3,128 matches
-
Voort, ca o metodă fundamentată pe elementele componente ale psihomotricității și lateralității, fiind aplicată cu valoare profilactică și de pregătire a învățării scrisului și cititului, și care are la bază următoarele observații: - perioada propice dezvoltării neurologice în care copilul poate deprinde coordonarea mișcării cu tempoul ritmat, în vederea formării deprinderilor de scris și citit este vârsta de 4 ani;deprinderile de scris - citit sunt consolidate prin asocierea multisenzorială vizuală, sonoră, proprioceptivă și tactilă a formei cuvântului cu sensul; - descompunerea grafemelor în componentele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
formând sunetul specific consoanei t. Presiunea aerului este superioară celei realizate la articularea bilabialelor și se verifică aplicând aceleași procedee ca la emiterea consoanei p: prin deplasarea unui pendul de hârtie sau împrăștierea unor bucățele de hârtie etc. Fonemul se deprinde și se exersează analitic, apoi se exersează sintetic prin introducerea în cuvintele din care a fost detașat sau în cuvinte cu silabe simple, repetitive: tata, în care se pronunță silabisind sau repetând sunetul, astfel: tata, ta-tata, tata, t-t-t-a, t-t-t-a, ta
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică de articulare are la bază articularea sunetului t însoțit de vibrațiile laringiene achiziționate la articularea fonemului b și deprinse a fi produse și percepute prin palparea laringelui. T-ul este transformat direct în d. (figura 2.5) - A doua tehnică de articulare pornește de la achiziția sunetului b care se rostește de mai multe ori pentru a se exersa fonația
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dar și a sonorizării laringiene. Explicarea diferențelor de transcriere grafică a sunetelor ș - j se face imediat, dar eliminarea vibrațiilor, facilitată de palparea laringelui, nu se face decât după o perioadă după ce fonemul j s-a consolidat. Fonemul ș se deprinde greu și se pierde cu ușurință, de aceea, odată ce sunetul ș a fost emis corect, trebuie să fie păstrat, prin exersare analitică și în cuvinte, cu o periodicitate care să nu obosească, dar care să fie suficient de consecventă încât
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mai devreme sau mai târziu. Sub nici un motiv să nu rămânem la r uvular îgraseiat) sau r labial. Nerecuperabil poate fi considerat logopatul cu deficit mintal când, după un an de zile de exerciții sistematice și corect conduse, nu a deprins r-ul lingual. Putem folosi deprinderea r-ului labial sau velar ca o etapă preliminară a obținerii r-ului lingual. Recurgem la acest procedeu în cazuri extreme, când nu putem realiza emiterea sunetului în felul descris mai sus. Imităm scuturarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
poziționare a limbii cu expir, dar în forma ascuțită; 3. Exerciții pentru mandibulă, buze și obraji: - îndepărtarea comisurilor bucale într-un zâmbet larg cu revenire; - mișcări de ridicare și coborâre a mandibulei efectuate scurt și cu viteză mare până se deprinde obținerea unei vibrații mandibulare, după care se repetă exercițiul cu vârful ridicat spre alveole în expir; Exercițiile de antrenament prearticulator se continuă cu antrenamentul articulării propriu-zise, în care fiecare exercițiu se efectuează precis, fără grabă, neîntrerupt, după comandă, în serii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o chiuvetă. Logopatul observă în acest timp manevra și prin imitație o va repeta, încât în mod natural va menține cantitatea de apă în gură în urma unei ocluzii perfecte la nivelul celei de a treia bariere de articulare. Odată ce a deprins poziția limbii reluăm munca de emitere a fonemului c până înlăturăm defectul de articulare. - Sonorizarea fonemului c cu emiterea sunetului g este un caz fericit de deformare, întrucât fonemul g este foarte greu de realizat de către elevii surdomuți. Logopatul va
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
gâză, gâscă. După consolidarea fonemului g, vom elimina vibrațiile la fel ca în cazul desonorizării consoanelor d în t, b în p pentru a obține profilul acustic specific sunetului c. Sunetul c ca și sunetul g sunt relativ dificil de deprins, încât vor fi destinate mai multe ședințe de demutizare, iar în cazul neatingerii obiectivului fixat se va relua munca de pronunție în cadrul demutizării celorlalte sunete restante. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei G - Gamecismul Paragamecismul Fonemul g este o consoană ocluzivă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ultimele sunete, urmat doar de fonemele: ge, gi, ghe, ghi, h, a căror frecvențe se încadrează între 0,88—0,18%. Din aceste motive sunetul g se predă printre ultimele sunete, după deprinderea și consolidarea sunetului c. Dacă s-a deprins corect articularea sunetului c, se poate obține articularea sunetului g prin asocierea vibrațiilor laringiene. Obținerea vibrațiilor laringiene este favorizată de pronunția silabei ga. Vocala a are aceeași deschidere a mandibulei în articulare și permite prin transfer interfonemic obținerea vibrațiilor laringiene
