10,118 matches
-
și a coerciției, promovarea tehnicilor dialogului, cooperării, a negocierii democratice. În acest punct al analizei este necesar să se formuleze câteva concluzii înlegătură cu relația dintre sociologie și colectivitate. Într-o societate diferențiată,sociologia nu poate face abstracție de această diferențiere. Asupra sa se exercită continuu presiunile claselor și grupurilor sociale. Și acest lucru, așa cum a argumentat Marx, este normal. Chiar și în aceste condiții, este posibilă promovarea idealului obiectivității științifice. Poziția echidistantă, cât și angajarea deschisă reprezintă mai mult un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru o alternativă sau alta de organizare socială, invariantă în raport cu aceasta, dar, într-o anumită măsură, și un rezultat, un produs al respectivei organizări sociale. Organizarea ierarhic autoritară a întreprinderii, indiferent de structura socială globală a societății, generează, local, o diferențiere între grupul celor care ocupă poziții de conducere și executanți. Primii au o serie de avantaje sociale - munci mai interesante, prestigiu și autoritate socială, putere și influență, beneficii; sunt, într-un cuvânt, avantajați în anumite privințe. Ne-am putea aștepta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru a apărea ca promotor al schimbării. Din acest motiv, sociologul trebuie să fieatent să nu cadă în capcana unei asemenea lupte pentru putere. El trebuie să împiedice transformarea polarizării cognitive (diferențele naturale de opinii din jurul alternativelor) în polarizare socială (diferențierea de interese și lupta dintre grupuri și persoane pentru putere). Peter H. Rossi (1970) remarcă faptul că apare adesea o diferență de puncte de vedere între conducătorii diferitelor programe sociale practice și cercetătorii științifici solicitați să le sprijine. Dacă rezultatele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
viața colectivității. El influențează starea de sănătate, tipul de personalitate, viața de familie și participarea socială a membrilor săi. Prin produsele sale, el afectează stilul de viață al membrilor colectivității, nivelul lor de aspirații, satisfacția și frustrările lor, procesul de diferențiere și omogenizare socială. Clarificând aceste multiple efecte, sociologia contribuie la integrarea mai eficace a sistemului productiv în viața globală a colectivității. Pedagogie externă. Diferitele subsisteme pot căuta să obțină de la sociologie un sprijin în relațiile lor cu celelalte subsisteme plasate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și din cauza incertitudinii în legătură cu riscurile implicate de o orientare mai fermă spre schimbare. Sindromul luptei. S-a văzut mai înainte că interesele grupurilor și chiar ale persoanelor nu sunt invariante în raport cu modul de organizare a sistemelor. De aici, o largă diferențiere a atitudinilor față de schimbare și față de intervenția specialistului. Receptivitatea la intervenția specialistului va fi cu atât mai mare cu cât amenințarea percepută la adresa propriilor interese este mai redusă. Din cauza divergențelor de interese se produce o ideologizare puternică a tuturor proceselor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru dezvoltarea științelor generalului. Ea va fi însă cu siguranță tot mai mult folosită ca o sursă extrem de valoroasă de fapte despre comportamentul diferitelor sisteme în condiții diferite. În acest sens, istoria umanității reprezintă un muzeu de o varietate și diferențiere coloristică inestimabilă a manifestărilor umane. În fine, cel de al treilea considerent se referă la specificul unor obiecte cu o natură fundamental istorică. Este vorba, în primul rând, de acele obiecte care în mod curent sunt numite „valori culturale”. Muzica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
semnificativă. Unele teorii actuale ale evoluției tind, dimpotrivă, spre formularea unor legi generale de tipul: „orice sistem deschis tinde să evolueze spre o creștere a calităților sale termodinamice”; „un sistem tinde în timp să-și sporească gradul de complexitate, prin diferențiere structurală și specializare funcțională” sau „orice societate, pe măsura dezvoltării forțelor de producție, trece prin stadii distincte, începând cu un stadiu fundat pe proprietatea comună, asupra mijloacelor de producție și pe egalitate, urmând stadii caracterizate în general prin proprietatea privată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în forma sa specific umană - cultura. Dacă raportarea la timp este un act caracteristic oricărei comunități umane, modalitățile ei sunt însă extrem de diferite. Colectivitățile umane gândesc timpul în moduri diferite. În plus, îi acordă semnificații distincte. Ce anume explică această diferențiere? Prima explicație, pe care cercetătorul o poate găsi în literatură, este cea de tip culturalist. Preocupările pentru a distinge culturile, ca moduri de a gândi și de a se raporta la lume, au fost, nu întâmplător, captivate de intuiția că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științific. Alături de ea există însă și istorii pentru popularizare, istorii de învățat. Acestea nu reprezintă simple popularizări ale istoriei științifice. Ele îndeplinesc într-o măsură mult mai mare funcțiile de exemplaritate