14,316 matches
-
de a răspunde verbal la întrebări. În ceea ce privește pasivitatea ea se manifestă prin lipsa inițiativei motorii, asociată cu un automatism, de executare automată a comenzii sau de păstrare a unei poziții corporale incomode. Poate să apară fenomenul de catalepsie sau flexibilitate definit ca o inerție motrică ce permite bolnavului să stea în poziții dificile impuse (de exemplu: cu mâna sau piciorul ridicat). Capitolul 5 Tulburările copilăriei 5.1. Delimitări conceptuale Pedopsihiatria este definită de Sillamy ca o specialitate medicală, având drept obiect
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
analitic atât cu realismul, cât și cu instituționalismul (Moravcsik, 1997, p. 513). Totuși, recursul la afinitățile dintre liberalismul sociologic și constructivismul lui Wendt prezintă capcane potențiale. Potrivit unei critici la adresa lui Wendt, abordarea lui se bazează pe termeni teoretici dificil de definit (Keohane, 1989b; Keohane, 2001). Totuși, într-un studiu recent, Alderson face un exercițiu conceptual de "deminare", care facilitează aplicarea conceptelor constructiviste la analiza empirică (Alderson, 2001). Alderson definește "socializarea" ca internalizare a normelor. El observă că abordările socializării se deosebesc
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este atât de nesemnificativ, încât poate fi ignorat (Wendt, 1999, pp. 98-102). Pentru a oferi o explicație completă a socializării statului, sistemul internațional trebuie să fie înțeles în termeni holiști (structura afectează și proprietățile, nu doar comportamentul) și idealiști (structura definită în termeni culturali, și nu materiali). Astfel, Wendt dezvăluie că, după ce asumpțiile filosofice aflate la temelia neorealismului sunt expuse într-un mod adecvat, ar fi fals să se afirme că descrierea neorealistă a sistemului internațional funcționează prin auto-reglementare reflexivă. Într-
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cunoaște bine decât prin intermediul efectelor sale sociale". Émile Durkheim, De la Division du travail social, PUF, Paris, 1991, pp. 30-31 (ed. I, 1893) În Regulile metodei sociologice (1895), el face din această opțiune o regulă a metodei. De pildă, crima trebuie definită prin efectele ei juridico-judiciare, adică prin pedeapsă. Sociologia are, din acest punct de vedere, o postură științifică analogă celei a fizicii: pentru a descrie un fenomen ("electricitatea", de exemplu), omul de știință îi observă efectele introducând măsuri. Prin acest mijloc
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că aceasta din urmă este forma generală prin care rutinizarea cuprinde religiosul, economicul, artisticul, politicul: funcțiile de excepție, figurile exemplare, idealurile legendare sfârșesc prin a se disipa în banalitatea competențelor, sta-tuturilor și rolurilor. Se diluează în ordinea corporațiilor, al instituțiilor, definite atât prin anonimatul diviziunii muncii și al producției, cât și prin impersonalitatea serviciilor și contactelor. Procesul devine mai complex, suscită evenimente regulate și repetitive în cadrul unui calendar de activități rituale. Rutinizarea creației artistice Acest proces se aplică, mutatis mutandis, de la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nu știm niciodată ce acțiuni benefice împiedicăm dacă le restrângem libertatea indivizilor de a-și servi semenii în orice manieră doresc. Toate actele de interferență însă reprezintă astfel de restricții. Ele sunt, desigur, întotdeauna adoptate pentru a obține un obiectiv definit. Rezultatelor direct previzibile ale acestor acțiuni ale guvernelor le vom putea opune în fiecare caz individual doar probabilitatea ca anumite acțiuni necunoscute dar benefice realizate de către unii indivizi să fie împiedicate. În consecință, dacă astfel de decizii sunt făcute de la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
chiar și între indivizi care nu se cunosc personal, care nu împărtășesc aceeași religie sau limbă și care s-ar putea să nu se întâlnească niciodată. Existența unor câștiguri potențiale de pe urma schimbului și facilitarea schimbului prin drepturi de proprietate bine definite și sigure din punct de vedere legal fac posibilă caritatea între străini și dragostea și și prietenia peste granițe. Critici de natură economică 3. Activitatea piețelor duce la apariția monopolurilor Fără intervenția guvernului, o piață liberă va duce la apariția
