6,423 matches
-
civilă, deoarece acest text de lege nu îngrădește accesul liber la justiție, instanța încuviințând executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților, opțiunea legiuitorului în acest caz fiind impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesului dedus judecății. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului
DECIZIE nr. 335 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 5 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170563_a_171892]
-
permită atacarea soluțiilor procurorului de netrimitere în judecată ar fi contravenit principiului constituțional al liberului acces la justiție. Referitor la dispozițiile art. IX pct. 3 din Legea nr. 281/2003 , instanța opinează că această excepție nu are legătură cu litigiul dedus judecății, care are ca obiect soluționarea unei plângeri contra rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale. În ce privește dispozițiile art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003 , instanța arată că acestea sunt constituționale, deoarece, pe de o parte, echitabilitatea unui
DECIZIE nr. 288 din 7 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 275-278, art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedură penală, precum şi ale art. IX pct. 3 şi 5 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169939_a_171268]
-
de față. Astfel, în ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 67 din 24 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 9 martie 2004, Curtea a constatat că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată. De asemenea, referitor la înfrângerea art. 24 din Constituție, care consacră dreptul la
DECIZIE nr. 330 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, precum şi a celor ale art. 144 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169945_a_171274]
-
referință în cauza de față a art. 16 alin. (3) și (4), art. 21 alin. (4), art. 22 și art. 56 din Constituție nu are relevanță, domeniul de incidență al acestora fiind cu totul altul decât cel al dispozițiilor legale deduse controlului, ceea ce înlătură de plano posibilitatea oricărei coliziuni între ele. Cu privire la dispozițiile art. 144 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , Curtea constată că posibilitatea recunoscută băncilor, având calitatea de terț poprit, de a proceda la convertirea în lei
DECIZIE nr. 330 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, precum şi a celor ale art. 144 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169945_a_171274]
-
observa din interpretarea literală a textului art. 35 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 , coroborat cu prevederile art. 50^1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2004 , în cauza dedusă judecății nu există nici una din rațiunile ori situațiile prevăzute de art. 53 alin. (1) din Constituție care să justifice interdicția unui acționar al unei societăți - debitor cedat către AVAS, care să determine incapacitatea atât a AVAS, cât și a potențialilor
DECIZIE nr. 393 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50^1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170305_a_171634]
-
prevăzut la alin. (1) se stabilește de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată angajatorului în condițiile prevăzute la art. 151 alin. (1). ... Articolul 153 Durată concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusa din durata concediului de odihnă anual și este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce privește drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul. Titlul IV Salarizarea Capitolul I Dispoziții generale Articolul 154 (1) Salariul reprezintă contraprestatia muncii depuse de salariat în baza
CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*) (Legea nr. 53/2003). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170241_a_171570]
-
prevăzut la alin. (1) se stabilește de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată angajatorului în condițiile prevăzute la art. 151 alin. (1). ... Articolul 153 Durată concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusa din durata concediului de odihnă anual și este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce privește drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul. Titlul IV Salarizarea Capitolul I Dispoziții generale Articolul 154 (1) Salariul reprezintă contraprestatia muncii depuse de salariat în baza
LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (*actualizată*) CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170240_a_171569]
-
dispozițiilor art. 2 alin. 1 și 2, art. 3 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, ale art. II alin. (2) și (3) teza a doua din Legea nr. 195/2004 , deoarece acestea nu au legătură cu cauzele deduse judecății, precum și ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, care au fost abrogate în 2004. Cu privire la art. 2 alin. 3, art. 3 alin. 3, art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă și art. II alin. (1) și
DECIZIE nr. 333 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi ale Legii nr. 92/1992 în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170197_a_171526]
-
