6,361 matches
-
din termenul prezent într-un punct dat al lanțului vorbirii și din termenii pe care prezența acestuia îi exclude"256. Câmpurile sunt delimitate cu ajutorul unor concepte pe care Coșeriu le-a propus prin analogie cu fonologia. În ceea ce privește unitățile și trăsăturile distinctive, fondatorul integralismului folosește termenii lexem (= "o unitate a conținutului lexical exprimată în sistemul lingvistic"; ex.: câine, lup, tigru etc.), arhilexem (= "un lexem al cărui conținut este identic cu un întreg câmp lexical"; ex.: animal) și semem (= "trăsăturile distinctive care constituie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și trăsăturile distinctive, fondatorul integralismului folosește termenii lexem (= "o unitate a conținutului lexical exprimată în sistemul lingvistic"; ex.: câine, lup, tigru etc.), arhilexem (= "un lexem al cărui conținut este identic cu un întreg câmp lexical"; ex.: animal) și semem (= "trăsăturile distinctive care constituie lexemele", precum "carnivor", "patruped", "domestic" etc.). În ceea ce privește tipurile de opoziții, Coșeriu le clasifică în trei categorii: graduale, privative și echipolente. "Astfel, în anumite câmpuri unidimensionale, ca acela al exemplului german al lui Trier: ungenügendmangelhaft - genügend - gut - sehr gut
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi "fundamentală" din punct de vedere lingvistic și să nu fie în fizică). În latină, dimpotrivă, câmpul culorilor era bidimensional și opozițiile erau, într-un sens, echipolente (distincția culorilor ca atare) și, în alt sens, privative (un termen prezenta trăsătura distinctivă "prezența luminii", "luminozitate" care lipsea la celălalt)."257 În funcție de aceste opoziții 258, dar și de alte criterii, Coșeriu a realizat o minuțioasă clasificare a câmpurilor lexicale 259. Celălalt tip de structură paradigmatică primară este, pentru fondatorul integralismului, clasa lexicală: "O
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alte criterii, Coșeriu a realizat o minuțioasă clasificare a câmpurilor lexicale 259. Celălalt tip de structură paradigmatică primară este, pentru fondatorul integralismului, clasa lexicală: "O clasă lexicală este o clasă de lexeme determinate de către un clasem, acesta fiind o trăsătură distinctivă care funcționează într-o întreagă categorie verbală (sau, cel puțin, într-o întreagă clasă deja determinată printr-un alt clasem), într-o manieră în principiu independentă de câmpurile lexicale. Clasele se revelează în combinațiile gramaticale sau lexicale ale lexemelor: aparțin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și pe care l-a definit ca "determinare semantică a unui cuvânt prin intermediul unei clase, al unui arhilexem sau al unui lexem, altfel spus, în sensul că o clasă determinată, un arhilexem determinat sau un lexem determinat funcționează ca trăsătură distinctivă a cuvântului vizat"263. În mod concret, această proprietate a limbajului se manifestă ca o "relație orientată în sens unic", care face ca, de pildă, semnificația cuvântului dinte (germ. Zahn, sp. diente) să fie inclusă în semnificația verbului a mușca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
verbului a mușca (germ. beissen, sp. morder), fără ca și reciproca să fie valabilă. Pentru Coșeriu, structurile sintagmatice (adică solidaritățile lexicale) sunt de trei tipuri: afinitate, selecție și implicare 264. În afinitate, "clasa termenului determinant e aceea care funcționează ca trăsătură distinctivă a termenului determinat (acesta conține, prin urmare, o trăsătură distinctivă de tipul "doar pentru clasa lui...")". Ca exemple ar putea fi invocate raportul dintre clasa "femeie" și lat. nubō sau între clasa "animal" și fr. gueule sau germ. fressen. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să fie valabilă. Pentru Coșeriu, structurile sintagmatice (adică solidaritățile lexicale) sunt de trei tipuri: afinitate, selecție și implicare 264. În afinitate, "clasa termenului determinant e aceea care funcționează ca trăsătură distinctivă a termenului determinat (acesta conține, prin urmare, o trăsătură distinctivă de tipul "doar pentru clasa lui...")". Ca exemple ar putea fi invocate raportul dintre clasa "femeie" și lat. nubō sau între clasa "animal" și fr. gueule sau germ. fressen. În selecție, "arhilexemul termenului determinant e acela care funcționează ca trăsătură
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de tipul "doar pentru clasa lui...")". Ca exemple ar putea fi invocate raportul dintre clasa "femeie" și lat. nubō sau între clasa "animal" și fr. gueule sau germ. fressen. În selecție, "arhilexemul termenului determinant e acela care funcționează ca trăsătură distinctivă în cadrul termenului determinat". Așa se întâmplă cu raportul dintre germ. Schiff, Zug (ținând de arhilexemul "vehicul") etc. și fahren ("a se deplasa cu un vehicul"). În sfârșit, în implicare "orice lexem determinant funcționează ca trăsătură distinctivă în cadrul lexemului determinat". E
