6,256 matches
-
obiectiv nu poate fi, decât în mod artificial, separat de ceea ce Bally numește "reacția unui subiect" sau "modus". Referindu-ne mai degrabă la asumare enunțiativă, este vorba aici de a acoperi un spațiu gol despre care vorbește Searle, între conținutul descriptiv al propoziției și aplicarea unei forțe ilocuționari în conținutul propozițional. Cum să gândești această "aplicare" fără să operezi ancorarea enunțării, prin care se definește caracterul valid al propoziției? Și, mai ales, cum să separi un "dictum" obiectiv de un "modus
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
moduri de micro-înlănțuiri locale de propoziții par a fi posibile: înlănțuiri narative, despre care s-a discutat deja, în parte, în care legătura "post hoc, ergo propter hoc" între două sau mai multe propoziții ține loc de raport cronologic; înlănțuiri descriptive guvernate de operații net ierarhizante și paradigmatice de integrare semantică; înlănțuiri dialogale și explicative (dominate de structura întrebare-răspuns-evaluare). Astfel, de exemplu, o frază complexă precum: (28) Bărbaților le plac femeile care au mâinile fine. degeaba este ea o unitate semnificantă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
suficientă decât un slogan. În fapt, un proverb este, înainte de toate, un enunț disponibil și destinat asumării de tip polifonic, într-o înlănțuire reactivă dată. Dintr-un punct de vedere general, înainte de toate, trebuie să subliniem faptul că o propoziție descriptivă elementară precum: (29) Marchiza are mâinile fine. inteligibilă prin semnificația sa lingvistică intrinsecă, dar lipsită de sens în afara situației și/sau luată izolat, poate deveni foarte bine element al unei secvențe argumentative: (30) Marchiza are mâinile fine, dar nu-mi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rezumată astfel: STRUCTURA COMPOZIȚIONALĂ [B2] B2.1. Planurile textelor (mai mult sau mai puțin reglate prin genuri discursive) * Planurile fixe (proprii unui anumit gen) * Planurile ocazionale (proprii unui text unic) B2.2. Structurarea secvențială: Nivelul 1: Prototipurile de secvențe * Narativ * Descriptiv * Argumentativ * Explicativ * Dialogal Nivelul 2: Îmbinarea secvențială de bază (care poate fi combinată) * Secvențe coordonate (succesiune) * Secvențe alternate (montaj în paralel) * Secvențe inserate (inserarea) Nivelul 3: Dominanta (care generează un efect de tipologizare globală) * Prin secvența inserantă (care deschide și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lui Foka. Acest exemplu contrastează cu povestirea unui palavragiu pe care o regăsim în Belle du seigneur de Albert Cohen. În acest text, mișcările de anticipare ale reacțiilor auditoriului, modul de a alipi în corpul povestirii un ansamblu de propoziții descriptive și evaluative lasă în suspensie cursul evenimentelor și contrastează cu discursul lapidar din Les Justes sau neputința naratorului din Ni les ailes ni le bec. Odată cu abordarea pragmatică și textuală, schimbarea majoră din domeniul naratologiei are loc într-o dublă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Segmentarea (spațiul liber delimitat dintre cele două versuri și corpul povestiri) subliniază și din punct de vedere grafic separarea celor două "lumi". Versurile 3 și 4 introduc un prim actor (S1, Mielul); această macro-propoziție dominată de perfectul compus are valoare descriptivă caracteristică începutului de povestire: fixarea cadrului (aici doar spațial) al situației inițiale Pn1. Începutul procesului este subliniat, la începutul versului 5, prin prezentul de narațiune care introduce al doilea actor (S2, Lupul) și o motivație importantă pentru ceea ce urmează ("alungat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
spațial) al situației inițiale Pn1. Începutul procesului este subliniat, la începutul versului 5, prin prezentul de narațiune care introduce al doilea actor (S2, Lupul) și o motivație importantă pentru ceea ce urmează ("alungat de foame"), motivare subliniată de cele două propoziții descriptive (seria versurilor 5 și 6) la perfectul compus. Putem considera cele două versuri ca reprezentând complicația povestirii Pn2: relația potențială [S2 a mânca S1] fiind construită spontan de către cititor pe baza cunoștințelor enciclopedice (avem în imaginarul propriu foarte multe povești
