4,111 matches
-
atât pe marcatori cât și pe cei cu bastonul; dacă un tip insistă să fie efeminat, cu cărțile lui franțuzești și prietenele lui drăguțe, ce drept mai are să poarte astfel de simboluri ale bărbăției? Nu edrept. Trebuie operată o rectificare. — Dezbrăcați-l! Oare se aude mai întâi strigătul sau îl anticipează Jonathan? Oricum ar fi, o rupe la fugă pe strada Broad, cu o detentă demnă de un atlet, înainte ca cei unsprezece să realizeze c-a dispărut. Fug după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu lapte. Mai aruncă o privire îndărăt și vede cum jucătorii de crichet, care se antrenează pentru astfel de ocazii, câștigă constant teren. Roșii la față, urlând, arată ca o ceată de bebeluși psihotici, căci dorința lor de a-l dezbrăca le șterge orice altceva de pe fețe. Jonathan înțelege că vor pune mâna pe el. Va îndura și umilința extremă. Nu are nici o șansă. Dar soarta care este indecisă astăzi, răstoarnă lucrurile din nou. În fața lui, ca un miraj, după ce și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Este semn clar că are pe altcineva, care-l bagă-n boală...“ Ce-a spus? Îl bagă-n boală? Își amintește orele petrecute din casa bărcii și vorbele pe care le murmura Star când orbecăiau pe întuneric, încercând să se dezbrace mai repede. De când vine ea aici? Se luptă cu ceva, o suspiciune ascunsă, când un grup de albi bine îmbrăcați intră pe ușă. Imediat, Bricktop trece pe o melodie populară, iar cel de la pian ține ritmul. Atmosfera se înveselește. Jonathan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
capetele care se apleacă asupra lui, unul care poartă șapcă roșie, bătrânul care agită cu mișcări spasmodice niște inele de os cu figuri de păianjen și îi cântă ceva la ureche. Se simte ridicat de niște mâini, apoi, încet, este dezbrăcat, simte degete străine care-i desfac nasturii, apoi îi trag pantalonii în jos. Este prea slăbit să le opună rezistență, gleznele îi sunt ținute strâns, picioarele desfăcute, simte cum mâini străine îi frecționează fiecare bucățică de piele, desfăcându-i și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fel de necurăție. 20. Dar voi n-ați învățat așa pe Hristos 21. dacă, cel puțin L-ați ascultat și dacă, potrivit adevărului care este în Isus ați fost învățați 22. cu privire la felul vostru de viață din trecut să vă dezbrăcați de omul cel vechi care se strică după poftele înșelătoare; 23. și să vă înoiți în duhul minții voastre, 24. îmbrăcați în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire și sfințenie pe care o dă adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
casă, care nu este făcută de mînă, ci este veșnică. 2. Și gemem în cortul acesta, plini de dorință să ne îmbrăcăm peste el cu locașul nostru ceresc, 3. negreșit dacă atunci cînd vom fi îmbrăcați nu vom fi găsiți dezbrăcați de el. 4. Chiar în cortul acesta deci, gemem apăsați; nu că dorim să fim dezbrăcați de trupul acesta, ci să fim îmbrăcați cu trupul celălalt peste acesta, pentru ca ce este muritor în noi, să fie înghițit de viață. 5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
plini de dorință să ne îmbrăcăm peste el cu locașul nostru ceresc, 3. negreșit dacă atunci cînd vom fi îmbrăcați nu vom fi găsiți dezbrăcați de el. 4. Chiar în cortul acesta deci, gemem apăsați; nu că dorim să fim dezbrăcați de trupul acesta, ci să fim îmbrăcați cu trupul celălalt peste acesta, pentru ca ce este muritor în noi, să fie înghițit de viață. 5. Și Cel ce ne-a făcut pentru aceasta, este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
ca tărtăcuțele și funduri cât pepenii. Eunucii ne-au verificat semnul nașterii, astrograma, înălțimea, greutatea, forma mâinilor și a picioarelor, părul. Ne-au numărat dinții. Totul trebuia să se potrivească exact cu astrograma Împăratului. Ni s-a spus să ne dezbrăcăm și să ne aliniem. Am fost examinate una câte una de către un eunuc-căpetenie, care avea un asistent ce-i nota cuvintele într-un caiet. — Sprâncene inegale, se pronunța căpetenia în timp ce trecea pe lângă noi, umeri strâmbi, mâini de muncitor, lobii urechilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
