5,038 matches
-
care nu le meritau din punct de vedere moral. Să luăm cazul lui Louis Ferdinand Căline, pe care mulți l-au considerat „un gunoi moral”, un fascist care nu a retractat niciodată, nu s-a căit. Merita el, oare, acel diamant cu care începe romanul Călătorie la capătul nopții ? Vă amintiți fraza ? „Iată cum a început totul”. Simplu, scurt, direct, eficient. Un prag. Este tipul de frază-prag. Pentru că un început de roman mai poate avea și o funcție strict ritualică. Unii
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Nu m-am certat cu el aproape niciodată. Să știi că are pe cineva și caută pricină de despărțire. Sunt rudele lui care-l tot îndeamnă să facă o căsătorie mai bogată. Doar i-ai văzut! Toți cu trăsuri, cu diamante. Aglae se duse la Stănică: - I-ascultă, omule! ce te-a apucat? Ne râde lumea! N-ameu destulă supărare, de la o vreme încoace, cu Simion, cu Titi, cu Costache, mi-a mai venit și asta pe cap? Ce-ai cu fata
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
căreia[-i] povestii toate ce făcusem ". lubitei mele îi făcui haina de-un gaz albastru, deși străveziu ca aerul, prin care se rădica ea în albeța cea strălucită a rotundelor sale membre; în părul ei blond așezasem o citadelă de diamante, sânul ieșea vergin, rotund și mic din haina decoletată? astfel ne primblam, eu cu mâna în jurul gâtului ei, prin umbroasele și balsamatele dumbrăvi ale lunei, pe lângă adormitele lacuri, pe lângă plîngîndele izvoare, și numai privighetori cu glas de argint zburau cântând
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cea mai mare, trăsei căciula de oaie peste urechi și ochi, îmi așezai capul pe-o piatră și corpul pe-un morman de frunze uscate și adormii. Visul - o lume senină pentru mine, o lume plină de raze clare ca diamantul, de stele curate ca aurul, de verdura cea întunecoasă și parfumată a dumbrăvilor de laur - visul își deschise auritele lui gratii și mă lăsă să intru în poeticele și etern junele lui grădini. Într-adevăr că muntele pe care dormeam
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe un câmp alb, asemenea unei gândiri cernite ce se strecoară prin toată pagina unei viețe fericite. Ce-am scris... iată: Ca o floare e viața... ca o floare trece. Când ea stă încă în înnouratele și maiestoasele palate de diamant ale zânei poezii, unde-n salele umplute c-un aer de aur plutesc visurile, umbre de argint și d-o lumină mai albă ca zapada, femei[a]- poezie ce-nflorește în fereastră de nor înmărmurit și-o numește floarea dorurilor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
poezie ce-nflorește în fereastră de nor înmărmurit și-o numește floarea dorurilor. \ \ Dar, dezgustată de ea, deși n-a veștezit încă, zâna o aruncă pe malul unui râu care curge pe lângă stânca grijei * și-și sparge cugetările sale de diamant și reflecțiunile sale {EminescuOpVII 230} cadențate în valuri de micile pietricele ale realităților meschine de toate zilele. Dar, senin încă pîn-în fundul său, el se-namoră încă de floarea de pe mal și-n profundul și seninul lui amor o botează
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cea vergină și visătoare, privești în caliciul ei și plângi cu dor. Buha bătrâneței potrivește cântecul ei pe sufletul meu. Tu caută în senina grădină a lumei o floare de crin, privește-n ea cu amor și o lacrimă de diamant din ochiul tău să cadă în mirositorul ei suflet. - Eu?... pe floarea veștezită în zădar cade lacrima, ea rămâne veștezită. Notele sfâșiase aerul și răsunetul lor adia încă prin aer. Eu mă sculasem trist și visător și-n aerul cel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
verzi cu fruntea ninsă în razele lunei. Adesea răsare lumina polară cu înmiitele și sublimele sale colori și se răsfrânge asemenea [unui] luminos vis ceresc în valuri[le] verzi și întunecate ale mărei înghețate. Stâncile se-mbracă cu raze de diamant și zafir, valurile par a trăi, neaua cea îndelungată a câmpiilor de gheață ia colori fantastice, și prin acea feerie lungă, frumoasă, teribilă zboară lunecând o singură * ființă vie, palidă ca o umbră, visătoare ca [o] noapte, cântând doine de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lucesc verziu - sur ca câmpii de gheață pe care a căzut o ninsoare ușoară și Memfis, divina Memfis, își ridică colosalele ei zidiri ninse de lună în depărtarea țărei... parecă-ntr-o noapte de vară ar fi nins deodată o pulbere de diamant peste toată lumea și urmele acelei străluciri ar fi muiat și-ndulcit aerul cel dulce al Egipetului, și numai Nilul își leagănă mișcătoarele și lungele lui maluri de papură pintre cari curg oglinzile lui mari, cari reflectă lumea 3 ceru lui și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și se admiră în ea... găsi un șip vioriu plin de mireasmă și-și stropi hainele cu ea... și când ieși din turnul vechi, cu pălăria lui cu șnur de aur... cu bumbii lui de pietre scumpe, cu inele de diamant pe degete, părea un gentilom bătrân și bogat... Merse în fața unui palat vechi, zidit într-un frumos stil maur, înaintea căruia se-ntindea o grădină de pomi în floare, înconjurată de un grilagiu de fier cu vârfuri aurite... în bolta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
