3,536 matches
-
a organelor de vorbire prin modificarea tubului fono-articulator, fie datorită unei „obstrucții nasale”, fie datorită „unei comunicații între rezonatorul oral și cel nazal” (220; p.13). Timbrul sau structura de supraton numită adesea „nasalitate” - este rezultatul unei rezonanțe care se degajă în pasajul de trecere nasofaringian, marcând pe o scară largă în hiper sau hipo, limitele dintre normal și patologic. Modificările care se produc la acest nivel amplifică rezonanța nazală determinând fenomenul patologic al nasalizării, descris pentru prima oară în literatură
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
chiar la vârstele mai mari (tabel 9). Frecvența răspunsurilor ratate se mențin de asemeni în procente crescute la copiii rhinolalici și ele constau în răspunsuri fără sens, prin analogii fonetice de contaminare (tabel 10). Concluziile cele mai interesante care se degajă din experimentele noastre s-au dovedit a fi cu privire la conținutul noțional al cuvintelor din punct de vedere al naturii legăturilor stabilite, al conținutului stimulilor concreți sau abstracți. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este de altfel o probă neverbală). În rezumat noi relevăm atât pentru înțelegere cât și pentru realizare, răspunsuri care denotă dificultăți de exprimare lingvistică la grupul de subiecți rhinolalici, de organizare și ordonare, precum și de sesizare a ideii care se degajă din imagine la grupul de subiecți cu despicături asociate cu debilitate mintală. Observațiile și constatările pe care le-am făcut asupra acestor categorii de subiecți, permit sintetizarea rezultatelor obținute în tabelul 13. Putem afirma că dezvoltarea vorbirii la copiii rhinolalici
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1.2. Din motive de spațiu, nu vom putea să analizăm la fel de amănunțit microarticularea tuturor textemelor existente în Creanga de aur. Prin urmare, în secțiunea de față ne vom mulțumi să identificăm câteva dintre textemele proeminente ale romanului și să degajăm succint câteva dintre sensurile lor, care ne vor pregăti astfel terenul pentru explorarea modului de macroarticulare a câmpurilor referențiale. Revenind la textul sadovenian, e de semnalat că primul capitol/macro-cadru al romanului vehiculează încă trei texteme, chiar dacă mai dificil de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prin acceptarea a ceea ce poate fi numit realismul trimodal. Pornind de la concepția lui Avicenna 96 care identifică trei moduri de existență: ante multiplicitatem, care nu apare nici ca universal nici ca particular, inmultiplicitatem, realizat în natură, și post multiplicitatem, universalul degajat de gândire printr-un act de abstracție s-a dezvoltat o concepție realistă privind trei forme ale universalului: ante rem, in re, post rem. Această concepție a fost dezvoltată inițial de Albertus Magnus și aprofundată ulterior de către Thoma d'Aquino
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Céline) se asimilează cu decăderea Moldovei. Beția, dezolarea pun stăpînire pe ținuturile moldovene locuite încă de vechii boieri, anacronici și retrograzi. Iașii, capitala, seamănă unei bătrîne curtezane care și-a pierdut bijuteriile; un aer de trecut și de supraviețuire se degajă din ultimul salon ce se deschide politicienilor epocii, doamnelor ce coboară din trăsurile cu blazon (Sadoveanu, Venea o moară pe Siret, 1925)". De reținut sînt consistentele, aplicatele și nu mai puțin numeroasele trimiteri la literatura românească. Trei sînt elementele, în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
persoanele continuă să se manifeste în mod deranjant sau devin violente, este recomandabil să închei cât mai repede. Unii reporteri fac o glumă chiar atunci când trec prin astfel de situații, marcând natural neprevăzutul acestora. Dacă nu te simți suficient de degajat pentru a folosi situația în avantajul tău, evit-o delicat. 5. Rămâi fără sunet în timpul directului - de câte ori nu ați văzut reporteri care vorbesc la televizor, dar nu pot fi auziți? Întreruperea sunetului în direct este unul dintre coșmarurile vieții reporterilor
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
din Iași. Toți maeștrii de balet - Nicolae Iacobescu, Anton Romanovschi, Bella Balogh și Marilena Preoteasa Tutova - care au montat spectacole în primele stagiuni aveau în Natalia Vronschi unul din pilonii de bază ai concepției lor regizoral coregrafice: Lirismul ce se degaja din mișcările și trăirile sale în rolurile încredințate erau proprii temperamentului său mereu visător. Odată cu prima premieră coregrafică clasică la 19 februarie 1958, în rolul Swamildei din opera Coppelia de Leó Delibes, Natalia Vronschi-Gașler a creat personaje de neuitat: Maria