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în timpul articulării vibrațile laringiene atât la logoped cât și pe ale sale. Alegerea acestor cuvinte are avantajul existenței cuvintelor corespondente care conțin fonemul c: gală - cală, gamă - camă, gât - cât, gogoașă - cocoașă. Prin exerciții consecvente, supraveheate de logoped, subiectul va deprinde vibrațiile laringiene și va fi încurajat să le întrebuințeze când a reușit să le obțină. În caz de nereușită a metodei precedente se poate recurge la o altă metodă ce utilizează mutarea mecanică a barierei de articulare cu ajutorul unei spatule
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
lui în alte cuvinte diverse: guma, gura, gara, agăț, regulă, fug, merg, fulg etc., cu care trebuie să se alcătuiască propoziții: Fug la gară. Bag guma în gură. Fac gargară pentru gât. Strâng gunoiul cu grebla. Fonemul g, chiar dacă este deprins corect, se defectează cu ușurintă, de aceea este necesară o exersare sistematică în fiecare oră ce urmează lecției destinate achiziției, dar mai ales trebuie sesizat cu promptitudine pronunția defectuoasă. Se recomandă ca o perioadă subiectul să întrebuințeze palparea vibrațiilor pentru
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin derivare, pronunând un o cu comisurile bucale îndepărtate. Se emite mai ușor vocala ă în asociere silabică cu p sau b: pă, bă. Subiectul trebuie să producă vocalizarea laringeană simultan cu dezocluzia articulatorie a consoanei precedente. Dacă s-a deprins articularea vocalei în combinație silabică, se poate exersa fonemul ă prin pronunțarea cuvintelor: păpădie, pălărie, băț. Se exersează cu articolul nehotărât substantivele de gen feminin care au pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
secolul al XIX-lea. Coana Chirița îmbrățișează toate modele vremii: "în costum ridicol, poartă malacof exagerat, tocă de catifea neagră cu flori", își comandă rochiile pe datorie de la Paris, călătorește cu vaporul, își înscrie fiul la școlile franceze pentru a deprinde arta politicii (V. Alecsandri, 1865/1945, 53-56). Mai aproape de zile noastre, "pițipoanca de companie" este descrisă de unii indivizi ca fiind stridentă și opulentă în accesoriile pe care le adoptă, își dorește popularitate printr-o carieră în media și așteaptă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din palme; Liszt luă din buzunarul său un pumn de galbeni și turnându-i În paharul lăutarului zise: «Să bem amândoi, lăutarule!» Amândoi ciocniră paharele. Liszt era atât de impresionat Încât tremura, când turna pe al său. În fundul sălii, boierii, deprinși cu aceste curioase melodii, vorbeau Între dânșii, punând după fiecare bucată câțiva galbeni În paharul minunatului lăutar. După câteva momente, Liszt se sculă și Îndreptându-se către lăutar, Îi zise: «Barbule, m-ai făcut să cunosc muzica ta; am să
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ulterioare în domeniu. în legătură cu scopul învățării, de exemplu, revine, după discuțiile suficient de ample acordate subiectului, cu precizarea: „într-adevăr, cursul de limba maternă [..] trebue să dezvolte, prin toate componentele sale: a) judecată și b) simțirea elevilor, apoi să-i deprindă cu c) idei clare, d) ordine și măsură în cugetare, în fine e) ordine și măsură în vorbire”, (idem), dar se declară nemulțumit că din toate scopurile nu se poate distinge și „educațiunea voinței”, pe care o consideră foarte importantă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nu se poate distinge și „educațiunea voinței”, pe care o consideră foarte importantă, argumentându-și intens punctul de vedere. în ceea ce privește acest aspect, Fl. Ilioasa citează „programa analitică de la 1934”, care menționa că „scopul învățământului limbii și literaturii române este să deprindă pe elevi a scrie și a vorbi românește și a-i integra ca sentiment, cugetarea și voință în totalitatea neamului din care fac parte”. (după Fl. Ilioasa, 1939: 8), dar precizează că: „numai dacă ei [elevii, n.n.] au căpătat dragostea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
este „un mijloc de orientare și ordonare în varietatea creațiilor literare” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); istoria literaturii este un pretext pentru cunoașterea operelor scriitorilor naționali și prin ei a „aspirațiunilor înalte ale neamului românesc” (Fl. Ilioasa, 1939: 10), iar „compunerile” deprind pe elev „a-și exprima stările proprii sufletești și experiența câștigată prin el însuși, unitar și rîndui ca fond corect, măsurat și ales ca formă” (Fl. Ilioasa, 1939: 10). V. Lectura ca proces oral în discutarea acestui aspect, pe care
