2,731 matches
-
Putna și de turnurile-clopotniță de la Mănăstirea Bistrița și de la Sf. Ioan Domnesc din Piatra Neamț, una dintre puținele construcții de acest gen păstrate din vremea lui Ștefan cel Mare. Muzeul din incinta mănăstirii, aflat în curtea complexului medieval Popăuți, a fost demolat în ultimul deceniu al secolului al XX-lea și pe locul său a fost construită o biserică nouă cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, în formă de navă și fără a avea turle. Zidul bisericii are 80 cm grosime, cu spații
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
a devenit biserică parohială. În 1957 au fost efectuate o serie de restaurări, cu această ocazie fiind demolată sacristia construită de catolici. Lucrările de restaurare și conservare din anii 1982-1989 au avut ca scop readucerea bisericii la forma inițială, fiind demolat un fronton în stil baroc amplasat pe acoperișul bisericii, deasupra intrării. Lipsită de pictură până atunci, biserica a fost pictată de prof. univ. Ion Grigore. S-au mai realizat o icoană în mozaic a hramului, amplasată deasupra ușii de la intrare
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
1713) se mai află case (românești) pe loc, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă”. Unele case și biserica au fost refăcute dar în luna mai, 1760, toți românii din sat au fost obligați să plece. Li s-a demolat și biserica și casele. După cum rezultă din acte și izvoarele nescrise, prin anul 1850 s-au așezat 10 familii de români creștini ortodocși, dar aceștia nu aveau biserică. Biserica veche de lemn, de lângă cimitir, a fost primită ca donație de la
Biserica de lemn din Vermeș () [Corola-website/Science/316664_a_317993]
-
și cu cheltuiala șătrarului Ilie Cârste și a altor credincioși, pe terenul biserici a fost construită în anul 1782 o casă de lemn cu patru camere și cerdac (la răsărit de biserică) pentru a servi ca școală. Școala a fost demolată în 1817. La 14 februarie 1792, o comisie formată din șase târgoveți, între care parohul Apostolache Ioanovici, protopopul Ioan Carashevici, și epitropul Bălnar, a întocmit un „inventarium asupra tuturor acareturilor, vaselor bisericești, veșmintelor, cărților și altor bunuri mari și mici
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
pridvor și pronaos fiind afectată de incendiul din secolul al XIX-lea (numai unele figuri se disting, restul fiind șterse), numai unele fresce din naos fiind bine conservate. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat și tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș. Din tabloul votiv se mai disting portretele lui Petru Rareș, ale Doamnei Elena și a doi copii. Istoricul de artă Paul Henry a cercetat pictura
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
amenințată cu demolarea, prin noul proiect al arterei de circulație "diametrala nord-sud", promovat de primarul Sorin Oprescu, partial prin acțiuni ilegale. Cinematograful Feroviar este o cladire construită în deceniul opt al secolului 19. Clădirea a fost incendiată la Revoluție, fiind demolat în 2010 în mod ilegal. În apropierea Pieței „Matache Măcelaru” se află bustul doctorului Haralambie Botescu. Medicul a desfășurat o activitate meritorie în combaterea epidemiilor în timpul Primului Război Mondial. Acest bust, realizat de sculptorul D. Mățăoanu în bronz, se află în actuala
Piața Matache () [Corola-website/Science/316670_a_317999]
-
de la sudul munților". (Bibliografie: Biserici de lemn. Monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, 1987) Constatându-se o gravă deteriorare a acoperișului bisericii vechi, dar mai ales a turnului, prin anii 50, în lipsa unui preot în sat, turnul bisericii a fost demolat, nimeni neavând inițiativa salvării lui, demolare care pentru cetățenii cei mai mici s-a petrecut într-un mod dramatic. După ce s-a stricat acoperișul, vreo 12 bărbați puternici din sat n-au reușit să dărâme turnul de care ancoraseră mai
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
1240. - 1241. Aceiași cu 1228.-1229. </br> 1242. - 1243. Aceiași cu 1230.-1231. </br> 1244. Ludovic, Delfin al Franței și Duce de Burgundia, cunoscut ca "Le Petit Dauphin" (n. 16.8.1682, Versailles - d. 18.2.1712, Castelul din Marly (demolat), Marly-le-Roi)</br> 1245. Marie-Adélaïde de Savoia (n. 6 decembrie 1685, Torino - d. 12 februarie 1712, Versailles)</br> 1246. Stanislaw I Leszczyñski (n. 20 octombrie 1677, Liov - d. 23 februarie 1766, Lunéville, Meurthe-et-Moselle)</br> 1247. Katarzyna Opalinska (n. 3 septembrie 1680
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
