3,808 matches
-
înțeleg de loc, 50% nu pot comunica în această limbă. Conform acestor date Tánczos constată că cel mai vechi dialect maghiar este pe cale de dispariție atât în Gioseni cât și în celălalte comunități ai ceangăilor de sud, vorbitori de vechiul dialect (spre deosebire de cazul ceangăilor secuiești, în cadrul cărora de obicei și tinerii vorbesc sau înțeleg încă limba maghiară). Conform cercetărilor lui Tánczos în Gioseni doar bătrânii și unele adulți vorbesc limba maghiară ca limba maternă, iar o parte dintre adulți, ca a
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
sex sau stare civilă. Așa cum se cunoaște, prezența elementelor etnografice-folclorice și de artă populară izvorâte din practica veții apar în Livadia ca influențe îndeosebi din activitatea pastorală, de creșterea animalelor. Generațiile de bătrâni până în secolul XX mai foloseau încă un dialect încărcat în foarte mare proporție cu cuvinte amestecate, cele mai multe maghiarisme și foarte multe nemțești, dar și cehești, slave, etc. Era un grai foarte pestriț, cu multe arhaisme. În prezent au mai rămas în vocabular numai foarte puține cuvinte arhaice care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fiind o importantă ocupație în provincia Drenthe, chiar dacă diferite zone industriale se găsesc în apropierea orașelor. Liniștea și frumusețea regiunii fac ca turismul să constituie un alt factor economic important, alături de agricultura foarte modernă și intensivă. Drenthe are propriul său dialect, denumit Drents după numele provinciei, dar fiecare oraș ori sat are propria sa versiune.
Drenthe () [Corola-website/Science/300715_a_302044]
-
cu sufix „- man”, de tipul *drăcoman, cf. gogoman, pronunțat pe jumătate din scrupule de tip tabu. Despre limba lor, s-a păstrat un glosar al unui venețian din secolul al XIII-lea, din care reiese că stătea în raport de dialect cu limba turcă și limba tătară. Rugăciunea "Tatăl Nostru" în limba cumană:
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
limbă din grupul limbilor caucaziene de sud, familie care include de asemenea și limbile svan și migreliană (vorbite în principal în nord-estul Georgiei) și limba laz (vorbită pe coasta turcească a Mării Negre, de la Trabzon până la granița cu Georgia). Unele din dialectele limbii georgiene sunt "Imeretiană, Racha-Lechkhumă, Guriană, Ajariană, Imerxevă" (în Turcia), "Kartliană, Kakhetiană, Ingilă, Tuș, Hevsură, Mohevă, Pșavă, Mtiulă, Ferjeidană" (în Iran) și "Meskhetiană". Se crede că georgiana s-a diferențiat de megrelă și de lază în mileniul al III-lea
Limba georgiană () [Corola-website/Science/300762_a_302091]
-
Archiud (în dialectul săsesc "Ergetten, Arkedn", în , în ) este un sat în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 710 locuitori. Așezare rurală dacica, depistată prin sondaje arheologice în 1961 și 1964. Este vorba de
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
Blăjenii de Jos, mai demult "Blașfalăul de Jos, Blajfalăul de Jos" (în dialectul săsesc "Nedderšt-Bluesendref", în , în ) este un sat în comuna Șintereag din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Principalul obiectiv turistic din jurul localității este "Rezervația naturală „La Sărătură”". Rezervația este localizată la aproximativ de
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
Chintelnic, mai demult "Chintelec" (în dialectul săsesc "Kinteln", în , în ) este un sat în comuna Șieu-Măgheruș din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Satul Chintelnic - așezat pe terasa I a râului Șieu, pe malul drept - la linia de trecere între Câmpia Transilvaniei și dealurile Bistriței ardelene, pe un
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
păzit numai drumul de-a lungul Mureșului, sau au extins pază și pe Crisul Alb și Crisul Negru. Nu de alta dar în mod firesc drumurile din Țară Beiusului, pe Cris în jos mergeau înspre Arad iar nu spre Oradea. Dialectul de la noi se aseamănă cu cel din Mocirla - Lunca Deutz, lângă Ineu, unde s-ar părea că sarmatenii să fi avut pământ în “satescu”. - În 1959 s-a făcut și o întovărășie agricolă care a funcționat numai cu numele. Satul
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Dorolea (în dialectul săsesc "Bästärz", în , "Kleinbistritz", în ) este un sat în comuna Livezile din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea apare în documente la 1332 în registrele de dări ale parohiilor catolice din Transilvania, când la "Arida Bystricia", prima formă sub care satul
Dorolea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300874_a_302203]
-
Ocnița, mai demult "Ocna" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este un sat în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este înfrățita cu comună "" din Elveția. La recensământul din 2002 avea o populație de 1133 locuitori. Prima mențiune despre satul Ocnița apare într-un
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