într-o parte a camerei și încep să-mi pregătească baia. Mama mă conduce la cadă. E un vas gigantic pe care l-a adus căpetenia eunucilor. Mama trage perdeaua și încearcă apa cu mâna. Manfoos se oferă să mă dezbrace. Le dau la o parte și insist să mă dezbrac singură. Mama mă oprește: — Adu-ți aminte că va fi considerată o jignire față de Majestatea Sa dacă tu faci singură vreo muncă. — Voi respecta regulile când voi fi la palat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
baia. Mama mă conduce la cadă. E un vas gigantic pe care l-a adus căpetenia eunucilor. Mama trage perdeaua și încearcă apa cu mâna. Manfoos se oferă să mă dezbrace. Le dau la o parte și insist să mă dezbrac singură. Mama mă oprește: — Adu-ți aminte că va fi considerată o jignire față de Majestatea Sa dacă tu faci singură vreo muncă. — Voi respecta regulile când voi fi la palat. Mama nu vrea să audă și în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mă oprește: — Adu-ți aminte că va fi considerată o jignire față de Majestatea Sa dacă tu faci singură vreo muncă. — Voi respecta regulile când voi fi la palat. Mama nu vrea să audă și în cele din urmă manfoos mă dezbracă, după care se scuză și se retrag în liniște. Mama mă săpunește, apoi începe să-mi maseze umerii și spatele și își trece degetele prin părul meu negru. E cea mai lungă baie pe care am făcut-o vreodată. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Orașul Interzis și că nu am nici un drept să mă plâng sau să mă simt nefericită. Imaginea lui An-te-hai apare în oglindă în timp ce îmi înlătur machiajul de pe față. Mă întreabă dacă am nevoie de cameristă ca să mă ajute să mă dezbrac. Înainte să apuc să răspund, îmi zice că m-ar putea asista el, dacă nu mă deranjează. Îl las. El ia un pieptene și începe să-mi scoată cu atenție podoabele din păr. — Doamnă, ați vrea să mergeți mâine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
acum prin cadrul sculptat al ferestrei. Umbrele par o broderie care se revarsă pe podea. Îmi lipesc obrazul de cearșaful moale, mătăsos al patului imperial și îmi ating pielea de trupul Fiului Cerului. Vreau să-i mulțumesc că ne-a dezbrăcat de titlurile noastre și a permis să ne atingem așa cum o fac sufletele obișnuite. Mă relaxează acest gând, deși teama încă mă bântuie. Mă pregătesc să părăsesc Sala Dezvoltării Spirituale și să nu mai revin niciodată. Împăratul Hsien Feng se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
strămoșilor mei, taci! Hsien Feng se trage deoparte. Îl privesc și îl găsesc atrăgător în goliciunea sa. Aș face bine să mă bucur de asta, mă gândesc, de vreme ce nu mi se va mai da voie să văd un alt bărbat dezbrăcat în viața mea. Îmi cere să-i spun gândurile pe care le am, așa că i le împărtășesc cu sinceritate. — Ce spirit nemaipomenit! zice el încet. Ești calmă și netemătoare. Te uiți la Fiul Cerului de parcă ar fi un copac. Hotărăsc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Oftează și arată spre el însuși: Ăsta e un sac din piele. Uite cât de jalnic se întinde de la gât. Încerc totul. Fac dansul evantaiului și transform patul într-o scenă erotică. Inventez în fiecare noapte o altă zeiță. Mă dezbrac și fac acrobații de dormitor - pozițiile sunt împrumutate dintr-o carte imperială de iatac pe care mi-a găsit-o An-te-hai - însă nimic din ceea ce fac nu are efect. Majestatea Sa renunță. Expresia de pe chipul său îmi frânge inima. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o cadă din aur, o așază în mijlocul curții, sub o magnolie înflorită, și o umplu cu apă. În jurul ei sunt așezate încălzitoare cu cărbuni. Un grup de servitoare îngenunchează lângă cadă, în timp ce două doici îmi aduc fiul afară. Servitoarele îl dezbracă pe Tung Chih și îl scufundă în cadă. El țipă, dar protestele nu-i sunt luate în seamă. Servitoarele îl țin de piciorușe și de brațe așa cum ar face-o dacă ar jupui de blană un iepure. Tuturor li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