art. 2 alin. 1 și 2 și art. 3 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă și ale art. II alin. (2) și (3) teza a doua din Legea nr. 195/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzelor deduse judecății, respectiv cu soluționarea recursurilor împotriva hotărârii Judecătoriei Galați și sentințelor Tribunalului Galați. Or, potrivit dispozițiilor alin. (6) al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate contrară prevederilor alin. (1) al aceluiași articol este inadmisibilă, urmând a
DECIZIE nr. 333 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi ale Legii nr. 92/1992 în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170197_a_171526]
-
disciplinare aplicabile personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției și din Institutul Național al Magistraturii (art. 131^1), respectiv la funcționarea compartimentelor economico-administrative din cadrul tribunalelor și parchetelor (art. 133 alin. 2 și art. 135), acestea nu au legătură cu cauzele deduse judecății, iar excepția de neconstituționalitate referitoare la aceste dispoziții este, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , inadmisibilă. III. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. 3 și 4, art. 3 alin. 3 și
DECIZIE nr. 333 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi ale Legii nr. 92/1992 în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170197_a_171526]
-
și a libertăților fundamentale, ambele privind dreptul la un proces echitabil. Așa fiind, procedura aplicabilă aici are ca finalitate satisfacerea imperativului celerității, fiind mai sumară, și prin aceasta derogatorie de la dreptul comun. Nu se poate reține deci că reglementarea legală dedusă controlului ar contraveni principiilor constituționale invocate de autorul excepției. În ceea ce privește așa-zisul "drept la două grade de jurisdicție", acesta nu este reglementat în Constituție, Curtea Constituțională statuând în repetate rânduri că accesul liber la justiție nu comportă în mod necesar
DECIZIE nr. 164 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168539_a_169868]
-
3) În mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, presedintele instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții. ... Articolul 39 În raport cu volumul de activitate, cu natura și complexitatea cauzelor deduse judecății, pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii se pot înființa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localități din județ sau în municipiul București. Secțiunea a 2-a Competența instanțelor judecătorești Competența instanțelor judecătorești Articolul 40 Competența judecătoriilor, a
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169369_a_170698]
-
acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut; 7. cand hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cand cuprinde motive contradictorii ori străine de natură pricinii; 8. când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natură ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia; 9. cand hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii; 10. abrogat; 11. abrogat. ------------ Preambulul art. 304 a
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168956_a_170285]
-
fost modificat de pct. 19 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005. Articolul 39 În raport cu volumul de activitate, cu natura și complexitatea cauzelor deduse judecății, pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii se pot înființa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localități din județ sau în municipiul București. Secțiunea a 3-a Conducerea instanțelor judecătorești Conducerea instanțelor judecătorești Articolul 46 (1) Fiecare instanță
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169371_a_170700]
-
date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică." Examinând excepția, Curtea constată că, în argumentarea criticii de neconstituționalitate potrivit căreia textele deduse controlului reglementează posibilități de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice în acela al alteia, iar prin aceasta "se anulează pur și simplu dreptul de proprietate privată, ocrotit de Constituție", autorii excepției utilizează o premisă greșită, rezultat al
DECIZIE nr. 246 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1718 din Codul civil, ale art. 376, ale art. 488 şi ale art. 494 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169156_a_170485]
-
143/2000 , orice operațiuni privind circulația drogurilor, ci numai acelea realizate fără drept și care se referă la droguri de risc, expres nominalizate în tabelul nr. III al aceleiași legi. Revine instanței de judecată să stabilească faptul dacă, în cauza dedusă judecății, fapta cu care a fost sesizată constituie infracțiune, așadar implicit faptul dacă o anumită acțiune reprezintă o operațiune privind circulația drogurilor de risc, desfășurată fără drept, fiind o activitate proprie acesteia, de apreciere a probelor, de interpretare și aplicare
DECIZIE nr. 334 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169197_a_170526]
-