morală, de integrare socială și națională, funcții ideologice. Această diferențiere este valabilă nu numai pentru societățile moderne, ci, după cum s-a văzut, pentru toate societățile caracterizate printr-un grad suficient de diferențiere internă. Interesante pentru analiza funcțiilor ideologice ale istoriei sunt temele de inspirație marxistă, relansate de către orientările critice actuale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-o măsură mult mai mare funcțiile de exemplaritate morală, de integrare socială și națională, funcții ideologice. Această diferențiere este valabilă nu numai pentru societățile moderne, ci, după cum s-a văzut, pentru toate societățile caracterizate printr-un grad suficient de diferențiere internă. Interesante pentru analiza funcțiilor ideologice ale istoriei sunt temele de inspirație marxistă, relansate de către orientările critice actuale. Critica ideologică marxistă a practicii istorice occidentale academice scoate în evidență tocmai adânca angajare socială și ideologică a acesteia, sub aparența obiectivității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dus în timp la formarea unei culturi comune: limbă comună, religie, obiceiuri și tradiții comune. Cu alte cuvinte, pe un teritoriu relativ larg se constituie o populație cu un profil etnic relativ omogen. • Geneza procesului: dezvoltarea economică internă duce la diferențiere și stratificare socială în interiorul fiecărei comunități. Se profilează o organizare socială de exploatare, în care o clasă socială exploatatoare își dezvoltă tot mai mult instrumentele sale de exploatare administrativ politice. Acest proces duce, pe diferite căi, în timp, la centralizarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au avut o origine. Din această cauză se pare că nu există comunitate umană care să nu aibă conștiința cel puțin a originii sale. Miturile originii, atât de frecvente în conștiința societăților arhaice, reprezintă prima formă a conștiinței istorice. Odată cu diferențierea societăților începe să se contureze ideea de istorie. Dinamica în timp a societăților încetează să mai fie o simplă reproducere a structurilor inițiale. Ea reprezintă o continuă geneză, o schimbare pozitivă sau negativă cu urmări semnificative asupra cursului ulterior al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de notat că Spencer încearcă determinarea unui criteriu strict obiectiv, nonvaloric al evoluției: criteriul complexității. În First Principles (1862), el definea evoluția în felul următor: „O schimbare de la omogenitate indefinită și incoerentă la o eterogenitate definită și coerentă, prin continue diferențieri și integrări”. Spencer considera că acest criteriu este valabil pentru evoluția din toate domeniile existenței, nu numai pentru evoluția societății. Criteriul propus de Spencer se fundează pe un model mai general al sistemelor, al factorilor care determină performanța lor și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
jumătate de secol de antievoluționism programatic, să se constituie în anii ’60. Reprezentanții mai activi ai acestei orientări sunt Talcott Parsons, Marion Levy, Shmuel N. Eisenstadt. Teza fundamentală a acestui evoluționism este definirea evoluției ca „un proces de creștere a diferențierii structurale și a specializării funcționale”. Fiind o idee foarte simplă, s-a încercat să se pună la punct și un indicator empiric de măsură a evoluției pe baza măsurării complexității. Sunt interesante, în acest sens, încercări ca: Raul Naroll (1956
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
măsurare a Indexului de Dezvoltare Socială, iar Carneiro și Tobias (1963), pe baza primului, construiesc Indexul de Acumulare Culturală (Carneiro, 1973). Robert M. Marsh sugerează construirea unui alt tip de variabilă strategică fundamentală pentru măsurarea gradului de evoluție al societăților: diferențierea societală, măsurată prin numărul de „unități structurate și funcțional specializate” într-o societate (Marsh, 1967). Unitățile considerate sunt, de exemplu, rolurile sociale distincte - preot, profesor etc. sau tipurile de colectivități care compun respectiva societate. Pentru exemplificare voi folosi Indicele de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
schimbare tocmai datorită faptului că relația stabilită este temporară. Invers, dacă comportamentul învățat rămâne neschimbat în ciuda schimbărilor importante ale mediului, acesta riscă să devină un neadaptat, și chiar un caz patologic. Si, tot în termenii adaptării, putem interpreta procesul de diferențiere a stimulului sau, invers, de generalizare a stimulului. Invățarea răspunsului se face, deci, prin contiguitatea stimulilor, după un model unidirecțional simplu, de tip stimul-răspuns. Acest model este adaptat în special studiului fenomenelor viscerale. El este mai puțin adaptat în ceea ce privește studiul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
verificat clinic dacă este vorba despre o depresie; dacă este vorba despre așa ceva, trebuie tratată depresia mai întâi și apoi refăcută o evaluare a afirmării de sine; scara stimei de sine a lui Rosenberg permite evaluarea stimei de sine și diferențierea dintre aceasta și evaluarea de sine; scara standardelor personale a lui Frost permite evaluarea perfecționismului pacientului; această scară are o valoare predictivă, atunci când are un scor mare, în ceea ce privește rezistența la tratament. Jocurile de rol teste Chiar de la primele ședințe, atunci când
