2,821 matches
-
fi zăbovit cît trebuie în stagiul de ucenic. Consecința e o imaturitate prelungită dincolo de limita celor patru decenii de viață pe care le am, vizibilă în faptul că mă ocup de „fleacuri”, mă laud cu „diletantismul” meu (sfidîndu-i pe „specialiștii” dogmatici, mărginiți), „mă împrăștii” sau trec ușor peste lucruri ce-ar trebui aprofundate, răspund uneori la vorbe înainte de a le fi ascultat. *O vitrină de cofetărie, una a unui magazin de vinuri, una de aprozar nu-mi fac poftă, nici chiar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și pe alocuri o poezie valoroasă 702. G. 2. - Cu ocazia mandatului, voi mai comite o depeșă. G. 12 Carte de vizită (Cluj-Napoca, 29.4 .78) „Sărbători fericite” și „Hristos a Înviat!”. Ciocnesc cu fam. dvs. cel mai arătos „ou dogmatic”, rezervând dreptul unui cotnărel de a fi ciocnit și el. Oare ne vom putea Întâlni cu prietenii clujeni, la vară, În spațiul mioritic moldav, strânși la foc de seară, pentru schimbul unor gânduri și vorbe cu tâlc? Georgel 13 Carte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
filozofie și știință există punți de legătură, că aceste trei domenii fac parte din aceeași viziune asupra lumii, care este de natură culturală. Mai țin să menționez că textele studiate la secția de biologie le-am prezentat nu în spiritul dogmatic al ideologilor noștri, nu ca pe niște adevăruri absolute, ci ca și creații libere ale spiritului uman, ca pe niște acte de cultură, devenind pentru studenți exerciții de gândire, ei fiind liberi să le discute, să le accepte sau să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu Înțelegea de ce. „Un stalinist, da, dar deștept foc. Dacă Îi place și scrie de bine, te-ai făcut om. Lumea Îl Înjură, dar Îl respectă.” În perioada de „liberalizare” de la mijlocul anilor ’60, apăruseră unele atacuri În presă la adresa „dogmaticului” Paul Georgescu (datorate mai ales celor care aveau să devină, În deceniul următor, noii naționaliști În slujba Partidului), cum aveau să apară, deloc surprinzător, și după 1989, semnate, de data asta, nu doar de scriitori care au suferit de pe urma cenzurii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Tavi. în celulă se lăsă o liniște fecundă pentru mult timp”. De aceea ne întrebăm: omul care judeca astfel lucrurile și știind tăria lui de caracter, putea să alunece pe scara păcatelor și să săvârșească ceea ce condamnase chiar el și dogmatic era condamnat de Biserică? Desigur nu era posibil! Concluzia de nezdruncinat este foarte clară, avem de a face cu o crimă oribilă și sadică, pe care nu avea cine s-o săvârșească decât omnipotenta Securitate, din acel timp, prin criminalii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să asculte muzică la casetofon stereo. Melodia nu capătă un caracter mai profund dacă auzi viorile în stânga și contrabasul în dreapta. Poate e doar o modalitate mai complexă de a stimula o imaginație adormită. — Nu ți se pare că ești cam dogmatic? Și ea a fost de aceeași părere. — Soția ta? — Da. Pretindea că eram deștept, dar deloc flexibil. Mai vrei o bere? — Te rog. Am desfăcut a patra bere Miller High Life și i-am întins cutia. — Tu cum te consideri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
valoare și se distanțează tacit de compromisurile făcute anterior. Dintre publicațiile la care a colaborat mai pot fi amintite „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”. G. ilustrează cazul scriitorului de real talent care își trădează vocația, abandonându-și scrisul unor interese dogmatice, extraliterare. Dincolo de ușurința cu care a răspuns comandamentelor perioadei, apropiindu-se totuși într-o mai mare măsură decât alți scribi ai epocii de zona esteticului și alternând registrul satirei „usturătoare” cu acela al construcției „grave”, monumentale în intenție, înclinația lui
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
Popa). O lucrare serioasă și bine documentată este Prelegeri de estetica ortodoxiei (1995-1996), în două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poietică, părinții Bisericii. Volumul, Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), conține în mare toate teoriile lui D. despre roman și natura specifică a epicului. SCRIERI: Visele au contururi precise, București, 1963; Culorile sângelui, București, 1973
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
