10,827 matches
-
care nu făcea obiectul de reglementare al legii criticate în forma sa inițială (neexistând o grilă de salarizare a specialiștilor IT în forma adoptată de Senat). Astfel, în ceea ce privește reglementarea salarizării specialiștilor IT, se constată că în Camera decizională s-a produs o schimbare de esență, contrară sublinierii exprese realizate în expunerea de motive (care propunea majorarea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice), modificare care vizează reducerea drastică a nivelului de salarizare a specialiștilor IT, spre deosebire de
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. ... 16. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a reținut că acesta nu presupune ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. ... 16. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a reținut că acesta nu presupune ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecție trebuie să cuprindă o soluție legislativă
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
de contencios constituțional a constatat că propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 23 mai 2017 și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 iunie 2017. Deși există unele diferențe între formele analizate de Senat și, respectiv, de Camera Deputaților cu privire la modalitatea de salarizare a specialiștilor IT, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conținut
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților. În plus, obiectul de reglementare al propunerii legislative supuse dezbaterii în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, este același cu cel al legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, respectiv salarizarea personalului plătit din fonduri publice. ... 18. Prin urmare, ținând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea a reținut că nu au
DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279346]
-
sistemului de asigurări sociale de sănătate. ... 5. În acest context, autorii obiecției susțin că există diferențe majore de conținut juridic între forma legii adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și cea adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Raportat la
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
că există diferențe majore de conținut juridic între forma legii adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și cea adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Raportat la prezenta cauză, fără a nega dreptul Camerei decizionale de a adopta proiecte de
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Raportat la prezenta cauză, fără a nega dreptul Camerei decizionale de a adopta proiecte de lege în forme ușor diferite de cele adoptate sau respinse în Camera de reflecție, compararea celor două versiuni relevă nu doar faptul că, în Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, au fost adoptate amendamente
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
a nega dreptul Camerei decizionale de a adopta proiecte de lege în forme ușor diferite de cele adoptate sau respinse în Camera de reflecție, compararea celor două versiuni relevă nu doar faptul că, în Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, au fost adoptate amendamente care nu au fost puse și în discuția Senatului și care au condus la o configurație diferită semnificativ între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, ci chiar că au fost discutate două proiecte de
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
Constituționale referitoare la principiul bicameralismului și arată că, din analiza comparativă a documentelor privind inițierea și derularea procedurii legislative, a formei legii adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a celei adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, rezultă că exigențele acestui principiu au fost respectate. Astfel, prin raportare la forma adoptată de Senat, legea dedusă controlului de constituționalitate conține un număr similar de dispoziții de modificare prin care se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2022
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
dedusă controlului de constituționalitate conține un număr similar de dispoziții de modificare prin care se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2022, foarte bine argumentată în expunerea de motive, iar intervențiile legislative realizate sub forma amendamentelor admise la Camera decizională nu reprezintă soluții normative care, sub aspectul fondului reglementării, se îndepărtează considerabil de conceptele asupra cărora Senatul s-a pronunțat, ci, din contră, reprezintă o adaptare la realitățile sociale existente la momentul adoptării legii privind aprobarea ordonanței de urgență, cadru
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2022 în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la derularea procedurii legislative a legii criticate la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. ... 11. Președintele Camerei Deputaților consideră că forma adoptată de Camera decizională nu afectează scopul urmărit de Guvern, ci aceste prevederi sunt necesare pentru asigurarea continuității și pentru valorificarea la maximum a experienței dobândite în cursul vieții profesionale, cu atât mai mult cu cât există un deficit de cadre medicale, precum și
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
avea ca principală consecință eliminarea rolului de Cameră de reflecție al Senatului, în sensul că acesta ar stabili definitiv conținutul normativ al proiectului de lege, cu rezultatul că cea de-a doua Cameră, Camera Deputaților, în calitatea sa de Cameră decizională în materie, nu ar putea avea posibilitatea să modifice sau să completeze aceste norme juridice, ci doar să le aprobe sau să le respingă. Or, în aplicarea prevederilor art. 61 din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, atribut
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
iar, în consecință, nu pot fi reținute ca fiind relevante în speță. ... 13. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reținând aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului, Guvernul arată că, din analiza intervențiilor legislative adoptate în Camera decizională cu privire la legea supusă controlului de constituționalitate, rezultă o serie de modificări și completări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2022, care nu relevă o diferență de conținut vizibilă, flagrantă și de substanță între forma adoptată de Senat
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
fost inițiat de Guvern, are caracter organic și a fost adoptat în procedură de urgență, mai întâi de Senat, în calitate de Cameră de reflecție, la data de 7 decembrie 2022, și apoi de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 28 iunie 2023. La data de 28 iunie 2023, un număr de 40 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și 13 deputați neafiliați au depus la secretariatul general al Camerei Deputaților prezenta sesizare, aceasta
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
neconstituționalitate formulate în raport cu art. 61 și 75 din Constituție, Curtea reține că acestea vizează, în esență, neconstituționalitatea extrinsecă a legii, care, în opinia autorilor obiecției, încalcă principiul bicameralismului, deoarece legea adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, are un conținut complet diferit față de cea care a fost adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, îndepărtându-se, totodată, de la scopul avut în vedere de inițiatori, constând în principal în asigurarea accesului imediat și nediscriminatoriu la servicii
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
vedere de inițiatori, constând în principal în asigurarea accesului imediat și nediscriminatoriu la servicii conexe actului medical al pacienților cu tulburări din spectrul autist. ... 23. Examinând derularea procedurii legislative vizând legea supusă controlului de constituționalitate, Curtea observă că în Camera decizională, după parcurgerea procedurii de avizare, prin intermediul unor amendamente, propuse prin raportul comun întocmit de Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie, însușite de plenul Camerei Deputaților cu ocazia dezbaterii și votului asupra proiectului de
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția obligativității sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării (a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
asemenea, Curtea a reținut că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acestuia/ acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative adoptat/adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
legislative adoptat/adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, precitată). Stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]
-
sesizate, în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conținutul proiectului sau al propunerii legislative (și, practic, conținutul normativ al viitoarei legi), ceea ce are drept consecință faptul că cea de-a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. Sub aceste aspecte, este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]