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care funcționează ca trăsătură distinctivă în cadrul termenului determinat". Așa se întâmplă cu raportul dintre germ. Schiff, Zug (ținând de arhilexemul "vehicul") etc. și fahren ("a se deplasa cu un vehicul"). În sfârșit, în implicare "orice lexem determinant funcționează ca trăsătură distinctivă în cadrul lexemului determinat". E cazul fr. alezan, it. baio sau rom. roib în raport cu lexemul "cal". 5. Lingvistica textului 5.0. Cel de-al treilea compartiment major al lingvisticii integrale este lingvistica textului. Existența ei se justifică prin existența textului ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
termenului", "sens propriu" care coincide, în articolul respectiv, cu perspectiva lexematicii, adică a semanticii structurale. Elementele textemelor ("chat" și "gris" din la nuit tous les chats sont gris, de pildă) nu sunt, într-adevăr, texteme și nu participă la opozițiile distinctive din "tehnica liberă a discursului"; și doar în acest sens - care coincide cu punctul de vedere structuralist - ele "nu pot fi analizate"! Dar aceasta nu înseamnă că ele nu pot fi analizate din niciun punct de vedere. Dimpotrivă, există cel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a "discursului repetat" este în ce măsură conceptele semanticii structurale pot fi folosite cu succes în analiza fenomenelor aferente. 7.2.3. De asemenea, faptul că elementele discursului repetat nu sunt "structurabile" înseamnă doar că ele nu se structurează după principiul opozițiilor distinctive, și nu că le-ar lipsi cu totul orice formă de organizare. Din contră, Coșeriu însuși a făcut un prim pas important în direcția studierii unor asemenea formații, disociind într-o manieră netă conceptul de structură lexematică de acela de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de acela de configurație (asociativă): "trebuie să distingem structurile lexematice de câmpurile asociative (tratate, de ex., de Bally, Matoré, Guiraud). Acestea din urmă nu sunt structuri în sensul propriu al termenului, ci "configurații": ele nu privesc structurarea semnificatului prin intermediul trăsăturilor distinctive (opozițiile semantice), ci asocierile unui semn cu alte semne, asocieri stabilite prin similaritatea sau prin contiguitatea atât a semnificanților, cât și a semnificaților. În rest, o parte dintre acestea se referă la asocieri privind lucrurile, și nu la unități lingvistice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
natură "idiomatică" (i.e., ca semne "fixate" în planul unei limbi "istorice"), abordarea textemelor ține de ceea ce Borcilă numește metaforologia limbii: "Studiul acestui "aspect" [...] vizează [...], în primul rând, semnificații lexicali derivați ai limbilor, iar obiectul lui propriu îl constituie nu dimensiunea distinctivă, ci cea asociativă a acestora. Explorarea acestei dimensiuni se impune, mai întâi, ca o sarcină complementară, în raport cu studierea dimensiunii distinctive a limbilor istorice. Pe de altă parte, investigarea ei își va găsi tărâmul cel mai fecund în exploatarea relațiilor asociative
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Studiul acestui "aspect" [...] vizează [...], în primul rând, semnificații lexicali derivați ai limbilor, iar obiectul lui propriu îl constituie nu dimensiunea distinctivă, ci cea asociativă a acestora. Explorarea acestei dimensiuni se impune, mai întâi, ca o sarcină complementară, în raport cu studierea dimensiunii distinctive a limbilor istorice. Pe de altă parte, investigarea ei își va găsi tărâmul cel mai fecund în exploatarea relațiilor asociative ale semnelor în finalitatea proprie a diverselor texte."322 De altfel, considerăm că investigarea semanticii "idiomatice" a textemelor coincide, practic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vastă decât semantica configurativă, deoarece ea studiază nu numai configurațiile idiomatice, dar și particularitățile semantice ale distribuției lexemelor în planul normei. 1.1.2. Spre deosebire de sistem, care gestionează, de obicei, funcția reprezentativă a limbajului, bazată pe existența și manifestarea opozițiilor distinctive, norma unei limbi vizează cu precădere funcția asociativă a vorbirii, adică (v. supra, II.7.2.3.) relațiile "stabilite prin similaritatea sau prin contiguitatea atât a semnificanților, cât și a semnificaților"348. Or, tocmai această funcție legitimează existența și, mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se pot explica fenomene precum "aluzia" (Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din textemul a(-i) crăpa obrazul de rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație cu semnificatul lexical al termenului obrazul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în limbă (are semnificat idiomatic) doar în măsura în care semnifică altceva decât semnificatul său lexical, în măsura în care împărtășește cu alte elemente/unități anumite trăsături care nu se regăsesc în semnificatul său lexical. b1) Un corolar al acestui principiu este că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii structurale, dobândește, în cadrul semanticii configurative, o importanță mult mai mică decât identificarea trăsăturilor comune elementelor "discursului repetat". Această translație se explică prin faptul că, spre deosebire de semnificatele lexicale, semnificatele idiomatice nu preexistă configurațiilor asociative. Ceea ce preexistă e, desigur
