3,132 matches
-
apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec. Conform coordonatelor istoricului Ptolemeu, în arealul orașului ar fi existat o cetate dacică, "Sangidava", nedescoperită pe teren. În secolul XIII în zonă au început să se stabilească familii de secui. Prima menționare documentară a localității datează din 1567. A fost declarat oraș în 1956, iar în 2002 a fost declarat municipiu. De-a
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
primele unelte agricole din zonă și primele manifestări de artă ale omului. Neolitic - bronz (5.500 - 2.200 î.C. și 2.200 - 1.200 î.C.) primele urme de locuitori. Sec.I î.C. - este posibilă existența unei cetăți dacice în zonă. 100 - Se construiește (pe malul opus) drumul roman din Defileul Dunării (cu Tabula Traiana) și canalul roman de la Sip. 101 - Cucerirea romană; se înființează localitatea Dierna, printre primele centre daco-romane din noua provincie a Imperiului Roman. Centru meșteșugăresc
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era Latène și epoca bronzului. Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinașe dacice și după retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș confirmă existența unor forme de organizare administrativă post-dacoromană în momentul invaziei triburilor migratoare. Prima mențiune documentară privitoare la existența secuilor pe aceste meleaguri datează din anul 1116, secuii fiind amintiți
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
apoi civilizația Cucuteni (până în mileniul III î.d.Hr.), culturi atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca, Târpești, Oglinzi, etc. În anul 1847, atunci când s-au început săpăturile pentru Spitalul Orășenesc, s-au descoperit, de asemenea, urmele unei posibile cetăți dacice. În epoca feudală exista în această zonă o așezare stabilă și evoluată, care, datorită situării sale la intersecție de drumuri comerciale de mare importanță, și-a câștigat repede statutul de târg. Acest statut a fost câștigat mai ales după secolul
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Tinii cumidavensis. Numele antic al Râșnovului este „Comidava”, latinizat în „Cumidava“, iar sub această formă apare pentru prima oară menționat pe un monument din piatră din timpul împăratului Alexandru Severus. Urmele de locuire de pe teritoriul orașului indică prezența unei așezări dacice, dar mai târziu se pare că a existat aici și un castru roman de mari dimensiuni (114 x 110m). Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată și o figurină din lut care
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
oraș, în vecinătatea râului Bârsa se află ruinele Castrului Roman Cumidava, mărturie a celei mai vechi așezări precursoare a actualului oraș Râșnov. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe rânduri au dat la iveală o mare diversitate de ceramică de tip dacică, demonstrând că în apropiere sau chiar în castru locuiau daci. În partea sud-estică a orașului se află rezervația naturală Munții Bucegi, importantă destinație turistică favorizând turismul de recreere și odihnă prin numeroasele cabane și trasee turistice . Castrul Roman Cumidava amintit
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
ridicat mai întâi din pământ, apoi din piatră fasonată cu ziduri variind între 1-1,30 m. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe campanii au dat la iveală o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice alături de ceramica tipic dacică, ceea ce demonstrează că în apropriere sau chiar în castru locuiau daci.” (“Istoria orașului Râșnov” consultant științific Nicolae Pepene).În prezent locuitorii Râșnovului migrează spre localități mari ale Moldovei, precum Bacăul. Unul dintre oamenii de vază ai societății rîșnovene, Robu Adrian
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
au lăsat biruiți în primul și al doilea război mondial. bisericile Sfinții ĪmpărațiConstantin și Elenă, Sf. Filip Sfinții Apostoli Petru șiPavel și Sfinții Mihail și Gavril;• Monumente: Statuia Soldatului Necunoscut,Cimitirul Eroilor; Sit arheologic (zonă protejată) “Dealul Cetății”:cetate geto - dacica (cca. 1.200 m vest decentrul orașului) considerată ca fiind cea maiveche din Muntenia și având o suprafață de 9,3ha. Unitățile de cultură ce funcționează īn Zimnicea sunt: • Casă de Cultură și Bibliotecă orașului. • Bibliotecă “Miron Radu Paraschivescu’’ a
