28,239 matches
-
sunt la doar un pas să-l întreb dacă știe vreo insulă în care să nu ne trezim că dau peste noi Geoană, Văcăroiu, Vadim sau Becali. Sau chiar Tăriceanu. Dacă până acum românii care doreau să plece aveau mai degrabă motive de natură economică, începe să se formeze o pătură de oameni care suportă din ce în ce mai greu atmosfera poluată până la sufocare a vieții publice din țară. Minciuna, rapiditatea schimbării îngerului în ticălos și-a ticălosului în salvator al nației, persistența celor
Dulcele gust al nemerniciei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9900_a_11225]
-
să-l reprezentăm ca o năstrușnică pocitanie? Nu. Părerea mea este că felul în care urmărește cu ajutorul legii zapisul spre a smulge ceva din trupul lui Antonio, strictețea, răceala și precizia ce-l caracterizează pe această cale îl aseamănă mai degrabă cu un creier electronic decît cu un om. Spectacolul meu îl doresc astfel, ca Antonio și Portia să se întîlnească într-un joc periculos cu un computer de o complexitate mare": "Cuvintele lui Prospero, în spectacolul de adio cu Furtuna
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
unor stranii, inexplicabile sabordaje: După mai multe decenii de obediență militantă, asistăm șîn Estț la explozia compensatorie a unui spirit critic devastator: nimeni nu e la adăpost de voluptatea generalizată a discreditării. În loc să fie valorificate, solicitate, stimulate, elitele sunt mai degrabă obiectul unei dezlănțuite culpabilizări." Andrei Pleșu își asumă acest risc, argumentând cu o firească eleganță nevoia unui climat prielnic restaurării elitelor într-un moment când, cum se întâmplă acum la noi, sunt disparente orice criterii, convingeri, inițiative pozitiv productive, iar
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
Cosmin Ciotloș Probabil ceea ce face ca textualismul să fie deopotrivă temut și repudiat în poezia ultimilor ani nu e, așa cum se induce adesea, o eventuală carență de autenticitate, ci mai degrabă accesul tot mai dificil la ficțiunea din spatele rândurilor. Așadar, nu atât excesul teoretic și narcisiac ne incomodează, nu impresia continuă de palimpsest ne face sceptici, cât senzația fără cale de întoarcere că scrisul poate deveni atât de autonom încât să
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
tutelară", minându-și propria autonomie. Colonelul, personaj pentru care întregul destin exterior nu a fost decât declicul unor procese invizibile, propune o mântuire prin ficțiune, prin arta și exercițiul povestirii, chiar dacă acestea nu au un sens clar definit, ci, mai degrabă, unul proiectiv, plasmatic. Povestirea colonelului, desfășurată pe un parcurs temporal apreciabil, e pânza de păianjen ce-i răpește pe cei doi de la rosturile lor, le deturnează finalitatea poveștii de iubire, îi supune unei presiuni continue. Gradul de înrobire al ascultărorilor
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
sl?iciunea Reginei este Mignon (Marioara, c??orit?cu regele Alexandru al Iugoslaviei), "gr?unică" i veselă Mignon, radioas?dup?ce-l nate pe Duan-Petru. Prin contrast, Elisabeta, soia Regelui George al Greciei, este "ar?oas? cu o privire mai degrab?crud?.. O fiin?tulbur?oare, misterioas?i bine f?ut?că s?i ?nebuneasc?pe b?băi." Ajunge s?i suceasc?mintea p??i cumnatului ei, Regele Alexandru. Are o pasiune boln?icioas?pentru smaralde i face destul de frecvențe crize
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
spiritual. Discursul pictorului pornește, așadar, de la epica vetero- și neotestamentară, continuă cu existența exemplară, la limita umanului cu divinul, și sfîrșește cu realitatea culturală propriu-zisă, dar deja fixată în tiparele mitului. Într-un anume fel, el reface întregul traseu, mai degrabă al conștiinței decît al umanității, de la Geneză și pînă la substituția sacrului prin estetic, însă înlocuiește discursul și fabulația obișnuită cu secvența definitorie care activează memoria și face din privitorul însuși propriul lui povestitor. Eva, Alungarea, Cain și Abel, Moise
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
coastele, coatele ...". Să fie, totuși, Lili o ingenuă ca Florica din Zburătorul lui Heliade Rădulescu, cuprinsă de neînțelese chinuri ce-i aduc "vinețele" pe sîn și îi smulg confesiuni delirante : "Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc" sau, mai degrabă, o cochetă cu temperament aguichant trecută deja, generic, în rîndul curtezanelor ? Numele ei poate fi derivat, deopotrivă, de la "liliachiu" (lila), care la Dimov reprezintă însuși misterul, de la "lilial", căci grația și gingășia crinului sporesc strălucirea pielii ei albe ori, în funcție de
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
