt; emoție; faună; flori; frică; greșit; grîu; Ialomița; infinit; iuțeală; încovoiat; înfrigurare; învăluire; învolburat; Jiu; de lapte; larg; lat; lebădă; legătura; lichid; limbă; limitare; liniștitor; loc; luncă; mașină; meditativ
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); primejdie (2); printre (2); rapid (2); răceală (2); rece (2); rîul (2); a scăpa (2); schimbare (2); stradă (2); suferință (2); viitor (2); acțiune; pe aici; ajunge; alături; pe alături; aleargă; peste alta; amintire; an; ani; anii; anul; apă curgătoare; pe apă; ape; aștepta; așterne; baba; bine; cu bine; boală; bucuria; bucurie; cale; calea; călătorie; peste ceva; chior; ca cîinele prin apă; clasa; clipă; conduce; continua; copil; cronologie; curgător; da; depășește; deplasare; deschisă; despărțire; pe dinainte; distant; dorință; dragoste; pe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe alături; aleargă; peste alta; amintire; an; ani; anii; anul; apă curgătoare; pe apă; ape; aștepta; așterne; baba; bine; cu bine; boală; bucuria; bucurie; cale; calea; călătorie; peste ceva; chior; ca cîinele prin apă; clasa; clipă; conduce; continua; copil; cronologie; curgător; da; depășește; deplasare; deschisă; despărțire; pe dinainte; distant; dorință; dragoste; pe drum; nu durează; s-a dus; dușmanul; durerea; dus; nu mai este; eternitate; expira; firesc; pe furiș; fugă; găsește; gîndul; grabă; granița; greutate; greutățile; hoț; iarnă; ignoranță; imediat; indicator
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop făcută, sau și într-o apă curgătoare. Nescăldați nicicând nu se cunună" 215. Această sacralizare a nuntirii, prin apă se întâlnește și la alte popoare, la greci, la romani, în India-țara scaldelor prin excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pun pe cofă și, țînând o lumânare aprinsă în mână, își văd ursitul, în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din Bucovina, fetele, îmbrăcate în alb, își caută ursita la o fântână sau la o apă curgătoare, ținând în mână niște lumânări aprinse care au ars la Înviere și rostind următoarea vrajă: "Eu scutur lacu, / Lacu scutură dracu. / Ieși drace, de unde ești, / Și iute să mi te pornești / După ursitorul meu / Ce mi-i dat de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare..."368 În ziua de Bobotează, când se sfințește apa, "toate apele, atât cele curgătoare, cât și cele stătătoare, atât izvoarele, cât și fântânele, rămân sfințite, după unii, în decurs de două săptămâni, iar după alții, chiar șase săptămâni."369 În cele mai multe părți ale Bucovinei, în ziua de Sân-Toader, femeile se scoală dis-de-dimineață, până la răsăritul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apă la biserică, legate deasupra cu "strămătură" și se dau, după liturghie, cu colac și lumânare, mai ales copiilor, pentru odihna celor petrecuți din viața aceasta.376 Găocile de ouă roșii, din ziua de Paști, se aruncă pe o apă curgătoare, ca, peste vară, să nu dea uliul la găini și la pui și, mai ales, pentru a ajunge, pe drumul apei, în Țara rochmanilor sau blajinilor, dându-le de știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un pârâu, zicând: "Bună dimineața, / Apă lină și curată, / De Dumnezeu sfântul dată! / Mulțumescu-ți d-tale, / Mândră și cinstită fată!" Apoi aruncă pâinea și sarea în pârâu, ia apă cu mâna dreaptă și se spală pe față, rostind: "Apă curat curgătoare! / Eu îți dau pâne și sare, / Iar tu, curățește-mă: / De ură, / De gură / Și de făcătură, / De strigări, / De căscări / Și de aruncări; Curăță-mă de orice uri / Și de orice făcături / De pe mâni, de pe picioare, / Să rămân eu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aluat, borș, făină, sare, mămăligă), lucruri uzuale (ac, argint viu, cărbune, cuțit, furcă, fus).57 În Bucovina, apa antropomorfă participă direct la ritualul cuvântului, primind ofrandă din partea celui care descântă; "descântătorul", înainte de a începe a descânta, merge la un râu curgător, cu pâine și sare, ținând