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lor din propoziții. Definiția propusă mai sus se verifică deci în cazul povestirii: [Text Secvență(e) narativă(e) [Macro-propoziții narative [propoziție(i)]]. Așa cum un text este compus, de cele mai multe ori, din secvențe eterogene, și secvența narativă presupune prezența unor propoziții descriptive (în Pn1, mai ales, și în Pn3 care nu este, în general, decât o descriere de acțiuni, dar și a unor propoziții evaluative sau, mai mult, a unor secvențe dialogale mai mult sau mai puțin dezvoltate, care au funcția de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestirea de călătorie", cronicile sau "povestirea unui vis" ne obligă să afirmăm prezența unui alt tip de secvențialitate: descrierea. Tipurile de descrieri de acțiuni se regăsesc cu siguranță în aria povestirii, dar, așa cum vom vedea, au legătură și cu tipul descriptiv. Mai rămâne să examinăm cu foarte mare atenție și cazul povestirilor care transgresează prototipul de bază despre care tocmai am discutat, "anecdota" de exemplu. Las la o parte, din lipsă de spațiu, atât această problemă, cât și problema genurilor narative
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și T. Soukhbaatar, Contes et récits de Mongolie, Nathan, col. "Arc en Poche", 1992, pp. 21-23. Propuneți un decupaj al acestei forme originale de narațiune despre un mit al facerii lumii, prezent în toate culturile lumii. Capitolul 3 Prototipul secvenței descriptive 15 1. Istoria unei respingeri aproape generale " Iar descrierile! Ce poate fi mai inutil decât acestea; nimic altceva decât o suprapunere de imagini de catalog, autorul nu se sfiește deloc, profită de ocazie ca să-mi trimită mie cărțile lui poștale
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lipsă de încredere și pentru a ne putea ordona soluțiile teoretice, este util să ne întoarcem în istorie la tradiția retorică și stilistică. În secolul al XVIII-lea, sub influența poeților englezi Thompson, Gray și Wordsworth, se dezvoltă o poezie descriptivă la care maestrul de retorică scoțian Hughes Blair face aluzie în termeni nu prea elogioși. "Prin poezia descriptivă nu vreau nicidecum să desemnez o specie sau o formă anume de compoziție, pentru că nu există niciuna, oricât de întinsă ar fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la tradiția retorică și stilistică. În secolul al XVIII-lea, sub influența poeților englezi Thompson, Gray și Wordsworth, se dezvoltă o poezie descriptivă la care maestrul de retorică scoțian Hughes Blair face aluzie în termeni nu prea elogioși. "Prin poezia descriptivă nu vreau nicidecum să desemnez o specie sau o formă anume de compoziție, pentru că nu există niciuna, oricât de întinsă ar fi ea, pur descriptivă, adică în care poetul să fi vrut numai să descrie, fără ca vreo povestire, o acțiune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
maestrul de retorică scoțian Hughes Blair face aluzie în termeni nu prea elogioși. "Prin poezia descriptivă nu vreau nicidecum să desemnez o specie sau o formă anume de compoziție, pentru că nu există niciuna, oricât de întinsă ar fi ea, pur descriptivă, adică în care poetul să fi vrut numai să descrie, fără ca vreo povestire, o acțiune sau vreun sentiment să fie subiectul principal al operei sale. Descrierile sunt mai curând ornamente decât subiecte de poeme." (1830: III, 40) În aceeași epocă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care poetul să fi vrut numai să descrie, fără ca vreo povestire, o acțiune sau vreun sentiment să fie subiectul principal al operei sale. Descrierile sunt mai curând ornamente decât subiecte de poeme." (1830: III, 40) În aceeași epocă, în articolul "Descriptiv" din Enciclopedie, Marmontel intră și el în această polemică privind poezia descriptivă: "Ceea ce numim astăzi în Poezie genul descriptiv, nu era cunoscut de Antici. Este o invenție modernă care, după părerea mea, este și împotriva judecății și a gustului." (1787
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acțiune sau vreun sentiment să fie subiectul principal al operei sale. Descrierile sunt mai curând ornamente decât subiecte de poeme." (1830: III, 40) În aceeași epocă, în articolul "Descriptiv" din Enciclopedie, Marmontel intră și el în această polemică privind poezia descriptivă: "Ceea ce numim astăzi în Poezie genul descriptiv, nu era cunoscut de Antici. Este o invenție modernă care, după părerea mea, este și împotriva judecății și a gustului." (1787, vol. II, 440). Argumentația lui se bazează în întregime pe lipsa de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
principal al operei sale. Descrierile sunt mai curând ornamente decât subiecte de poeme." (1830: III, 40) În aceeași epocă, în articolul "Descriptiv" din Enciclopedie, Marmontel intră și el în această polemică privind poezia descriptivă: "Ceea ce numim astăzi în Poezie genul descriptiv, nu era cunoscut de Antici. Este o invenție modernă care, după părerea mea, este și împotriva judecății și a gustului." (1787, vol. II, 440). Argumentația lui se bazează în întregime pe lipsa de autonomie a descrierii: Tuturor oamenilor li se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cât reușită trebuie să alcătuiască un ansamblu, un Întreg, ale cărui părți sunt legate între ele, al cărui cuprins corespunde cu începutul și al cărui sfârșit cu mijlocul: acesta este preceptul lui Aristotel și al lui Horațiu. Or, în poemul