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să genereze gradații de certificare, licențele de practică sunt binare; fie ești, fie nu ești licențiat. Mai mult, în profesiunile licențiate se întâmplă adesea ca licențele să fie revocate dacă profesionistul licențiat adoptă "un comportament neprofesionist", care este de regulă definit ca incluzând publicitatea! Dar publicitatea este unul dintre instrumentele dezvoltate de piață în cursul evoluției sale pentru a furniza informație informație despre disponibiliatea produselor și serviciilor, despre cantitățile relative, despre prețuri. Licențierea nu este o soluție pentru cazurile de asimetrie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bogăția este creată este să fie generate stimulente pentru ca oamenii să o creeze. Nu s-a descoperit niciun sistem care să genereze stimulente pentru crearea de bogăție mai bine decât o face piața liberă, bazată pe drepturi de proprietate bine definite și sigure din punct de vedere legal și pe instituții legale care facilitează schimbul. Există o singură cale pentru ieșirea din sărăcie și aceasta este calea creării de bogăție prin intermediul pieței libere. Termenul "țară în curs de dezvoltare" este frecvent
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de regulă bogăția la o scară enromă. În schimb, redistribuirea nedorită de proprietate (care este cunoscută sub numele de "furt", când este realizată de cetățeni) este interzisă sub regulile care guvernează piețele libere, care reclamă ca proprietatea să fie bine definită și sigură din punct de vedere legal. Piețele pot redistribui bogăția, chiar și atunci când titlurile de proprietate rămân în aceleași mâini. De fiecare dată când valoarea unui activ (asupra căruia deținătorul are un titlu de proprietate) se schimbă, bogăția deținătorului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ele sânt deci fie așezări voite sub limita interioară, fie comportamente inadecvate față de secvența "de depășit-de atins". Ca și destinul, maladiile de destin sânt răspunsuri posibile ale libertății la trăirea anticipată a morții în viață; dar, spre deosebire de destin, ele trebuie definite ca rezolvare negativă a dialogului dintre finitudine și libertate. * Rezultă de aici că situările spontane sub limita interioară nu sânt echivalente cu o maladie de destin, așa după cum hărnicia oarbă a depășirii nu creează un destin. Sânt semnificativi din punct
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
adică în libertatea mea și în iubirile mele; și dincolo de toate, în chiar sursa libertății și a iubirii mele. În cele din urmă sânt felul în care, iubind, mă pierd în libertate. Dar pentru că libertatea este în esența ei ne-definită, eu nu am niciodată un chip definit, ci doar pe acela al iubirilor și pierderilor mele. Sânt peste tot în abandon, în cedare, în renunțarea mea la mine. Eul meu e traversat fără încetare de un zvon al dispariției. Sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mele; și dincolo de toate, în chiar sursa libertății și a iubirii mele. În cele din urmă sânt felul în care, iubind, mă pierd în libertate. Dar pentru că libertatea este în esența ei ne-definită, eu nu am niciodată un chip definit, ci doar pe acela al iubirilor și pierderilor mele. Sânt peste tot în abandon, în cedare, în renunțarea mea la mine. Eul meu e traversat fără încetare de un zvon al dispariției. Sânt disoluția și resurecția mea în toate în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
realizat totuși până acum? Am stăruit asupra silogisticii, care mi-a dat satisfacții. Pot spune că printre logicienii de aici mi s-a omologat mica mea contribuție silogistică. De altfel, silogistica mi se potrivește: este un lucru cu granițe perfect definite, adaptat întru totul la modestele mele puteri matematice. De dat, silogistica nu poate da ceva mare, dar este very nice. Dacă aș fi rămas la silogistică, aș fi fost asemenea unui ceasornicar care face ceasornice într-un mic atelier într-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e mai mult o ironie și un atentat la bătături decât un pavagiu, d. ex. Bucureștii, cărora totuși nu li vom refuza numele de oraș. De-aceea definiția economiei politice ar fi fost și mai esactă și mai vie. Prin definiții rele copiii învață a lua sama la lucruri neesențiale și a trece cu vederea pe cele esențiale. O greșală gramaticală de care foiește cartea este substituirea persoanei a treia plurale prin a treia singulară. Ex.: "Din ce se compune locuințele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și cu al Belgiei, între nordul Franciei și estul Germaniei. Astfel sperăm că, în interesul păcii și al civilizației, marile puteri nu vor pregeta să, complecteze opera de la 1856, acordând României printr-un act special o situație francă și bine definită, puind-o în pozițiunea în care a pus pe Elveția și Belgia. Principiul neutralității intrând în dreptul ginților, trebuie să aibă aceeași consecință la porțile Orientului ca și în Occident. Aici, ca și acolo, țările neutre trebuie să formeze o zonă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