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi. Se află in partea de vest a țării, în lunca Mureșului sau "Maris" (denumirea dacă) la confluența acestuia cu râul Strei sau "Sargetia" (denumirea dacă) între munții Apuseni și Retezat. Ținut dacic, este aproape de vechea capitală a Daciei din munții Orăștiei, Sarmisegetuza Regia. Cei aflați în trecere prin orașul Simeria au posibilitatea de a vizita Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria se află pe locul 3 în Europa și pe locul 11 în lume
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, sub care este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare. În cursul anului 2014 legislativul local urma să adopte
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
boreal, artic-alpin etc) european (circa 40%: eurosiberian, european, central-european etc), sudic (circa 8%: tropical, mediteranean etc), sud-estic (circa 10%: iliric, daco-iliric, balcanic, moezic), oriental sau continentala (circa 20%: pontic, sarmatic, ponto-central-asiatic, ponto-mediteranean), apusean (circa 1%: atlantic, atlantic-mediteranean), endemic (circa 4%, dacic propriu-zis), cosmopolit și adventiv (circa 4%). Pădurile, care acoperă aproximativ un sfert din teritoriul României, sunt o componentă importantă a vegetației, în special în zona munte. Zona forestieră este etajată în funcție de altitudine și expunere. În zonele de câmpie și de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
vest de cătunul Pietriș al acestui sat. El cuprinde o așezare din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.) și o așezare dacică din perioada Latène (secolele al II-lea-I î.e.n.). Monumentul de arhitectură este vechea biserică „Adormirea Maicii Domnului” din Cândești, construită în 1650. În rest, alte cincisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
autogările din Buzău. În comuna Vernești se poate vizita biserica din Cimitirul Vechi, construcție ce datează din jurul anului 1700, restaurată. De asemenea, în localitatea Mierea din comuna Vernești (la 1 oră de mers pe jos) se pot vedea ruinele cetății dacice de la Cârlomănești, descoperite în 1970.
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
El este cel dintâi care s-a opus viguros pătrunderii în Dacia a cultelor străine. De aceea nu este întâmplător că a determinat autoritatea regală să dispună distrugerea viței de vie — planta sacră a lui Dyonisos — și că toată preoțimea dacică l-a sprijinit în acest act extraordinar. Ca mare preot și vicerege, apoi el însuși rege, Deceneu a dispus de o dublă autoritate, morală (stârpind viciul beției) și politică (organizând triburile și casta sacerdotală). Deceneu înfăptuit o profundă reformă socială
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
Berzovia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Localitatea Berzovia este menționată ca cetate dacică în Tabula Peutingeriana, sub denumirea de "Berzobia". Numele său apare în singurul fragment care a supraviețuit al împăratului Traian în Dacia: “vom merge spre Berzobis și apoi spre Aizizis”. Se presupune că în Evul Mediu a fost centrul politico-administrativ al
Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301071_a_302400]
-
s-au descoperit vestigii daco-romane cu ziduri și ceramică romană, iar în punctul "Sebeșanu", pe Dealul Țânțara s-a descoperit un castel medieval. De pe teritoriul satului provin mai multe descoperiri monetare, astfel în zona stațiunii s-a găsit o monedă dacică de tip "Ciclova B" și un tezaur format din 250 monede romane din secolul al VI-lea d.Hr. Din locuri neprecizate provin mai multe monede de la Constantin cel Mare și o monedă de bronz de la Constantin I. Satul Bănia
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
află la vest de satul Pietroșița, reședință comunei, el fiind legat și de satul Runcu (dintr-o comună vecină) printr-un drum rutier comunal asfaltat. Satul este o dovadă că această regiune era locuită încă din neolitic, dovadă fiind tezaurul dacic din piese de aur, din epoca târzie a bronzului, descoperit în anul 1964, pe islazul satului și care se află la Muzeul de Istorie din București, în sala "Tezaur". În cartierul Valea Tatei s-au găsit urme ale unei așezări
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