încălzitoare din ceramică, așa că ne punem hainele la uscat. În clipa în care Tung Chih vede că ligheanele sunt pline cu apă, Nuharoo țipă de bucurie, apoi oftează: — Asta e, cred că va trebui să mă spăl fără servitoare. Se dezbracă nerăbdătoare. Este prima oară când o văd goală. Trupul ei de culoarea fildeșului este o minunată operă a Cerului. Are un corp zvelt, cu sâni ca merele și picioare lungi, netede ca jadul. Spatele drept se curbează într-un posterior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trebuie să strigi pe cineva de mai multe ori, nu toți oamenii seamănă unii cu alții. N-am auzit, fără să fiu surd. Ei și? Îndată după aceea am intrat la vizita medicală care s-a terminat pe la orele trei. Dezbrăcați, eram cercetați fugar de doi doctori, dintre care unul care purta ochelari groși, ne punea o carte în față din care trebuia să citim la o anumită distanță. N-am putut citi de la distanța vrută de el și atunci mă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu-i credea povestea, fata susținea că fostul ei soț fusese ministru. Reuniunile aveau loc în subsolul lui Ovidiu care mă invită odată și pe mine. Bairamul tocmai era în toi cînd apăru Madlen; intrarea fu gălăgios salutată. Fata se dezbrăcă de blană și, picior peste picior, ceru o țigară. Avea picioare frumoase. Drăguță, violent vopsită, fața ei teșită, cu nasul cîrn și maxilare pătrate, degaja un miros plăcut de cremă. Cu o expresie ageră și vie, se uita pe lîngă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ea era cam așa cum ai fi mers la cantină, feminitatea stranie a Madlenei mie îmi păru tulburătoare. Deveneai cu ea ori sfios ori de o exuberanță exagerată. Din pricina căldurii, a băuturii și fumului de țigară, atmosfera era năbușitoare. Toți ne dezbrăcasem la cămașă. Nici n-am observat cînd Madlen se lăsase în furou. Sprijinindu-și talpa de genunchi, cu o mișcare bruscă își trase triunghiul roz de dedesubt. Ovidiu schimbase placa la pick-up. Cu o reverență, o invită pe fată în spatele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
școală, unde li se așternuse paie, și mîncau, din cutie, conserve. Vai de steaua lor, toată ziua umblau prin sat. De-o pildă, nu găseau acasă pe gospodar. Bun. Cine era acasă? Fumeia cu doi bîăți. Luau frumos bîății, îi dezbrăcau și-i legau de stîlp, în cerdac, cu măsa încuiată înăuntru. Cînd albăstrea pielea pe ei de ger, fumeia iscălea cererea. Sara, haidamacii se întrulocau la școală și-și povesteau isprăvile. Dintr-o dată echipa tovarășului Șoptelea dispăru din Dobrina. Aneta
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
până la crengi, iar din tulpinile udate ieșiseră mustăți lungi, dese și Încâlcite. Și ele se cereau scotocite bine cu mâinile căci peștele, viclean, știa să se ascundă În Încâlceala aia de fire. Ca să nu se zgârie, băieții nu se mai dezbrăcară. Cel scund și Lică apucară plasa și porniră să scormonească Încoace și-ncolo prin apa murdară. „Pleacă, boule, din fața plăsii!” auzi Blondul care smârcâia și el prin apă, mai mult pipăindu-se de lipitori decât cu grija pescuitului. Îi Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cefe. Băură iară. Gropanul nu mai părea Înfricoșător. Era prietenos, mic, aproape neînsemnat. „Ia zi, băi, Lică, le-ai văzut pe profesoare dezbrăcate?” „Ce mai Întrebi? Te cred și eu că le-am văzut. În afară de alea bătrâne, toate s-au dezbrăcat ca să stea la soare pe cearceafuri și să se bălăcească În Dunăre.” „În curu’ gol?” „E, În curu’ gol! Bou mai ești... În chiloți și sutien. Ele le zic costume de baie. Da’ cum dracu’ vine asta? Costum Înseamnă pantaloni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nedus Încă la montă. Însă pe Cătănuță nu gândurile astea Îl Încurcau cel mai tare. Când Îi venise rândul să intre la fete, pășise cam cu șovăială În baracă. Cel care icnea și zgâlțâia patul celălalt nu apucase să-și dezbrace decât un picior, așa că jumătate de pantalon se bâțâia peste margine și se Înmuiase În ligheanul cu apă de clătit. Aproape că Îi venise să se lase păgubaș. Fata care Îl aștepta Întinsese mâna și-i luase prosopul. Îl așternuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la cine i-a tăiat capul. Directorul a ajuns la fața locului cu uneltele pe care se pricepuse și el, cum putuse, să le aleagă: sape, mături, cazmale, perii, cancioace. În jurul lui - câțiva măgădăi de a șaptea și a opta, dezbrăcați până la brâu. Au scos din pământ bolovanul, l-au legat În niște chingi și l-au săltat Într-o căruță. Era chiar căruța rudarului cu casa, căci omul, bucuros că Îi scăpaseră caprele de la moarte și nici pagubă prea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]