Lechința (în , în dialectul săsesc "Lachenz", în , în trad. "Pârâul uscat") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este situată în partea de sud-vest a județului Bistrița-Năsăud, la 28 km de municipiul Bistrița și la 28
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
Șoimuș (în dialectul săsesc "Almesch", în , în , colocvial "Solymos") este un sat în comuna Șieu din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Cele mai vechi însemnări istorice atestă existența satului Șoimuș din anul 1319. Pe vremea aceea se numea Solmus, iar mai târziu Solimos. Legenda
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
Nimigea de Jos, mai demult "Nimigea Ungurească", (în , în , în dialectul săsesc "Nindref", în ) este satul de reședință al comunei Nimigea din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Conform Recensământul din 1930 în sat erau 234 de locuitori care se declaraseră isreliți. în luna Mai a anului 1944 evreii din sat au fost
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
Unirea, mai demult " Altdorf, Aldorf, Aldorfu", (în dialectul săsesc "Wualdraf, Wuadraf, Wualndraf, Wuandref, Wondref", în în ) este o localitate componentă a municipiului Bistrița din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Numele vechi românesc și maghiar al comunei este "Aldorf", derivat din numele german "Waldorf", cu denumirea oficială "Villa Latina" în
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
Bunești, vechea denumire românească "Bundorf", (în dialectul săsesc "Bondorf, Bondref, Bodndref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Cununa florilor Este un obicei de vară ce are loc în
Bunești, Brașov () [Corola-website/Science/300935_a_302264]
-
Beclean (în dialectul săsesc "Bedloinen, Bethlehem", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Poziția geografică: 46ș19' latitudine N, 25ș18' longitudine E. Satul Beclean, aflat în vechea Țară a Făgărașului, este așezat de o parte
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
Cincșor, mai demult "Cincu Mic" (în dialectul săsesc "Kli-Schink, Klišink", în , în , în latină "Parvum Promontorium") este un sat în comuna Voila din județul Brașov, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, la contactul Podișului Hârtibaciului cu Depresiunea Făgărașului. Biserica prezentând un turn la
Cincșor, Brașov () [Corola-website/Science/300936_a_302265]
-
Hărman mai demult "Herman" (în dialectul săsesc "Huntschprich", în , în trad. „Muntele mierii“, în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea Hărman se află în Țara Bârsei, la cca. 10 km spre est de municipiul Brașov. Este
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
Crihalma, alternativ "Craihalma", (în , în trad. "Dealul Regelui", în , în trad. "Dealul Regelui", în dialectul săsesc "Kenegsbarich"), este un sat în comuna Comana din județul Brașov, Transilvania, România. Populația satului a scăzut vertiginos în ultimii ani, tinerele cupluri au început să părăsească satul mutându-se cu precădere în orașele apropiate Făgăraș și Rupea. Localitatea este
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
Măieruș, mai demult "Măeruș, Măgheruș, Măghieruș, Alun" (în dialectul săsesc "Nâeršt, Nassbich, Nassbiχ, în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea este amplasată pe DN 13, km 30, are rețea de alimentare cu apă, energie electrică și este deservită de
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
Meșendorf (în dialectul săsesc "Meschenderf, Mešndref", în sau arhaic: "Meschdorff", "Mesche", în , latină: "villa Meschonis") este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Meșendorf se află la circa 8km spre vest de șoseaua Sighișoara-Rupea. La recensământul din 1322 a domeniilor
Meșendorf, Brașov () [Corola-website/Science/300954_a_302283]
-
Mercheașa, (în dialectul săsesc "Streitfert, Štret'tfert", în , în ), este un sat în comuna Homorod din județul Brașov, Transilvania, România. Mercheașa se află la o distanță de 11 km de Rupea. Este învecinat la nord cu satul Jimbor, la sud cu comuna Homorod
Mercheașa, Brașov () [Corola-website/Science/300953_a_302282]
-
Roadeș (în dialectul săsesc "Raddeln, Radln, Rarlen", în , în trad. "valea defrișată", colocvial "Radeln", "desțeleniș", în ) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Biserica fortificată, protejată de un zid dublu prevăzut cu cinci turnuri de apărare. Biserica evanghelică a
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
casa de vacanță vor fi găzduiți gratuit, timp de câte două săptămîni, cîte 14 copii abuzați din toată Europa, care vor beneficia de terapie. Numele localității provine de la verbul german "roden", "a tăia copaci" (amănunte: , toponimii legate de defrișări). În dialectul săsesc localitatea este denumită "Raddeln, Radln, Rarlen". Varianta românească este pronunțată în graiul locului ca "Roadăș".
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]