teza autorului excepției, în sensul că avocatura face parte din puterea judecătorească, ar fi adevărată, ceea ce nu este cazul, atâta vreme cât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, reglementarea dedusă controlului nu are cum să contravină principiului separației puterilor. A admite o atare susținere ar însemna a refuza legiuitorului posibilitatea de a reglementa în această materie, ceea ce, evident, contravine Constituției. Curtea observă că în realitate autorul excepției face o confuzie
DECIZIE nr. 260 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168447_a_169776]
-
fundamentale. Astfel, procedura de judecată în ansamblul său, competența, precum și folosirea căilor de atac se întemeiază pe dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, care au lăsat la latitudinea legiuitorului reglementarea acestora. Guvernul consideră că textele deduse controlului, care oferă un real acces la justiție, mai rapid și mai facil, asigură cadrul legal pentru desfășurarea judecății recursului, cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Or, aceste drepturi și garanții nu fac obiectul procedurii prin care
DECIZIE nr. 130 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi a celor ale art. 57 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167899_a_169228]
-
În ceea ce privește termenul de 20 de zile, prevăzut de alin. 12 al art. 278^1 din Codul de procedură penală, consideră că acesta este un termen de recomandare și nu unul imperativ, scopul instituirii lui fiind rezolvarea cu celeritate a cauzelor deduse judecății, în conformitate și cu prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitor la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil. Totodată, arată că plângerea prevăzută de art. 278^1 din Codul de procedură penală a fost concepută de legiuitor ca
DECIZIE nr. 233 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7, alin. 8 lit. c), alin. 9 şi alin. 11 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168007_a_169336]
-
de art. 10 din Codul de procedură penală, hotărârea definitivă căpătând autoritate de lucru judecat și prezumându-se că reflectă adevărul. Referitor la critica de neconstituționalitate privind art. 44 din Constituție, apreciază că aceste prevederi constituționale nu au incidență în speța dedusă judecății. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece art. 278^1 din Codul de procedură penală stabilește dreptul persoanei vătămate sau al oricărei alte persoane ale cărei interese legitime sunt afectate de a face plângere împotriva soluțiilor de
DECIZIE nr. 233 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7, alin. 8 lit. c), alin. 9 şi alin. 11 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168007_a_169336]
-
și, ca atare, această critică nu poate fi primită. Referitor la critica de neconstituționalitate privind art. 44 din Constituție, Curtea constată că aceste prevederi constituționale se referă la dreptul de proprietate privată și, ca atare, nu au incidență în speța dedusă judecății. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIE nr. 233 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7, alin. 8 lit. c), alin. 9 şi alin. 11 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168007_a_169336]
-
aprilie 1996, Parchetul General a sesizat Curtea Supremă de Justiție cu un recurs în anulare împotriva hotărârilor din 17 mai 1995 și 2 noiembrie 1995, în care a arătat că: a) instanțele au făcut o încadrare juridică greșită a faptelor deduse judecății. Subliniind că reclamanții nu au făcut decât să scoată în relief, prin caricatură, acuzațiile lor potrivit cărora anumiți funcționari ai Primăriei erau corupție, el a arătat că faptele deduse judecății nu constituiau elementul material al infracțiunii de insultă, prevăzută
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
a) instanțele au făcut o încadrare juridică greșită a faptelor deduse judecății. Subliniind că reclamanții nu au făcut decât să scoată în relief, prin caricatură, acuzațiile lor potrivit cărora anumiți funcționari ai Primăriei erau corupție, el a arătat că faptele deduse judecății nu constituiau elementul material al infracțiunii de insultă, prevăzută de art. 205 din Codul penal; ... b) cuantumul daunelor-interese pe care reclamanții au fost condamnați să le plătească era deosebit de ridicat și obiectiv nejustificat; și, în sfârșit, ... c) condițiile art.
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
contradicție cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 20, art. 22 și art. 34 alin. (1) din Constituție, arată că nici aceasta nu poate fi reținută, deoarece aceste dispoziții din Constituție conțin prevederi principiale, care nu au incidență în cauza dedusă controlului. Avocatul Poporului arată că nu poate fi reținută susținerea potrivit căreia dispozițiile criticate încalcă art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece modul de calcul al punctajului mediu anual se face în aceleași condiții pentru toate categoriile de
DECIZIE nr. 270 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168235_a_169564]
-
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 față de prevederile art. 1 alin. (3), art. 20, art. 22 și art. 34 alin. (1) din Constituție, arată că aceste prevederi constituționale nu au incidență în cauza dedusă controlului. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului
DECIZIE nr. 270 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168235_a_169564]