voci Înșelătoare, golemice, teratologice, homunculoide, confuze, isterice, paranoice - enervante, teroriste invadează textele literare postbelice. În atari bolgii, survolînd asemenea “ospicii” (uneori la propriu), reconstruite și redate În variante omologate teoretic (cum este azilul și materialul antropologic aferent) imaginarului colectiv, cercetători dogmatici ca Lejeune și Genette ar cam trebui să spele putina sau măcar să schimbe placa: ceea ce Genette a și făcut Între timp, Îndreptîndu-se spre estetică normativă, În condițiile În care Lejeune nu trebuie decît să-și corecteze principiile metodologice pentru a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de răutate gratuită sau impură față de eul lumesc al autorilor comentați, dar deloc dispus să-și tocească relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale, politice, istorico-literare etc. și, bineînțeles, celor referențiale, stilistice, comparatiste etc., fără însă a absolutiza pe vreunul dintre ele. Impresionează disponibilitatea față de utilizarea oportună a sugestiilor ori uneltelor oferite de una
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
a fost profesor și decan al Facultății de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” din București. A colaborat la „Viața românească”, „Diplomat Club”, „Anotimpuri literare” (Timișoara) ș.a. Publicist militant, conducător la „Scânteia” al sectorului cultural, semnatar al unora dintre cele mai dogmatice articole de directivă literară din perioada stalinistă și din cea imediat următoare, I. demasca ceea ce el numea „falsele «modele»”, fiind împotriva revenirii numelor lui Ion Barbu și Lucian Blaga, în timp ce despre Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale scria că
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
strategică și participativă (fig. 8) (Porter, 2001a, pp. 168-169). Fig. 8 - Stiluri de elaborare a unui plan strategic În cadrul managementului tehnocratic, operatorii sunt puțin motivați, fiind posibile erori și eșecuri grave. Centrat pe schimbări, managementul strategic evită tratarea simplistă sau dogmatică. Cunoscând dificultățile și blocajele, el măsoară cererile, costurile, condițiile și le integrează În calculele sale. Dar nu se limitează la acestea: știe să creeze organe producătoare de schimbare și să instrumenteze pentru ca schimbările complexe să poată fi realizate. Erorile și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Vuia. Astfel, în cadrul secției de filosofie, Paul Costin-Deleanu prezintă comunicări precum Le Declin de l’Occident et un nouveau Moyen Age, Octavian Buhociu încearcă o comentare sistematică a concepției filosofice a lui Lucian Blaga, așa cum se reflectă ea în Eonul dogmatic, iar Neagu Djuvara se oprește la o Présentation analytique de la philosophie de l’histoire de Arnold Toynbee. La rândul său, Octavian Vuia pune în discuție câteva probleme actuale în articolele Le Moment philosophique actuel, Le Fédéralisme oecuménique. În cadrul secției literare
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
mișcării sămănătoriste. După o perioadă de atașament fără rezerve față de N. Iorga, își temperează entuziasmul, adoptând o atitudine mai rezervată și chiar distanțându-se de mentor, spre a se apropia, în anumite limite totuși, de poporanism. Sămănătorismul său excesiv și dogmatic l-a descalificat în ochii moderniștilor, care i-au reproșat insensibilitatea la literatura mai nouă. Perspectiva tradiționalistă i-a întreținut interesul pentru chestiunea specificului național, a cărui sursă o identifică în ruralitate. El aspiră la un estetism cu nuanțe sociale
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
sub titlul Întors din singurătate. În 1970 îi apare volumul Teatru, pentru care i se decernează Premiul Asociației Scriitorilor din București. Alături de piesele deja reprezentate, sunt incluse aici Bunicul, Artre cu litere de platină, satiră, în manieră ionesciană, a gândirii dogmatice și a cultului personalității, distinsă cu Premiul revistei „Amfiteatru”, și Panta rei, scenariu de pantomimă. Publicată în revista „Teatrul”, piesa Schimbarea la față este o frescă expresionistă, cu ecouri brechtiene, a revoluției proletare într-o țară din America Latină, iar Mârâiala
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
critice și publicate în 1957 și 1958, el demonstrează o concepție de multe ori emancipată de rețetele rigide ale vremii, deși, se înțelege, nu fără anumite limite inevitabile și nu fără a fi plătit și el un anumit tribut exagerărilor dogmatice și sociologiste [...]. Dincolo de un oarecare festivism care-și împarte ponderea cu un militantism adesea cam frazeologic, sunt de notat în scrisul criticului calități care-l înalță mult peste nivelul general al publicisticii acelor ani. Lucidității analitice, acuității și inteligenței lui
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