descriptiv, niciun ansamblu, nicio ordine, nicio corespondență: sunt frumuseți, da, cred, însă frumuseți care se distrug prin succesiunea lor monotonă sau prin asamblarea lor discordantă. Fiecare Descriere, în parte, ar plăcea dacă ar fi singură: cel puțin ar semăna cu un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în parte, ar plăcea dacă ar fi singură: cel puțin ar semăna cu un tablou. Dar o sută de Descrieri la rând seamănă cu un sul format din studiile puse cap la cap, semnate de Vernet. Într-adevăr, un Poem descriptiv poate fi considerat doar ca o culegere de studii ale unui poet care-și încearcă creioanele, și care se pregătește să arunce într-o operă regulată și completă bogățiile și frumusețile unui stil pitoresc și armonios. (Marmontel, 1787, vol. II
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
doar ca o culegere de studii ale unui poet care-și încearcă creioanele, și care se pregătește să arunce într-o operă regulată și completă bogățiile și frumusețile unui stil pitoresc și armonios. (Marmontel, 1787, vol. II: 444) [Un poem descriptiv] poate fi mai mult sau mai puțin întins, mai mult sau mai puțin restrâns, după capriciul sau fecunditatea autorului; [...] este și nu poate fi altceva decât un compus alcătuit din părți mai mult sau mai puțin strălucitoare, însă aflate în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întâmplare prin treceri care, oricât de abile ar fi, nu ar putea forma un întreg. (Viollet-le-Duc 1835: 420 421) Este limpede că unitatea compozițională a povestirii servește drept referință și unitate de măsură pentru comentatori atunci când evaluează descrierea. În afară de poezia descriptivă, descriptivul, în general, este blamat, iar Paul Valéry poate, în "Autour de Corot", să formuleze această sentință fără apel: "Orice descriere se reduce la enumerarea părților sau înfățișărilor unui lucru văzut, iar acest inventar poate fi întocmit într-o ordine
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin treceri care, oricât de abile ar fi, nu ar putea forma un întreg. (Viollet-le-Duc 1835: 420 421) Este limpede că unitatea compozițională a povestirii servește drept referință și unitate de măsură pentru comentatori atunci când evaluează descrierea. În afară de poezia descriptivă, descriptivul, în general, este blamat, iar Paul Valéry poate, în "Autour de Corot", să formuleze această sentință fără apel: "Orice descriere se reduce la enumerarea părților sau înfățișărilor unui lucru văzut, iar acest inventar poate fi întocmit într-o ordine oarecare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
etc., adică grupări de persoane sau de lucruri, mai mult sau mai puțin îndepărtate de spectator, iar în fiecare plan în parte poziția relativă a acestora nu este lăsată la întâmplare (Vannier 1912: 300 și 302). Așa cum putem observa, genul descriptiv al tabloului se distinge de povestire și Vannier poate repertoria diferite subiecte de tablouri care sunt considerate tot atâtea descrieri de acțiuni: întoarcerea marinarului, ieșirea elevilor de la școală, salutul drapelului, un peisaj de iarnă sau de vară etc. Pasaje descriptive
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptiv al tabloului se distinge de povestire și Vannier poate repertoria diferite subiecte de tablouri care sunt considerate tot atâtea descrieri de acțiuni: întoarcerea marinarului, ieșirea elevilor de la școală, salutul drapelului, un peisaj de iarnă sau de vară etc. Pasaje descriptive pe care exercițiile școlare de compunere le-au luat, la începutul secolului al XX-lea, drept model. Pentru a introduce o secvență descriptivă într-o povestire, este necesar să recurgem la o reducție a statutului de "pasaj", evitând orice fel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întoarcerea marinarului, ieșirea elevilor de la școală, salutul drapelului, un peisaj de iarnă sau de vară etc. Pasaje descriptive pe care exercițiile școlare de compunere le-au luat, la începutul secolului al XX-lea, drept model. Pentru a introduce o secvență descriptivă într-o povestire, este necesar să recurgem la o reducție a statutului de "pasaj", evitând orice fel de încetinire sau întrerupere de acțiune: Reușita depinde nu doar de bogăția stilului sau de aerul de prospețime pe care-l aduce, sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să nu rămână niciodată în afara textului și, pe cât posibil, să i se atribuie un sentiment. (Wey 1845: 399-400) În 1690, în al treilea dialog din Parallèle des Anciens et des Modernes, Charles Perrault vorbea despre dificultatea de a introduce pasaje descriptive. Acest fapt îl determină să critice atât cadrul narativ, cât și pe cel descriptiv din dialogurile platoniciene, ale căror excese nu pierde niciodată ocazia să le critice: Trebuie să mărturisim că Platon nu a tratat superficial arta dialogului, el își
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]