olari din vechime, dovadă și toponimul Valea Olarului. În amintirea acestei vechi preocupări, o parte din satul Dragăești se numește și acum Olari, iar un deal se numește Piscul Olarului. După cum arată Barbu Slătineanu, la Dragăești se păstrează vechea tradiție dacica în ceramică, sătul fiind "cel mai curios caz de continuitate, prin menținerea tradițiilor ornamentale". O caracteristică a centrului, o constituie varietatea în forme și dimensiuni, a vaselor îndeosebi a oalelor destinate folosinței casnice, boalce, oale cu baiera, cațaveici, ulcioare. Interesantă
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
3,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,17%). Pentru 3,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună este așezată în zona de intensă atestare cu vestigii dacice. Făcea parte din arealul Buridavei care avea așezări centrale lângă Ocnele Mari și așezări marginale care cuprindeau toată zona. C. Alexandrescu în dicționarul geografic al județului Vâlcea despre Păușești-Măglași arată că primii locuitori au fost mâglașii în sărăsia salinelor mari
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Ion Petrea, s-au găsit materiale dintr-o așezare hallstattiana târzie (epoca fierului, secolul IV înainte de Hristos) care se leagă de așezările din Hallstattul mijlociu de la Stoicani și Tamaoani. Continuitatea acestei așezări, care, desigur, nu a fost unică, în epoca dacica următoare este dovedită de faptul că tot în curtea lui Ion Petrea s-au găsit materiale care dovedesc existența unei așezări din secolul IV în care elementul român este prezent în chip impresionant. În afară de ceramică a mai fost descoperit și
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
parcursul «mileniului migrator» populația s-a refugiat în «Baltă (partea dintre Bârlad și Siret)» pe niște grinduri acoperite cu pădure de unde unde puteau vedea dar nu puteau fi văzuți. S-a mai găsit ceramică neagră cu incizii geo-florale, apoi ceramică dacica și română în zona de «Baltă», s-a găsit o săpăliga de grădinărit cu vârful de piatră iar partea cu gaură de înmănușare din argilă arsă. S-au mai găsit opaițe din lut și cremene, tot în «Baltă» din perioada
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
harta Contelui Mercy de la 1723. Atunci aparținea de districtul Ciacova. Mai târziu numele a fost schimbat în "Temesújnép" (Winep=>Uyneph=>Újnép=„Popor Nou”). Pe teritoriul satului, în punctul numit "Dealul Cetățuica", a fost descoperita în anul 2007, o importantă așezare dacica de tip dava, datând din sec. I î.Hr. - I d.Hr. Așezarea dacică suprapune o mai veche locuire din prima vârstă a fierului. "Dealul Cetățuica" a continuat să fie locuit și în secolele următoare, inclusiv în perioada migrațiilor, până în Evul Mediu
Unip, Timiș () [Corola-website/Science/301406_a_302735]
-
numele a fost schimbat în "Temesújnép" (Winep=>Uyneph=>Újnép=„Popor Nou”). Pe teritoriul satului, în punctul numit "Dealul Cetățuica", a fost descoperita în anul 2007, o importantă așezare dacica de tip dava, datând din sec. I î.Hr. - I d.Hr. Așezarea dacică suprapune o mai veche locuire din prima vârstă a fierului. "Dealul Cetățuica" a continuat să fie locuit și în secolele următoare, inclusiv în perioada migrațiilor, până în Evul Mediu.
Unip, Timiș () [Corola-website/Science/301406_a_302735]
-
sat Populație: 375 locuitori Zona: Dealurile Aiudului Munți: Trăscău, Piatra Craivii (1078 m) Dealuri: Pietrele Popii (575 m altitudine) Craiva, sat aflat la poalele înălțimii Piatră Craivii (1083 m alt.) din latura estică a munților Trăscăului (Dj 107 H). Cetate dacica (sec. ÎI î.e.n.- I e.n.) pe platou și pe cca 2400 m² de terase artificiale montane (incinta poligonala, murus dacicus, sanctuar, masive urme de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit în „Geografia” lui Ptolemeu (c. 90-c. 168
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
din latura estică a munților Trăscăului (Dj 107 H). Cetate dacica (sec. ÎI î.e.n.- I e.n.) pe platou și pe cca 2400 m² de terase artificiale montane (incinta poligonala, murus dacicus, sanctuar, masive urme de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit în „Geografia” lui Ptolemeu (c. 90-c. 168), pe vatra de cultură neolitica. Ulterior se folosește formă Apulum pentru replică română a fortificației mutată la malul Mureșului, în vecinătatea mai vechiului castru al Legiunii a XIII-a Gemina
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]