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Și în această chestiune, Papadopol și Ilioasa menționează două probleme asemănător abordate: idealul ca elevul la terminarea liceului să aibă în biblioteca personală operele scriitorilor români studiați și orele de „străjerie”, respectiv „ore de lectură, în care elevii vor fi deprinși a împrumuta cărți, după toate formele obișnuite în bibliotecile publice, a le citi în liniște și a lua note după cele citite” (Fl. Ilioasa, 1939: 25). XI. Străjeria Acest termen este întâlnit la ambii autori, și desemnează pe lângă activitatea descrisă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
bine, în sufletele copiilor, asociindu-le în chip surprinzător, atâtea idei disparate, din domenii tot atât de disparate”; „să influențeze, în mod binefăcător, asupra minții acelorași, dându-le posibilitatea raporturilor asociative spontane și întărindu-le spiritul de observație”; „în fine, să-i deprindă cu o formă aleasă - vocabular neaoș și propriu, stil literar” (Papadopol, 1925:121). Aceste prelucrări sînt de fapt, activități deosebit de complexe pentru că solicită elevilor parcurgerea unor etape deosebit de importante, în care „profesorul de limba maternă, susținut și ajutata de ceilalți
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru duelurile de mai târziu. În volumul din 1981, Șerban Cioculescu adaugă, între altele, capitolașul O seamă de cuvinte ale lui Vladimir Streinu, trecând în revistă savuroase vorbe de spirit ale prietenului. Iată una rostită în timpul conflagrației mondiale: „Germanii sunt deprinși să meargă din victorie în victorie către catastrofa finală.” 3 Cunoscând scrupulozitatea memorialistului, este de presupus că rândurile despre Vladimir Streinu exprimă realități efective, intrate ca atare în istoria noastră literară. În trei numere succesive ale „Universului literar”, Perpessicius 4
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
un inventar al dificultăților pe care le-a întâlnit de-a lungul formării sale și a soluțiilor pe care le-a experimentat. Trebuie să fie pus în situația de a-și analiza practica individual și colectiv. Pentru aceasta, va fi deprins în timpul formării sale grija de a-și organiza și administra practica profesională pentru o îmbunătățire permanentă și o facilitare datorată experienței acumulate. Va fi pus în situația de a-și exprima nevoile în materie de informații, dar și de formare
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
sale grija de a-și organiza și administra practica profesională pentru o îmbunătățire permanentă și o facilitare datorată experienței acumulate. Va fi pus în situația de a-și exprima nevoile în materie de informații, dar și de formare. Va fi deprins o conștiință clară a ceea ce implică meseria de profesor în cadrul (și deci cu sprijinul) unei echipe care realizează un proiect pedagogic. Doar cu această condiție profesorii vor putea săși făurească în mod progresiv o identitate profesională care să le permită
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ce vor dori a se da spre învățătura aceștii frumoase arte, și va alege un număr pînă la 12 cu care va urma învățăturile sale. D. Aristia va fi profesorul de declamație carele va începe cursul său mai întîi a deprinde pe tineri întru citirea cea curată; a păzi puntuația, a apăsa citirea după duhul perioadelor, introducînd pe cititor în înțelesul celor scrise. A doilea va păși întru citirea cea adevărată a versurilor apărînd pe cît se va putea pe cititor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
învăța pe copiii săi Legea mai întâi prin exemplul personal și după aceea prin învățătură. Primele cinci cărți ale Vechiului Testament au un conținut prin excelență educativ. Pentru a-l educa pe copil în spiritul observării Legii sfinte, acesta era deprins chiar din primii ani cu lectura textului sfânt și chiar cu memorarea unor paragrafe mai importante din Lege. Deuteronomul ne dă o oarecare lămurire asupra modului în care părinții trebuiau să-i învețe pe copii frica de Dumnezeu: „cuvintele divine
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
pe cale, când te culci și când te scoli...” (Deuteronom cap. 6, 7). Educația nu se limita doar la însușirea regulilor de bună conviețuire social-morală, ci părinții trebuiau să depindă pe tânăr cu munca câmpului și cu îngrijirea animalelor. Copilul trebuia deprins din primii ani de viață cu o comportare religios-morală corespunzătoare exigențelor Legii: „Depinde de tânăr ca purtarea pe care s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea” (Pilde 22, 6). Tot în spiritul unei bune
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]