monete foarte vechi, din cele mai deosebite vremuri. Unele bătute de romani încă, altele de mai încoace, însă toate vechi... El merse înainte... deschise o altă ușă și acolo găsi mici sicrie, pe polițe de fier, pline de pietre scumpe. Diamante într-una, rubine și smaragde într-alta... și o ladă plină de cele mai frumoase mărgăritare... Atotputernicia omenească era strînsă[-n] suterană... Mai deschise o ușă și... și găsi un sicriu acoperit c-o pânză albă... El dete pânza într-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
doresc... Numai nimic nu jumătate, nimic nu meschin... totul întreg, sau să turbez de bucurie, sau să turbez de durere... Turbarea, iată idealul meu! Sania zbura pe stradele ninse și largi ale orașului, în aer clipea, ca o pleavă [de] diamante, câte un fulg de ninsoare, luna trecea în floarea chihlibarului pin nourii vineți, închegați p-ici, pe colo în bucăți rupte și negre, răriți și desfăcuți pe alte locuri în fâșii și-n trențe de argint, deasupra cerul cu bolta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
coborî... El ridică legătoarea de mătasă de pe ochii tânărului. Acesta se trezi într-o boltă a cărei muri erau ca de cărbuni unși cu untdelemn, adică negri ca cerneala și străluciți, și în mijlocul bolții lucea o lampă clară ca de diamant, care da o arătare și mai franjurată * și mai aspru zugrăvită colțuroșilor muri și nenetedelor bolte... - Unde suntem? zise Angelo. - În peștera demonului amorului, zise de Lys încet... Sună din acest clopoțel de metal și strigă: Abracadabra... Angelo sună din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
roze în părul lor... și numai muzica animă plăcerile cu sunetele ei sfinte, le mișcă cu suflarea ei... Pintre ele, tineri în haine negre, cu veste în floarea crinul[ui ], cu mănușe ca mărgăritarul, cu botine radioase și bumbi de diamant la maneșcă. Prin bolțile ce reprezentau locul ferestrelor lipsinde erau trepte cu oale de flori proaspete și împupite care împleau c-o dulce răcoreală sala, într-un loc era un joc de ape cari sticleau ca [argintul] izbucnind în sus
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
flori proaspete și împupite care împleau c-o dulce răcoreală sala, într-un loc era un joc de ape cari sticleau ca [argintul] izbucnind în sus și recăzând în bazinul lor de marmură albă în snopuri înalte de fire de diamant... Angelo ședea în jilțul lui și se uita cu mirare la această zi de primăvară îngropată-n noaptea pământului. Toți amicii întunericului purtau câte o mică jumă [ta]te de mască de catifea care le acoperea fruntea și nasul, numai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acoperea fruntea și nasul, numai unele din fetele tinere erau fără mască... O tristă blîndeță era pe fața lor... - Ce frumoase sunt fetițele acelea, zise... în acest aer strălucit ele îmi par umbre de zăpadă aruncate-ntr-un aer de diamant... - Ah! sunt demonii cei mai periculoși... par că sunt flori de inocență și bunătate. Teme-te de ele... în genere am început a mă teme de soarta ta, Angelo... demonul se-ntrece-n astă - sară pe el însuși... Vezi-l
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și [i] se uită c-o cuminte și tristă seriozitate drept în ochi... Parecă vrea să [-i] zică: "Eram să-ți zic o vorbă grea, dar n-o mai spun". El îi deschise ei sânii... - Să caut butonul meu [de] diamant, poate a căzut între sânii tăi... - Nu, nu, zise ea apărîndu-se. - Iacătă-l, zise el, lipindu-și gura de fragul mărului de zăpadă ce ieșise de sub corset... Ea se apăra de dezmierdările lui, dar se apăra lin și mai mult
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
taină, uimitului ei servitor... dacă painjeni încunjură c-un voal diamantin capul unei flori pe cari cad apoi mărgăritărele de rouă, el zice: vezi ce frumoasă mireasă. Și painjeni țes de la o tufă de flori la cealaltă un pod de diamant la mirele ce șade departe - pe altă tufă - s-aducă nuntașii, un cârd întreg de musculițe albastre ca oțelul... furnicile sânt servitori, căci aduc saci albi cu miere și făină, ba țin câte o iarbă în gură, cu care să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