cînd studentul amețit "de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii" scrie pe margine de caiet "versuri dulci, de pildă / Către vreo trandafirie și sălbatică Clotildă", eroina lui Dimov este puternică ("masivă"), "ușor sașie", dar total dezinhibată. Cu înclinații mai degrabă spre vir decît spre femina, Clotilda preia inițiativa și îl seduce pe melancolicul "vîrcolac albastru". În Cină cu Marina, numele propriu conduce spre delicii culinare culese din adîncuri marine. Stînd de o parte și de alta a unei mese imense
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
ales în mediile de mare îmbulzeală, tinerii sunt cei mai primejduiți, din lipsă de imunitate, iar dacă cineva afirmă că infectarea aduce și anume avantaje celui avariat, e indicat să schimbăm postul, și rămânând în fața micului ecran să urmărim mai degrabă fundurile goale ce ni se întind în prim plan, rotunjite imens, chiar pe ecranele cele mai plate. Cu șireturile ce le trec printre fese se spânzură regizorul, poate însuși proprietarul postului. Exagerez. Cele două emisiuni dedicate ultimului zimbru al trecutului
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
plan preconceput. Întâmplarea și jocul capricios al memoriei sunt cele care structurează materia. Mai mult, o serie de însemnări (mai cu seamă observațiile din zona politicului) par a fi scrise la zi, sub impresia evenimentului și, de aceea, țin mai degrabă de specificitatea unui jurnal decât de perspectiva retrospectivă pe care o presupune o carte de memorii. Dar acest lucru are mai puțină importanță. Cert este că însemnările cuprinse în cele trei volume publicate până în prezent recompun harta preocupărilor intelectuale ale
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
farsă din România acestor ani. Dacă unul din stâlpii cei mai de nădejde ai național-comunismului ceaușeștian a fost pus în libertate după doar cinci ani de excutare a pedepsei, înseamnă că ne binemerităm soarta. Evident că prin această pedeapsă mai degrabă simbolică s-a încercat plasarea întregii vinovății în contul analfabetului Ceaușescu. Corupt de putere până în măduva oaselor, cizmarul din Scornicești n-ar fi putut ajunge, totuși, să terorizeze un întreg popor fără sprijinul unor indivizi din categoria lui "Te leagă
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
dizlocată, nu șunt invocate în beneficiul ilustrării unei teze, a solidarității camarazilor la nevoie, a dedicației pentru un ideal, al amplasării unei investiții sentimentale în erou. Inițiativa lui Coști ține de naivitatea lui. Caracterul dramatic al situațiilor se reconstituie mai degrabă prin absurdul unei confruntări care seamănă cu un joc de-a babă oarbă, diversiunea la care am luat cu toții parte. Se trage din toate părțile, insă inamicul nu este vizibil. Pe fondul confuziei generale eroismul dispare, iar confruntarea se transformă
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
vadă o deschidere ilimitată în ceea ce numește impropriu, oricum am privi lucrurile, "Literatura evantaică" (114). Discutabilă mi se pare identificarea scriiturii, abundent și chiar abuziv referențială, "consemnativă" (p. 53), termen prin care, se știe bine, E. Negrici (minimalizator, poate mai degrabă involuntar, al onirismului estetic, pentru el un curent literar "de mansardă") o identifica la poeții metonimici de felul lui Abăluță. În cartea sa - de debut - Daiana Felecan are nu doar atașament pentru (meta)texte, dar și o detașare, nu întotdeauna
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
faci, asta-i altă poveste... Sunteți unul dintre discipolii celebrului Profesor Setlacec. Ce alte lucruri, pe lângă meseria propriu-zisă, v-a mai învățat ? Ce-nvață omul de la părinți? Cam totul, nu? Poate că nu e bine spus m-a învățat. Mai degrabă aș spune că exercită un fel de magnetism căruia nu-i poți rezista și care te pune pe o anumită direcție. O direcție bună. Relația maestru-discipol a fost foarte frumos discutată de domnii Pleșu și Liiceanu, de curând. Dovadă că
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
sau categorii de activități, medii de muncă și dezvoltare profesională. Ele sunt structuri stabile, motiv pentru care au o capacitate predictivă bună în comparație cu alte măsurători. Dacă aptitudinile se referă la aspectele legate de „ceea ce poate” elevul, interesele sunt legate mai degrabă de componenta „ce dorește să facă”, fiind strâns legate de satisfacție și motivație. Instrumentul ales de noi, JVIS oferă o cantitate ridicată de informații, ușor de interpretat, oferind informații despre roluri de muncă preferate, stiluri de muncă și teme ocupaționale
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
permanenta jovialitate și bună dispoziție. Jurnalul secret este o carte lejeră, agreabilă, care se citește cu mare plăcere, dar care, trebuie spus din capul locului, nu aduce nici un fel de revelații majore privind eventualul eu ascuns al criticului. Este mai degrabă o proză satirică de observație socială care parodiază cu umor scrisul memorialistic. Dacă ar trebui să i se găsească un echivalent în proza românească actuală aș spune că scriitorul cu care acest Alex Ștefănescu (autorul de "literatură memorialistică") se înrudește