o oală nouă în mâna dreaptă, face trei metanii, "în contra curgerii apei", aruncă în undele apei cu pâine și cu sare, ia apă binecuvântată de pâine și sare, cu oala cea nouă, rostind: "Apă curgătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curgător, cu pâine și sare, ținând o oală nouă în mâna dreaptă, face trei metanii, "în contra curgerii apei", aruncă în undele apei cu pâine și cu sare, ia apă binecuvântată de pâine și sare, cu oala cea nouă, rostind: "Apă curgătoare, / Eu te sorocesc / Tot cu pâine și cu sare / Să lecuiești pe cutare / Din cap până-n picioare, / Cu leac, / Cu sănătate și veac".58 Apa umanizată are și leacul frumuseții, care poate fi dobândit prin puterea cuvântului: "Apă albă pomiroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac eu junilor / Ca laptele pruncilor, / Ca vinul boierilor; / Să fiu ca sfântu Soare / Când răsare / Ca mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată."59 "Apa curgătoare", din zorii zilei, poate ostoi dragostea unei fete, dacă a luat chip și asemănare umană: "Bună dimineața, tiniță. Mulțumesc (...) / Eu am venit la dumneata, cum mergi lină și haină, așa să-mi faci și mie o voie bună: să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mergi lină și haină, așa să-mi faci și mie o voie bună: să mă speli de toate urâturile și gurile răle."60 În unele descântece de "desfăcătură, de ursită", cuvântul vindecător poate dezlega numai dacă este împărtășit "unei ape curgătoare": "Bună dimineața, apă curgătoare. Mulțumesc dumitale (...) / Șezi la noi dac-ai venit. Eu n-am venit să șez, / Ci am auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așa să-mi faci și mie o voie bună: să mă speli de toate urâturile și gurile răle."60 În unele descântece de "desfăcătură, de ursită", cuvântul vindecător poate dezlega numai dacă este împărtășit "unei ape curgătoare": "Bună dimineața, apă curgătoare. Mulțumesc dumitale (...) / Șezi la noi dac-ai venit. Eu n-am venit să șez, / Ci am auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vale la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor se limpezește, / Tot pe mine mă iubește."64 Apa descântată capătă valențe magice prin intermediul dialogului imaginar, construit pe baza paralelismului analogic: " Bună dimineața, apă curgătoare. / Mulțumesc, maică, frumoasă ca o floare. Tu ai spălat deal și vale / de mâl, de piatră și rugină, / Spală-mă și pe mine de uri, / de guri, / de urgie, / de mânie, / să rămân curat / și luminat, / cum domnul m-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luceferi luminoși / Ca să privim și noi la ăști pacatoși; / Vineri a făcut vietățile pomântului / Și păsările cerului; / Sâmbătă a făcut Raiul la răsărit / Și cu tot felul de frumuseți l-a împodobit, / Cu dumbrăvi și cu izvoare / Și cu ape curgătoare, / Pentru toată lumea adapatoare; / Cu câmpii roditoare / Și cu flori mirositoare / Și cu păsări cântatoare."62 "Săptămâna" este prezentată ca ființă mitică a Timpului și în riturile de trecere dintre ani , într-un scenariu sacru imaginar în care pământul este desțelenit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de pe o apă înghețată: "Bună seara, Sîn Vasile! Eu nu mă spăl de zoioasă, / De lepoasă, / Da mă spăl / De ură, / De făcătură, / Să rămân peste an: / Curată, / Luminată, / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca apa din fundul pământului, / Curată, curgătoare, / Ivindu-se pe fața pământului / La soare. / Eu mă rog, sfinte Vasile, / Să-mi trimiți ursitul meu / De trei ursite ursat, / De Dumnezeu dat, / De buni oameni îndemnat, / Să-l visez la noapte / Luându-mi inelul meu / de sub punte!"156