avantaj competitiv; doar existența lor ca un ansamblu, împreună cu legăturile reciproce care se creează între ei, este responsabilă pentru crearea unei matrice naționale capabile să lanseze firme competitive internațional. Acest ansamblu de factori și legături este denumit de Michael Porter „diamantul național”. Prin urmare, națiunile au cele mai mari șanse să reușească într-o industrie în care „diamantul național” (determinanții ca un sistem) este cel mai favorabil, “diamantul lui Porter” presupunând că dezvoltarea economică este rezultatul agregat dintr-un sistem de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
responsabilă pentru crearea unei matrice naționale capabile să lanseze firme competitive internațional. Acest ansamblu de factori și legături este denumit de Michael Porter „diamantul național”. Prin urmare, națiunile au cele mai mari șanse să reușească într-o industrie în care „diamantul național” (determinanții ca un sistem) este cel mai favorabil, “diamantul lui Porter” presupunând că dezvoltarea economică este rezultatul agregat dintr-un sistem de condiții interdependente la nivel microeconomic.<footnote Ibidem. footnote> Tot în această perioadă apar o serie de abordări
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
competitive internațional. Acest ansamblu de factori și legături este denumit de Michael Porter „diamantul național”. Prin urmare, națiunile au cele mai mari șanse să reușească într-o industrie în care „diamantul național” (determinanții ca un sistem) este cel mai favorabil, “diamantul lui Porter” presupunând că dezvoltarea economică este rezultatul agregat dintr-un sistem de condiții interdependente la nivel microeconomic.<footnote Ibidem. footnote> Tot în această perioadă apar o serie de abordări orientate spre export, care analizează competitivitatea unei regiuni ca fiind
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în care „competitivitatea este tot mai dependentă de strategii și tot mai puțin de avantaje naturale.”<footnote T. Lawton, European Industrial Policy and Competitiveness: Concepts and Instruments, 1999, Macmillan, Basingstoke, p. 37. footnote> 1.3.2.1. Determinanții avantajului național. „Diamantul” lui Porter Făcând o analiză a evoluției mai multor firme multinațio nale, Michael Porter a identificat o corelație directă între succesul acestora și gradul de dezvoltare a țării de origine. Economistul american susține că națiunea, ca urmare a înzestrării cu
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
McGraw Hill, New York, 1995, p. 68. footnote> În acest context, Porter susține că obținerea avantajului competitiv de o firmă este condiționat (favorizat sau defavorizat) de patru categorii de factori ai mediului economic național, cunoscute în literatura economică drept elemente ale „diamantului”sau „rombului” lui Porter (figura 1.2): factorii de producție; condițiile cererii; industriile înrudite și de suport; concurența, structura și strategia firmei. Factorii de producție. Renunțând la sensul clasic și restrâns al conceptului de factori de producție (muncă, pământ, capital
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de creare a factorilor de producție și impulsionează concurența, prin menținerea diversității și stoparea inerției și/sau inflexibilității între agenții aflați în competiție.<footnote S. Pralea (coord.), op. cit., pp. 69-70. footnote> Concurența, structura și strategia firmei. Pe lângă celelalte componente ale „diamantului”, Porter sugerează că succesul unei firme este condiționat de stabilirea obiectivelor acesteia, de metodele de management, nivelul concurenței etc., toate acestea fiind influențate de climatul în care firma acționează. Pe lângă cele patru grupe de factori care formează „rombul” Porter, firma
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
competitiv, deoarece există riscul ca acest avantaj să nu poată fi menținut, ceea ce ar conduce la apariția unui „dezechilibru static.” Așadar, este esențial ca avantajul competitiv al unei țări să fie rezultatul unei acțiuni conjugate a celor patru componente ale „diamantului”. Totodată, Porter identifică patru stadii ale dezvoltării competitive la nivel național: <footnote W. Rostow, The Stages of Economic Growth, Cambridge University Press, Cambridge, 1971. footnote> stadiul dezvoltării determinate de factorii de producție; stadiul dezvoltării determinate de investiții; stadiul dezvoltării determinate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]