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
micile anecdote cotidiene, jurnalul lui Alex Ștefănescu surprinde oarecum prin rolul modest acordat in-trospecției și comentării dezbaterilor de idei. Fiind vorba de jurnalul unui critic, așteptările vizau o mai apăsată atitudine reflexivă. Or, cum spuneam, jurnalul pare a fi mai degrabă scris de un prozator. Ceea ce, firește, nu este un reproș, dar presupune o grilă de lectură diferită de cea spre care ar fi trimis în mod normal numele lui Alex Ștefănescu. Chiar și atunci când vorbește despre sine, uneori chestiuni cât
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
După ce ai citit-o, însă, te freci la ochi, îți masezi ușor tâmplele și o iei de la început. După care o lași deoparte. Și o reiei a doua zi, trecând prin aceleași file mai mult albe decât tipărite și mai degrabă comune decât poetice. N-aș vrea să se creadă că am făcut o fixație fetișistă pentru Jucăria... lui Constantin Acosmei; dar nici n-aș fi crezut că mai este posibil un continuator necrispat al lui Bacovia, tocmai în acest ultim
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
a doua și a treia, poate la sugestia lui Mihail Diaconescu care a creat această marotă, cu un capitol despre "ipoteze privind cultura și literatura străromână", capitol absent în versiunea inițială. Ovidiu, exilat la Tomis, ar fi întemeietorul absolut, mai degrabă simbolic. Sunt invocate apoi scrierile patristice din epoca străromână, începând cu Ulfila, episcopul goților, și continuând cu Nicetas de Remesiana, Ioan Cassianus și Dionisie Exiguus. Un subcapitol se ocupă de fondul autohton și de conștiința romanității, altul de "ipoteza pelasgo-geto-dacă
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
segment reprezintă, într-un anumit fel, o atitudine artistică alternativă, dar alternativă nu atît prin tehnici și materiale, deși, în anumite cazuri, și în felul acesta, cît prin poziția morală, prin iconografie și prin aspirațiile estetice și doctrinare, ultimele mai degrabă implicite. Această categorie era reprezentată de gruparea din jurul lui Paul Gherasim, grupul Prolog în primul rînd, dar și de mișcarea mai amplă, de natură spiritualistă, alcătuită preponderent din artiștii care au debutat în deceniul șapte. Exista vag și un al
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
pentru sălbăticia făcută. Acest lucru să nu apară în ziare, și nici vreo aluziune. O atenție deosebită. Dacă se scrie că Rapidul a jucat brutal, se lasă, numai ce-am spus mai sus nu apare." Chestiuni, s-o recunoaștem, mai degrabă inofensive, făcând apel la un gen de precauție civică de inspirație militară, la o necesitate pur cazonă de instaurare și de păstrare a ordinii. Nu întâmplător, Serviciul Cenzurii era subordonat, în anii aceia, Ministerului de Interne și - iarăși - nu întâmplător
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
îl hrănim (analogia cu textul și cu scriitura este previzibilă). Hrana este prima dintre necesitățile corpului, pentru că, încă din viața intrauterină, suntem hrăniți de mamă. La vârsta adultă, alimentația devine o opțiune largă, desfășurată între anorexie și obezitate, extreme mai degrabă feminine, mai ales dacă ne raportăm la prima dintre ele. "Bărbați anorexici" este o expresie care, pentru moment, nu are referent. Când e vorba de alegeri nutriționale, există două elemente inconturnabile: canonul și felul în care publicul se raportează la
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
Campbell sau Penelope Cruz nu răstoarnă domnia lui "blond, ochi albaștri". Stau mărturie succesele Adrianei Karambeu, ale Claudiei Schiffer, ale lui Scarlett Johansson, pentru a nu pomeni decât câteva nume. Virtualul nu înspăimântă, cel puțin nu pe adolescenți. Este mai degrabă un spațiu securizat care întârzie cât mai mult confruntarea cu realul. Nu trebuie să ai întotdeauna o reacție, când ești în fața ecranului calculatorului. Sau, dacă o ai, nu e neapărată nevoie să o și împărtășești. Poți invoca o pană de
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
îi conferea o natură eschatologică, făcîndu-l valabil in aeternum. Cartea canonică (și, bineînțeles, autorul ei) devenea(u) transcendentă(e), ieșind din temporalitatea comună și supunînd istoria impactului său (lor) covîrșitor. Desigur, în linia saeculum-ului postmodern euro-american, autoarea se mișcă mai degrabă către o deconstrucție a acestui model arhetipal al "selecțiilor arbitrare", așezîndu-se, teoretic, în zona mutațiilor semantice și valorice cunoscute de canon după debutul industrializării în Europa (și extinderii sale peste Ocean). Fenomenul "canonizării" - în artă - își schimbă treptat referentul, ajungînd
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]