ajutor pentru construirea bisericii. În cererea lor, sătenii au subliniat că erau de mult timp fără biserică, așa încât erau nevoiți să țină slujbele în case, pe rând. Asta înseamnă că înainte ei avuseseră biserica lor, dar pe care, probabil, o demolaseră spre a-și construi alta. Preotul din Botean n-a voit să se întâlnească în anul 1724 cu Paul Laslo, fugind din calea acestuia. Biserica de lemn actuală trebuie să se fi construit deci între anii 1720-1724. Bătrânii satului afirmă
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
1908 în stil gotic-catalan pe str. Mircea nr. 18) și cea așchenază (Sinagoga Mare, construită în 1911 sau 1914 în stil maur pe str. C.A. Rosetti nr. 2). Sinagoga sefardo-romaniotă a suferit avarii la cutremurul din 1977, ea fiind demolată în perioada regimului Ceaușescu . În prezent, Sinagoga Mare nu mai este folosită de mica comunitate evreiască din Constanța, fiind părăsită, fără acoperiș și în pericol de prăbușire, lucru menționat în lucrarea "Seventy years of existence, six hundred years of Jewish
Sinagoga Mare din Constanța () [Corola-website/Science/318613_a_319942]
-
ale orașului proiectat. Au fost distruse de un cutremur din anul 401 e.N, dar reparate imediat de împăratul Arcadius. Foarte curând, în anul 413 e.N, pe timpul când împăratul Theodosius al II-lea era minor, prefectul pretoriului, Athemius, a demolat vechile ziduri și a ridicat o altă incintă de apărare majestoasă, mai largă și mai sigură. Aceasta era compusă din două rânduri de ziduri paralele și distanțate între ele, înconjurate de un șanț adânc și larg de apă. Minunatele ziduri
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
care se prevedea demolarea căminului de bătrâni „Sf. Împărați Constantin și Elena“, fiind avizată construirea unui imobil cu parcare subterană, spații comerciale și spații rezidențiale. Noul imobil urmează să facă parte din Proiectul Palas. Se prevedea faptul că va fi demolat Căminul de bătrâni din Podu Roș numai după ce firma care a solicitat avizul va construi un altul.
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
se află astăzi Hotelul Traian au existat anterior dughenele avocatului Scarlat Pastia (1827-1900), primarul orașului Iași în perioada 1877-1879. Deși magazinele din Piața Unirii și de pe străzile Arcu și Lăpușneanu îi aduceau un profit considerabil, primarul a decis să le demoleze pentru a ridica un teatru național. Proiectul nu a fost realizat însă, iar în locul edificiului cultural a ridicat Hotelul Traian. Mulțumit de calitatea podului Eiffel din Ungheni, Scarlat Pastia apelează tot la celebrul inginer francez Gustave Eiffel (autorul proiectelor unor
Grand Hotel Traian () [Corola-website/Science/318778_a_320107]
-
concluzionat că Biserica „Sf. Arhangheli” din Scânteia a fost fundată pe loc gol. Ea consideră că biserica a fost ctitorită inițial de Vasile Lupu, iar după un timp, probabil în timpul lui Constantin Duca (după cum menționează inscripția pictată), clădirea a fost demolată până aproape de fundații și reconstruită după același plan și tehnică de construcție a secolului al XVII-lea. În jurul bisericii există un cimitir vechi, în care se află pietre funerare din secolul al XIX-lea, sculptate cu motivul soarele și luna
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
1710 și pictată în anul 1771 a fost înlocuită de actuala biserică de zid în 1916. Hramul bisericii de lemn era „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, hram moștenit și de actuala biserică. Între cele două războaie mondiale biserica a fost demolată. Construită ca și alte biserici din comitatul Cluj (este vorba de bisericile din Feiurdeni, Măcicașu, Mihăiești și Dâncu), prin efortul comun al sătenilor, biserica de lemn a rezistat intemperiilor, timpului și oamenilor pînă în perioada interbelică când a fost demolată
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
demolată. Construită ca și alte biserici din comitatul Cluj (este vorba de bisericile din Feiurdeni, Măcicașu, Mihăiești și Dâncu), prin efortul comun al sătenilor, biserica de lemn a rezistat intemperiilor, timpului și oamenilor pînă în perioada interbelică când a fost demolată. În tot acest răstimp, biserica a fost martora vieții religioase a satului Suceagu, cu momentele de formare a parohiei, dotarea acesteia cu pământ parohial dar și momentele delicate în care comunitatea oscila între ortodoxie și uniație. "Cronica parohiei", scrisă de
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
greco-catolic Iuliu Hossu. Bisericuța s-a degradat treptat după 23 august 1944, prin nefolosință și intemperii. În urma tăierilor masive de pădure, în 1955 nu mai exista nici un copac în acea zonă. Bisericuța de lemn (construită în stil neobizantin) a fost demolată în anul 1966.