fi fost tipărită la timp. Dar acest lucru nu doar că nu s-a întâmplat, dar nici nu se putea întâmpla, într-un cadru condiționat de gândirea religioasă și într-un context cultural dominat autoritar de necesități strict religioase și dogmatice. În plus, erudiția lui Cantemir depășește cu mult posibilitățile culturii autohtone, în cadrul căreia principele nu putea găsi o tradiție statornică, care să-i slujească drept model. A asimilat ce a putut din credințele populare, din puținele manuscrise și tipărituri și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prioritară a spațiului cultural și confesional din care provine. Cu toate acestea, în Istoria ieroglifică el demontează sistematic un set de simboluri normative ale creștinismului, procedeu rar în răsăritul european al debutului de secol XVIII, unde încă domină o atitudine dogmatică, de respect neștirbit față de valorile tari ale ortodoxiei, revelate prin intermediul unui sistem de simboluri care funcționează, într-un context favorabil, ca niște teofanii iconografice. De ce o face? Se va vedea, nu din spirit de frondă, nu din iconoclasm, nici din cauza
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
surselor afectate. De la scrierile canonice ale ortodoxiei, la filosofia Antichității grecești, de la scriitorii latini, la cei orientali, de la stoici la protestanți, totul se amestecă într-un creuzet al gândirii cantemiriene, care dă semne că numai forțată de împrejurări acceptă corsetul dogmatic. În plus, preferința pentru unitarianul Andreas Wissowatius poate părea și ea stranie în epocă. Pentru Cantemir nu conta natura argumentelor sale, ceea ce importa era faptul că el le folosea pentru a susține superioritatea valorilor spirituale, creștine, față de cele vremelnice, lumești
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu al uneia raționaliste ori empirice. Soluția lui Cantemir este una radicală, de vreme ce gândirea post-bizantină se deschidea, începând cu secolul al XVII-lea, către o atitudine mai puțin rigidă, de laicizare a gândirii; cee ce nu înseamnă renunțarea la principiile dogmatice, ci doar o tratare a lor într-o manieră flexibilă, care admite și metodele filosofiei profane. Cantemir, dimpotrivă, pare a se întorce către modelul primelor secole de teologie bizantină, când filosofia era diabolizată. El neagă mijloacele clasice ale discursului speculativ
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Indepingibilis Imago principele dădea satisfacție unui orizont de așteptare specific spațiului est-european, format în spiritul culturii ortodoxe. El se arată, în aceste cărți cu aspect de compilații, nu doar obedient față de contextul cultural al epocii, dominat de o anumită inerție dogmatică, ci chiar "extremist", dacă ținem cont că în Sacrosanctae... respinge tot ceea ce are atingere cu o cultură precreștină, păgână și, mai mult decât atât, neagă posibilitatea omului de a ajunge la cunoaștere prin mijloace proprii, singura cale fiind cea a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reprezentate cu fidelitate față de modelul lor fixat prin tradiție, altele sunt denaturate conform unei logici conflictuale a cărții, fără să se mai țină seama de ipostazele impuse încă din Antichitate și mai ales sedimentate în Evul Mediu sub atenta observație dogmatică a bisericii. În unele cazuri însă, atunci când "celebritatea" unui animal este mult prea notorie, autorul nu își asumă riscul de a răsturna simbolurile. Este cazul vulpii sau, numai parțial, al inorogului, de pildă. În unele situații, atunci când are de ales
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dogmă (nu puteau fi contrazise), împrumutat de la scrierile bisericești. În perioada care a urmat (secolele VII-XV), în Europa, limba latină, oficială în biserică, a devenit și limba oficială din universitățile care s-au înființat traptat, începând cu secolul XI. „Medicina dogmatică” din lunga perioadă scolastică a încorsetat gândirea, obligată să memoreze textele clasice și să aplice remediile indicate în ele. Sfârșitul Imperiului Roman de Apus După domnia lui Constantin cel Mare (324-337), în Imperiul Roman urmează o perioadă destul de tulbure de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
dezvoltarea publicației. Pe lângă aceste încercări, s-au aprobat măsuri preventive, precum lectura și distribuirea ziarelor în seminarii și printre preoți, motivarea ziariștilor catolici și căutarea de colaboratori în rândurile preoților și mirenilor pentru a răspândi cărțile și ziarele, cu îndrumare dogmatică adecvată. Într-un bilanț asupra situației presei catolice din Spania, realizat în 1895 de către Nunțiatură, s-a precizat că existau circa două sute de publicații catolice (a cincea parte din toate titlurile existente în Spania), dintre care jumătate (incluzând buletinele diocezei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ora 20.47. 69 J.M. Laboa, op. cit., p. 110. 70 Hermes Geoeg (1775-1831) a fost un teolog german care s-a născut în Westfalia. În 1792 el a studiat teologia la Miinicb și în 1807 a devenit profesor de teologie dogmatică la aceeași universitate. A studiat principiile lui Kant și a încercat să apere dogma creștină împotriva lor. În 1820 a devenit profesor de teologie catolică la Bonn și a ținut prelegeri cu scopul de a apropia catolicii și protestanții. Opiniile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]