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la Saint George în The East (1715-1718) mai ales, el concentreaz?, �n singurul turn care surmon-teaz? corpul clasicizant al bisericii, asocieri de elemente din vocabularul clasic, �ndr?znind varia?îi de scar? �n afară regulilor de compozi?ie admise. Se degaj? de aici o tulburare stranie, foarte �ndep?rtat? totu?i de senzualitatea difuz? a numeroase opere baroce continentale. Particularitatea barocului englez nu const? nici �ntr-o ornamenta?ie specific?, nici �ntr-un spa?iu complex ?i dinamic, ci �n aceste jocuri sintactice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ai clasicismului; �nfruntarea pe care o g?sim �n Fran?a o dat? cu interzicerea lui Viollet-le-Duc de a preda la ?coală de Arte Frumoase, �n 1864. Oric�ț de stufoas? ar p?rea produc?ia arhitectural? eclectic?, se pot degajă dou? practici constituente esen?iale. Fie se compune o oper? plec�nd de la o op?iune pentru ele-mente tipice ale unui stil istoric; fie se combin? �ntr-o aceea?i construc?ie �mprumuturi din stiluri diferite. �n primul caz, se ob
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ramp? care invit? la plimbare arhitectural? c?ci, dac? ea, casa, func?ioneaz? cu o eficacitate cvasi-mecanic?, ea conduce ?i la vis �ntr-un parcurs poetic. Din numeroasele construc?îi moderniste din anii �20 p�n? �n �40, �n Europa, se degaj? un ansamblu stilistic puternic marcat � calificat, de altfel, drept �internațional style� de americanii H. R. Hitchcock ?i Ph. Johnson, �n 1932 � dar de asemenea larg diversificat. Dac? noile cl?dîrî ale Bauhaus-ului (Dessau, 1925-1926; vezi pliantul, foto 25), oper? a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
stă sub semnul hazardului (la fel gândea și Valéry23), ulterior însă, forma, pe care poetul o dezvolta organic, din materialul experiențial, si nu o impune "mecanic" dinafară, îi aparține, este doar răspunderea lui. Iată de ce, Barbu respinge doctrina suprarealista: Suprarealiștii degajează din vis mai mult logică de succesiune a visului, bazată pe confuziunea contrariilor, fără: a se apropia de ceea ce noi am îndrăzni să numim lumină visului. Trebuie să răscolești în domenii cu totul străine de literatură și de suprarealism ca să
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu o forță atât de mare încât pot distruge clădirile din calea lor. Radiațiile termice, lumina orbitoare și căldura extremă emanata de explozie cauzează arsuri letale. Unii oameni de știință au ajuns la concluzia că în timpul unui război nuclear fumul degajat de o serie de explozii ar acoperi întreaga atmosferă, cauzând așa-numita ”iarnă nucleară”, care ar determina scăderea temperaturilor atât de mult, încât majoritatea formelor de viață ar fi distruse. Exploziile nucleare cauzează, de asemenea, si radiații radioactive care pot
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Doina-Mirela IORDAN, Gigliola LASCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93157]
-
90% mai puțină energie electrică decât sursele de iluminat incandescente. Cu ajutorul tehnologiei LED se face economie: de energie electrică, de costuri de Întreținere și montaj; În același timp, utilizând această tehnologie, avem emisiuni nule de dioxid de carbon, iar căldura degajată de aceste surse este În cantități minime. Fațade iluminate cu tehnologie LED Datorită evoluției spectaculoase din ultimele decenii a tehnologiei LED, tot mai multe edificii folosesc aceste sisteme de iluminat pentru a-și defini imaginea nocturnă. În acest moment putem
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
-
oriunde. Când scotea, la Botoșani, efemera publicație Reînvierea (1903), Xenopol se situa deplin pe linia discursului regenerativ de la Putna, ca și atunci când Îi Îndemna pe studenți să adopte ca deviză Solidaritatea sau Datoria. Un militantism civic de sursă romantică se degajă din mai toate demersurile sale, Încă din anii formației. „Căci om am fost / și aceasta luptător Înseamnă“, nota Într-o misivă din Berlin, citând un distih goethean, Însușit ca o deviză personală. În dezacord cu spiritul hipercritic și decepționist din
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
nefiind câtuși de puțin respins. Acum trec la chestiunea cu Mtele de Pietate. Azi 19 / XI / 900 am primit o carte poștală de la direcția muntelui de pietate că bijuteriile înregistrate la nrele. 250, 251 din 11 Mai / 900 au fost degajate de Mr Suykens Alphonse, rue de l'Empereur 1324. Când eu am avizat direcția Muntelui de Pietate chiar la 13 Mai / 900 și când lucrurile s'au petrecut în fața ochilor directorului de degajament, știind directorul prea bine ca având nevoie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pentru meditații, pentru o trăire sentimentală mai continuă și mai fidelă. Precum și dacă omul din provincie ar vrea să vadă că acolo unde sunt oameni numeroși și ciocnirea ideilor și fecunditatea artistică sunt mai firești și deci mai actuale. Provincia degajă o anumită doză de monotonie. Poate tocmai în aceasta se ascunde și farmecul ei. Locul în care nu se întâmplă nimic (în formularea lui Mihail Sadoveanu) și în care timpul parcă stă în loc are însă și atuuri: "Provincia citește mai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Acesta este un realism datorat, la copil, continuei confuzii Între subiect și obiect, Între exterior și interior. Distincția dintre cuvinte și lucrurile desemnate apare În jurul vârstei de 10-11 ani. Distincția dintre gândire și lumea exterioară nu este Înnăscută, ci se degajează și se construiește lent. Realul este impregnat de aderențele eului, iar gândirea este văzută sub formele materiei fizice. Pentru copil, Întregul univers este considerat a fi În comuniune cu propria persoană și a asculta de propria persoană. Punctul de vedere