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
de metri lungime, hambare, grajduri mari în partea din spate, velnițe de rachiu etc. Aici s-au ținut și baluri. După Revoluția din decembrie 1989, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești a fost închisă temporar pentru restaurare. Ea a fost demolată de către locuitorii din sat care au furat tot din casă, luând până și cărămida din fundația casei. Cărțile din casa memorială au fost adăpostite la școala din sat care poartă numele poetului. În anul 2008, pe locul unde s-a
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
ONT), în acel moment hanul aflându-se în ruină. Nu exista instalație de iluminat, încălzirea era asigurată cu sobe și se impunea înlocuirea stâlpilor de susținere putrezi și a învelitorii de carton. ONT a investit sume importante în reabilitarea hanului , demolându-l în 1970 și reconstruindu-l la o dimensiune de trei ori mai mare decât cel anterior . Lucrările de renovare s-au efectuat după planurile arhitectului I. Costinescu, hanul redeschizându-și porțile în vara anului 1971. După Revoluția din decembrie
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
Casa Rurală, în contul unor datorii pe care le avea Nicolae Calimachi Catargi. În anul 1920, Casa Rurală a vândut hanul pentru 12.900 lei. În forma sa originară, Hanul Ancuței a existat până în anul 1943, când proprietarii l-au demolat în cea mai mare parte pentru că nu puteau plăti impozitele și nici nu avea posibilitatea materială de a-l întreține. Deși s-a propus ca să fie preluat de Oficiul Național de Turism pentru a-l transforma în loc de popas pentru tineretul
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
din Iași. Prin Decretul de Expropriere nr. 639 din 29 iunie 1967, hanul, care avea inițial o suprafață construită de 164 mp, a fost expropriat în beneficiul statului, cu scopul reconstruirii vechiului Han al Ancuței. Imediat după expropriere, a fost demolat în întregime, păstrându-se din vechiul han numai podeaua și beciul. Pe locul vechiului han a fost ridicată o nouă construcție, care respecta linia tradițională și de arhitectură specifică secolului al XVIII-lea și care a căpătat aceeași destinație de
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
în București, pe strada Dionisie Lupu (astăzi Tudor Arghezi) nr.10 bis, ridicată în 1911 după planurile arhitectului Paul Smărăndescu. Stelian Popescu a avut și la Balcic o vilă, construită în 1936 de arhitecta Henrieta Delavrancea - Gibory. Vila a fost demolată în 2009, deoarece se înclinase datorită tasării terenului, iar pe acel teren a fost ridicat un hotel. În 1933 Eustațiu Stoenescu a pictat portretul lui Stelian Popescu. Casa de Cultură a Studenților din București, de pe Calea Plevnei, a fost ridicată prin
Stelian Popescu (ziarist) () [Corola-website/Science/320018_a_321347]
-
pe icoana „învierii". Nici această construcție nu a rezistat agresiunilor vremii, starea fizică a bisericii agravându-se, așa cum rezultă din procesele verbale de constatare încheiate, în 1910, de către Epitropie și Consiliul parohial. Hotărârea adoptată a fost ca aceasta să fie demolată și să se construiască o biserică nouă, pe baza unor proiecte bine fundamentate și cu materiale mult mai rezistente. Așa au început lucrările de edificare a bisericii pe care o vedem astăzi, și care nu au fost lipsite de greutăți
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
tăietură dreaptă și cu dinte ascuns. Spre răsărit este adaus un transept îngust, evidențiat de două abside pătrate laterale, și un altar poligonal. Absidele sunt ridicte în cea mai mare parte din lemne scurte, refolosite din vechiul iconostas și altar, demolate la extinderea bisericii în 1864. Altarul este ridicat din lemne mai noi de stejar, încheiate în cheotori în coadă de rândunică, „nemțești”. Acest plan cu abside laterale își are inspirația în biserica de lemn din Călinești Susani, ridicată în 1784
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
mai multe meciuri din Campionatul European de Fotbal 2004, inclusiv finala acestuia. El va mai găzdui și Finala Campionatului European de Fotbal 2004. Stadionul precedent al Benficăi, cu același nume ”Estádio da Luz”, având 120.000 de locuri a fost demolat în 2002, cel nou fiind construit în decurs de un an cu o capacitate oficială de 66.147 locuri. HOK Sport Venue Event (acum Populous) a proiectat stadionul să folosească pe cât mai mult posibil lumina naturală. Arhitectul Damon Lavelle a
Estádio da Luz () [Corola-website/Science/320313_a_321642]