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de terapie. El o invită să creeze un model care să reprezinte răspunsurile sale în situații nesigure (cogniții/neliniști, emoții și comportamente), folosindu-se de experiențele sale din săptămâna trecută. In plus, favorizarea înțelegerii comportamentelor implicate permite definirea neliniștii și diferențierea acesteia de anxietate și abordarea rolului comportamentelor securizante și a tratamentului medicamentos ca fiind elemente de încurajare. Mai degrabă decât să insiste în vederea identificării unei teme generatoare de neliniște, terapeutul o determină pe Marie să-și pună întrebări în legătură cu teama
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sale din timpul săptămânii, lucru care îi permite: - să vizeze automatismul gândurilor și strategiilor de evitare cognitivă, - să identifice temerile și credințele care vor trebui abordate în etapele ulterioare ale tratamentului, - să identifice elementele nesigure intolerabile pentru pacient. Terapeutul face diferențierea dintre neliniștile care decurg dintr-o problemă actuală (tip 1) și neliniștile care nu decurg dintr-o problemă actuală (tip 2). Dialogul se desfășoară pe baza tehnicii „săgeții care coboară” utilizată de mai mulți autori pentru a preciza neliniștea. Terapeutul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să considere obiceiul examinării consecințelor viitoare ca fiind un comportament învățat mai degrabă decât ca un reflex incontrolabil. Indrumarea indivizilor în vederea conștientizării neliniștilor lor și a mecanismelor cognitiv-comportamentale asociate permite acestora să-și dezvolte sentimentul că-și pot controla preocupările. Diferențierea neliniștilor în două tipuri favorizează la fel de mult dezvoltarea acestui sentiment de control. Elementele prezentate în descrierea de caz demonstrează importanța alegerii componentele terapeutice în funcție de mecanismele psihologice implicate în menținerea neliniștilor pacientului. Marie prezenta, de exemplu, mai multe neliniști de tip
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și Krasner, 1969. Wolpe, 1976. Mahoney, 1974. Bandura, 1969. Ellis, 1962. Beck, 1970. Meichenbaum, 1977. Pavlov, 1927. SN→RN. SC→RC Expresie preferată celei de reflex condiționat, al cărui sens este prea restrictiv pentru a desemna un răspuns adesea complex. Diferențiere cu ușoare variații. Extensie a proprietăților stimulului specific la ansamblul situației. SR Il vom regăsi, așa cum vom vedea mai departe, la autori precum Wolpe și Eysenck. Pavlov, 1941. Gray, 1964. Eysenck, 1952. Eysenck, 1947. Analiza sa dimensională schițată de Eysenck
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1991. Persoanele care suferă de tulburarea de anxietate generalizată prezintă o capacitate de înțelegere limitată a ceea ce le face anxioase și consideră neliniștile ca fiind o trăsătură a personalității lor: ele au deci impresia că nu se poate face nimic. Diferențiere propusă de către Ladouceur și colaboratorii săi, 2000. Clinicianul trebuie, totuși, să se asigure că pacientul dezvoltă un sentiment de eficiență personală suficientă pentru a reuși, prin forțe proprii, să învețe lucruri noi înainte de a trece la o altă etapă de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schizofrenia, dincolo de aparentul ei subiectivism, va deveni unul din principalele instrumente de cunoaștere.” Pentru a face însă dreptate romanticilor, e de remarcat că adevărul noii poetici nu poate fi sesizat decât pe fondul „pozei” romantice, al cărei grotesc îndeamnă la diferențiere și revoltă: a citi unei femei frumoase un poem cu voce afectată atrage după sine „râsul cel mai abject”, „urletele cele mai sinistre”, acestea fiind, în viziunea poetului iconoclast, „cel dintâi act poetic la care voi adera fără nici o rezervă
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
tip majoritar, dar cu procese de decizie complexe (Statele Unite), sau cu coaliții ample de partide și cu putere de decizie centralizată (Norvegia). Explicația este simplă. Țările prezintă variații de-a lungul a două dimensiuni dintre care prima indică numărul de diferențieri sociale (clivaje) profunde, reflectat în împărțirea cetățenilor în partide și în compoziția coalițiilor de guvernare, iar a doua indică măsura diferențierilor teritoriale și regionale, reflectată în numărul de instituții distincte active în procesul de decizie. Un număr mic de diferențieri
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Norvegia). Explicația este simplă. Țările prezintă variații de-a lungul a două dimensiuni dintre care prima indică numărul de diferențieri sociale (clivaje) profunde, reflectat în împărțirea cetățenilor în partide și în compoziția coalițiilor de guvernare, iar a doua indică măsura diferențierilor teritoriale și regionale, reflectată în numărul de instituții distincte active în procesul de decizie. Un număr mic de diferențieri sociale și un teritoriu omogen produc o formă pură de sistem majoritar; un număr mare de diferențieri și un teritoriu eterogen
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]