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
caracterizat prin rigiditate, imobilitate, precizia formei, absența lumii Înconjurătoare și (2) tipul senzorial, În care casa, fără o formă precisă, există și printr-o lume ambiantă (soare, cer, copaci). Casa natală este o casă locuită Întotdeauna și, de aceea, ea degajă valori de intimitate. Dincolo de amintiri, casa natală este și va rămâne Înscrisă În noi. De-a lungul timpului ea a descris În noi o ierarhie a diverselor forme de a locui. De aceea, suntem, de fapt, diagrama funcțiilor asociate acestei
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
și urme ; se sprijină pe contrarii aflate în coprezență și tensiune, asemenea unor poli electrici. Cu cît diferența sau opoziția lor e mai intensă și mai intens realizată, cu atît mai mare este potențialul de energie intelectuală pe care îl degajă, ajutînd mintea să urce participativ spre ținta ei incircumscriptibilă. între cele două extreme va țîșni mereu un surplus ireductibil de sens1, se va deschide un gol în care misterul își lasă întrevăzută infinitatea sensurilor, atrăgîndu-l pe călătorul contemplativ spre alte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stare naturală a umanității" ar desemna psihologia și comportamentul omului primitiv, acestea ar fi oricum imposibilă de cunoscut. Am regăsi de fiecare dată ca fundament al stării civile comportamentul și dorințele omului civilizat. În formularea ipotezei despre starea naturală, Hobbes degajează principiile naturii umane prin observație și abstractizare, plecând de la omul civilizat, numai că această abstractizare este imperfectă. Starea naturală păstrează anumite scheme de comportament care îi permit lui Hobbes să reinventeze societatea plecând de la ele. Dar aceasta nu este tot
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
unei culturi, a unei gîndiri sau a unei civilizații". Pentru a nu mai vorbi de faptul că fondarea înseamnă "să spui moștenitorilor ce le revine în mod legitim, să dai, prin testament, un sens celor transmise". Prin urmare, decupînd și degajînd figuri ale gîndirii din fondul de reprezentări, noțiuni, idei ale unui spațiu cultural, gîndirea fondatoare a ancorat popoarele și civilizațiile în spirit, în durată, în tradiție, într-un universal concret comun, dîndu-le deopotrivă, începînd de atunci, o continuitate temporală. Căci
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
148. Pe de o parte, sunt perioadele de culturi locale, cu orizont îngust, atașate anumitor forme exclusiviste de viață și de gând. Pe de altă parte, sunt perioadele eonice, cu orizont larg, caracterizate "printr-o creștere enormă a conștiinței", mai degajate de mediul crono-spațial, dominate de "aspirații universaliste". Acestea sunt perioade de vaste sinteze, de determinare a vieții dintr-un centru spiritual". Așa a fost, susține Blaga, budismul sau creștinismul. Trecerea de la o perioadă de culturi locale la una eonică se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Chiar logica lui Hegel, care prin introducerea contradicției poate părea o "emancipare revoluționară" de logica aristotelică, stă tot sub semnul acesteia, regăsind identitatea și noncontradicția în Ideea absolută 456. În privința logicii moderne (logistica), aceasta n-a făcut decât să se degajeze de suportul metafizic aristotelic, devenind pur formală. Însă, a păstrat neschimbate principiile directoare ale logicii clasice 457. Tocmai de aceea, Lupașcu înglobează în expresia "logică clasică" "toate aceste logici, supuse celor trei principii și constituind sectorul pur logic al corpului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
neliniștiții sâmburi" prefigurează rodul ceresc, "sacra sămânță" a transcenderii care, asemeni unor "aripi [ce] așteaptă-n ou"38, ascunde în sine zboruri lăuntrice.39 Inima prin care se vede cerul Locul de generare a frumuseții e lumina pe care o degajă reflectarea cerului în suflet. Ea încolțește și se susține prin toate cele care - deși ontologic inferioare - îi garantează existența și menirea. Coborârea "în neagra vale-a inimii fertile", "până-n fund la sacra origină"40, echivalează cu străbaterea - în amonte - a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]