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la Domnul leacul."163 "Apa" utilizată la descântece are puteri tămăduitoare, numai dacă trece "pe sub lună și pe sub soare". Primind binecuvântarea astrală, apa capătă puteri apotropaice, tămăduind de "ochi răi", de "făcături", înfrumusețând, în același timp, ființa umană: " Apă lină curgătoare, / Care mergi sub Sfântul Soare, / Am venit și te-am cinstit, / Cu nouă sfinte mătănii, / Cinstește-ne și tu pe noi / Cu dragoste și cu sănătate, / Cum speli malurile de tină / Și pietrele de rugină, / Așa să ne speli și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aruncau înaintea boilor, când porneau la plug; în ceremonialul nupțial românesc, după ce se întorc de la biserică, mirele și mireasa trebuia să mănânce un ou. De Paști, pentru realizarea coparticipației cu strămoșii, cojile de ouă roși erau aruncate pe o apă curgătoare pentru a ajunge în țara blajinilor.249 Ca simbol al divinității primordiale, Oul de Paști, înfrumusețat, prin vopsire și încondeiere, în Săptămâna Patimilor, este jertfit și mâncat sacramental în ziua de Paști. Oul vopsit era prezent în ceremoniile antice de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a timpului și a spațiului, trece prin moarte spre viață, în fiecare an.250 După ritualul denumit "ciocănitul ouălor", din ziua de Paști, cojile ouălor se aruncau pe pământ, pentru rodul semănăturilor, în vii și în livezi, sau în apele curgătoare pentru a vesti Blajinilor sosirea Paștelui; se puneau în hrana animalelor și păsărilor sau se păstrau pentru vrăji și descântece.251 Alături de motivele cosmice soarele, luna, stelele pe ouăle încondeiate apar și motive avimorfe cocoșul, creasta cocoșului, coada rândunicii, laba
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un examen de admitere la unele licee. Fratele meu cel mare m-a înscris la admitere la liceul din Târgu Neamț. Mergând spre Tg. Neamț mi-am adus aminte de cuvintele: „Dragu- mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri!” Am ajuns să cunosc Ozana cea frumos curgătoare a lui Creangă cu lacrimi în ochi, într-un autobuz prăpădit ce hurducăia pe un drum neasfaltat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Tg. Neamț mi-am adus aminte de cuvintele: „Dragu- mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri!” Am ajuns să cunosc Ozana cea frumos curgătoare a lui Creangă cu lacrimi în ochi, într-un autobuz prăpădit ce hurducăia pe un drum neasfaltat, când mă duceam de la Piatra Neamț la Târgu Neamț să dau examen de admitere la liceu. Intrucât nu aveam unde să stau pe timpul examenului
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
acasă, i-am spus/ speriatului, zburlitului suflet,/ ce seamănă cu o pasăre jumulită." Înspăimântată de singurătate nu-și mai găsește nici un suport: "stai acasă, i-am spus,/ dacă te sperie piața, mașinile,/ ochii de lup care licăre-n șiruri/ mereu curgătoare." Rămân izbutite descrierile orașului și ale străzilor bucureștene: ("Geamlâcuri de han și absurde vile maure,/ case scunde cu cișmele în curte și poteci de scânduri,/ și umbrarul de viță"), însoțite de un sentiment de însingurare dar și de înstrăinare: "Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca în "Descântecul de ploaie": "Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă/ Îmi place să le rup frâiele și să umblu cu ele în dinți,/ să amețească, privindu-mă astfel, bărbații." Poeta se cufundă ostentativ în materia curgătoare și, cu o mare acuitate a simțurilor, transpune în act poetic trăiri spirituale rare: "Dar sub mângâierea savantă a ploii,/ satir vegetal, copacii cu seva-n uncrop/ Încep să își joace pe șolduri inelele anilor/ Zănatic dansând hula-hop". În "Călcâiul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se poate înălța prin iubire și jertfă? Drumul... Drumul de țară, șerpuitor și prăfos, străbătut cu bicicleta sau pe jos... Calea ferată, ascunsă în pădure, drum înșelător, martor al dramei ce avea să pecetluiască un destin. Apa, ca un drum curgător, primordial, depozitar al bunelor și relelor pământului. Apa... în care se scaldă, în care aleargă, în care se cufundă... Tot apa îngăduie și pontonul pe care renasc amintirile cuplului odioasei echipe interpretate de Mircea Albulescu și Dorel Vișan. Este impresionantă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]