singurul element istoric care are gură, căci celorlalte bursa le-au închis-o demult; bursa și acea politică eterogenă care nu are în vedere binele popoarelor, ci esploatarea lor. Dar, dacă maghiarii au bunul de-a fi o naționalitate bine definită, ei pe de altă parte repetează sub coroana Sf. Ștefan acelaș joc pe care parlamentul austricesc îl esercitează dincoace de Leita. Maghiarii sunt întru atâta o putere alături cu parlamentul din Viena, întru cât în urma lor au un popor al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că bacalul grec a lui Moruz Vodă, a cărui dugheană era în colțul casei de astăzi..., ulița mare, se numea Hagi-Petcu și că acest nume conține în mod embrionar toată spița neamului barzilor rătăcitori. Iar cât despre cele câștigate sub definita * grijă austriecească, știm numai că aceste titluri (von pur și simplu) s-a dat oricărui mazil (ruptaș) a părții anexate din Moldova. Noi nu ținem acestea, suntem aceia cari ne speriem mai puțin decât oriunde de titluri pompoase și de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bizantine manifestate pregnant în conținutul ei”, conferindu-i-se, în mod indubitabil „un caracter local băștinaș, deci românesc”. Eugenia Zaharia prezintă cultura Dridu ca fiind „cultura materială provincial-bizantină în regiunile de la Dunărea de Jos, dezvoltată pe elementele de origine romană”, definită, în cele din urmă, a fi o „civilizație a poporului român deja format”. Prin urmare, comunitățile familiale ce vor evolua cu timpul spre satele medievale de mai târziu, își trag seva și obârșia din locuitorii care au ocupat vetrele ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în tot ce-i va învăța, adică le va cere sau porunci, dar tot după reguli ancestrale adaptate pe parcursul timpului intereselor celor puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
epidemiologice (ESPAD), dar și convorbiri de cercetare (Devine, 2001), cercetare-acțiune și evaluare a programelor (Shermann et al., 2002), anchete intensive privind factorii de risc (de exemplu, Fortin și Bigras, 1996; Fortin, Royer et al., 2000) formează acum o literatură bine definită. De unde posibilitatea de a pune în practică al doilea orizont al cercetării, care înseamnă, după expresia lui Latour, "crearea unor colegi", adică a unor oameni capabili să înțeleagă și să critice ceea ce se face (metodologia) și ceea ce se spune (modelele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violența pare să se sustragă unei definiții unice. Trebuie spus că fenomenul se vădește relativ: relativ la o epocă dată, la un mediu social, la circumstanțe particulare. Depinde de codurile sociale, politice și juridice ale epocilor și locurilor în care este definită. Poate chiar să depindă de starea de oboseală a unui individ la diferite ore ale zilei. Același nivel de zgomot într-o clasă poate fi perceput ca un zgomot de fond normal în cursul zilei și poate părea un zgomot
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vedere sociologic și psihologic: ea ține de incorporarea dominației trăite de clasele sociale cele mai defavorizate material de pe planetă. Ne putem gândi aici, bineînțeles, la Bourdieu și la a sa teorie a habitas-ului. Această teorie trimite la o violență simbolică definită ca "putere care ajunge să impună semnificații și să le impună ca legitime, disimulând raporturile de forță care stau la temelia forței sale" (Bourdieu și Passeron, 1970, p. 18). Pentru Bourdieu, forma supremă de violență simbolică este că "produșii dominați
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Politica internațională se caracterizează prin diferențiere funcțională, mai ales în ce privește economia sa politică. Mai vizibilă în versiunea sa referitoare la regimuri, teoria stabilității hegemonice conferă o mai mare importanță cauzală distribuției puterii, dar numai în cadrul unor arii de probleme bine definite. În fine, teoriile realiste care se apropie de economia politică structuralistă (capitolul 11) au mers și mai departe cu redefinirea politicii și a puterii. Pe o cale deschisă de realiștii timpurii, distincția între politica internă și cea externă este iarăși
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
să nu se aplice chiar atît de bine teoriei sale. El dă două motive. Într-un pasaj în care discută despre rezultatul colectiv al acțiunilor ca variabilă dependentă, el subliniază dificultatea evaluării distribuției puterii: "Deoarece se prezice doar o vag definită și inconstantă condiție de echilibru, e greu de spus că vreo distribuție dată a puterii falsifică teoria" (Waltz 1979: 124). Cu alte cuvinte, atunci cînd acțiunea statului nu pare să aibă drept rezultat o echilibrare a puterii, acesta poate fi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]