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opinia despre un "lucru" a unei comunități lingvistice, dar acest "lucru" nu trebuie confundat cu semnificatul. Cât privește semnificatul asociativ, acesta nu este dat decât prin discurs (repetat), ca urmare a asocierilor care creează atât trăsăturile comune, cât și trăsăturile distinctive. Dintre acestea, trăsăturile comune sunt generate grație principiului echivalenței idiomatice (v. infra, d), ceea ce face ca și trăsăturile distinctive din cadrul semnificatelor idiomatice să fie diferite de acelea stabilite prin raporturile dintre semnificatele lexicale. c) Ca și semantica structurală, semantica configurativă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
asociativ, acesta nu este dat decât prin discurs (repetat), ca urmare a asocierilor care creează atât trăsăturile comune, cât și trăsăturile distinctive. Dintre acestea, trăsăturile comune sunt generate grație principiului echivalenței idiomatice (v. infra, d), ceea ce face ca și trăsăturile distinctive din cadrul semnificatelor idiomatice să fie diferite de acelea stabilite prin raporturile dintre semnificatele lexicale. c) Ca și semantica structurală, semantica configurativă împărtășește în egală măsură principiul sistematicității ca "prezumție rezonabilă și justificată empiric". Singura diferență este aceea că, dacă în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lexicale. c) Ca și semantica structurală, semantica configurativă împărtășește în egală măsură principiul sistematicității ca "prezumție rezonabilă și justificată empiric". Singura diferență este aceea că, dacă în cazul semanticii structurale sistematicitatea (sau, mai bine zis, regularitatea) e dată de opozițiile distinctive ca expresie a sistemului unei limbi "funcționale", în cazul semanticii configurative sistematicitatea e dată de relațiile asociative ca expresie a unor modele culturale codificate în planul unei limbi "istorice". d) Principiul "neutralizării", care constituie o simplă "excepție" în cadrul semanticii structurale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
neutralizării", care constituie o simplă "excepție" în cadrul semanticii structurale, joacă, în schimb, un rol crucial în cadrul semanticii configurative, unde apare sub forma principiului echivalenței idiomatice. În mod concret, acest principiu se manifestă în cazul configurațiilor asociative atât prin suspendarea trăsăturilor distinctive dintre lexeme, cât și prin crearea de trăsături comune între elemente aparținând unor câmpuri și/sau clase lexicale diferite (de obicei, prin intermediul predicației). 1.3. În conformitate cu principiile de mai sus, semantica configurativă delimitează și analizează configurațiile asociative ale unei limbi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
configurații sintagmatice, ci și pentru că analiza sa reprezintă o provocare inclusiv pentru semantica structurală. Potrivit lui Coșeriu, lexemul lup aparține câmpului lexical al animalelor, un câmp lexical caracterizat prin opoziții echipolente, care, din acest motiv, nu poate fi analizat cu ajutorul trăsăturilor distinctive. În schimb, culturemul ("simbolul") LUP a făcut obiectul mai multor analize cognitiviste și/sau "culturaliste", dintre care probabil că cea mai concludentă este aceea efectuată de către Dmitrij Dobrovol'skij și Elisabeth Piirainen din perspectiva teoriei limbajului figurat convențional 362. Apelând
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pentru seminarul de teorie a limbii, Editura Universității din București, București, 2003, p. 231). 215 Tipologia exactă a acestor funcții (Eugeniu Coșeriu, "Sistemul, norma și vorbirea", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 85) este următoarea: "a) funcțiile fonologice sau distinctive, care individualizează, separă și disting semnele (funcția culminativă, funcția delimitativă și funcția distinctivă propriu-zisă); b) funcțiile stilistice sau orientatoare, care determină valoarea specifică a semnului în actul verbal, orientându-l spre un vorbitor, un ascultător sau un lucru (funcția expresivă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
231). 215 Tipologia exactă a acestor funcții (Eugeniu Coșeriu, "Sistemul, norma și vorbirea", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 85) este următoarea: "a) funcțiile fonologice sau distinctive, care individualizează, separă și disting semnele (funcția culminativă, funcția delimitativă și funcția distinctivă propriu-zisă); b) funcțiile stilistice sau orientatoare, care determină valoarea specifică a semnului în actul verbal, orientându-l spre un vorbitor, un ascultător sau un lucru (funcția expresivă, funcția apelativă, funcția deictică); c) funcțiile morfologice, adică funcția clasificatoare, care clasifică semnul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Les structures lexématiques" [1968], în L'homme et son langage, p. 320. 253 Ibidem, p. 329. 254 Ibidem, p. 320. 255 Ibidem, p. 321. 256 Ibidem. 257 Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 217. 258 "Numai prin existența opozițiilor distinctive "configurația semantică" a unui câmp devine o adevărată "structură lingvistică". Trebuie deci să presupunem că fiecare câmp conceptual are un conținut (o "valoare") unitară și că acest conținut este subîmpărțit prin opoziții între termeni ("cuvinte") în interiorul câmpului însuși. Prin valoarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]