2,836 matches
-
Editura Triton, București, 2005, p. 72. 2 Interdiscurs = relațiile discursului cu ansamblul unităților discursive. În funcție de tipul dominant de relatie interdiscursiva se pot delimita discursuri citate, discursuri anterioare (de acelasi gen), discursuri contemporane apartinând unor genuri diferite. 3 Dumitru Stăniloaie, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2003, passim. 4 Însă nu direct, ci prin "adiere de vânt", prin "rug aprins" sau prin inscripționarea în piatră a Decalogului. 5 Sőren Kierkegaard, Școala creștinismului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
un plan Marshall, și nu de susținerea unui guvern cu totul corupt... Vedem ce se petrece acum. E o teribilă greșeală a statului american, care dintr-un stat pragmatic, ceea ce ar trebui să reprezinte esența sa, a devenit un stat dogmatic, ideologic. „Bushismul“, care, rănit, și-a transformat suferința în ideologie, i-a pus imediat pe gânduri pe prietenii mei americani care simțeau presiunea asupra spațiului academic, în America un spațiu sacru, cu totul liber... Regimul „Bush“ a transformat America într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
îndemînă, a trebuit să născocească eretici; puțină cenușă mirosind a carne arsă era tocmai ce trebuia pentru a le reaminti tuturor că adevărul e unic și că toate celelalte adevăruri vor fi măcelărite. Ce au fost rugurile? Crime ale purității dogmatice. Căci dogmele, când au devenit fanatice, nu s-au mai mulțumit să-și combată adversarii; au preferat să-i extermine. O istorie a credințelor e volens, nolens, și o istorie a cimitirelor; acolo trebuie să-i căutăm pe cei care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
tip de om i se părea un lucru mult mai important. Mintea i-a descris brusc un viraj și s-a trezit gândindu-se la Biserica Catolică. Era serios convins de faptul că aceia cărora le era necesară o religiozitate dogmatică sufereau de o lipsă intrinsecă, iar pentru Amory religia Însemna Biserica Romei. Era foarte posibil să fie un ritual fără fond, dar părea să fie și unicul bastion integrator și, creator de tradiție, opus decăderii morale. Până când uriașele gloate puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
un „război” de acest tip nu ar fi fost recomandabil în Țările Române, pentru că rezultatele lui ar fi putut fi contrare celor așteptate, compromițând însăși doctrina creștină în ochii populației, care practica un soi de creștinism folcloric, cu slabe trăsături dogmatice și, în schimb, cu viguroase filoane magico-păgâne. Gesturile și practicile magice dublau efectiv toate acțiunile și evenimentele, fie ele individuale sau colective, sociale sau natu- rale etc. Iată, de pildă, ce scria învățatul bănățean Dimitrie Țichindeal, care a tradus („de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
le țin și le cred ca pe niște leji firești și dumnezeiești” (32, p. 341). S-ar putea crede că pasajul reprodus mai sus ar fi un simplu exercițiu de retorică și că autorul ar fi exagerat, scriind de pe pozițiile dogmatice ale iluminismului raționalist, dacă nu s-ar ști, din multe alte surse istorice sau folclorice, că tabloul prezentat este veridic. În acest context, vrăjitorul era privit de popor ca fiind un om superior, având putere nelimitată, care concura însăși puterea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poziționam totuși sub Moș Ceau: ouând fragmente fără hram, ori eseuri "explodante", opunându-l pe Kierkegaard lui Hegel sau partea întregului, îmi închipuluiam a contribui cumva la contrarea, hurducarea, cobâlțâirea Sistemului... bolșevicios, socialist, na-ți-o-anal-comunist, amator de totalizări, tratate irefutabile, crestomații dogmatice, manuale și alte volumuri omagioase pentru Spiritul Universal întrupat în Kremlin. Naturilor anarhe, individualizante, rebele, mi se părea că le vine ca o mănușe fragmentul, eseuouant au ba, inclasificabil și inanalizabil, înzestrat, cum sugerează Derrida (pe care îl citeam și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
constituie un concept epistemologic constituie o sursă de avantaje și dezavantaje. Principalul punct forte este faptul că societatea deschisă e legată de noțiunile de failibilitate și reflexivitate, oferind astfel o imagine coerentă a lumii fără a cădea în capacana ideologiei dogmatice. Principalul dezavantaj este că ignoră relațiile de putere, ce au un rol atât de mare în desfășurarea evenimentelor. Am înființat o rețea de fundații care să promoveze principiile unei societăți deschise, dar acestea contrazic deseori logica așa-numitei Realpolitik. Am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
într-o lume care evoluează, oamenii se confruntă cu un număr infinit de posibilități. Alegerea constituie funcția de bază a gândirii critice, meritul său deosebit fiind faptul că poate permite o mai bună înțelegere a realității decât pe cale tradițională sau dogmatică. Principalul dezavantaj este că nu soluționează problema certitudinii. în modelul pe care l-am conceput, examinez felul în care procesul critic operează în unele domenii majore ale acțiunilor umane, mai ales în științele naturale, sociale, economice și politice. Este cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
o societate deschisă nu creează sentimentul bunăstării și al progresului, cei care nu reușesc să-și găsească un scop pot fi atrași de o dogmă ce le oferă un set de valori prestabilite și un loc sigur în univers. Gândirea dogmatică constă în stabilirea supremației unei doctrine despre care se crede că vine din afara individului. Sursa poate fi o tradiție sau o ideologie care câștigă competiția cu alte ideologii. în orice caz, ea devine arbitrul suprem în privința părerilor contradictorii: cei care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
au fost concepute teoretic, fiind derivate în principal din ideea failibilității prin deducție logică, fără a fi totuși complet lipsite de perspectivă istorică. Cu siguranță, o societate organică și un mod tradițional de gândire au precedat societatea închisă și gândirea dogmatică. întreaga schemă a avut o anumită relevanță în momentul istoric în care a fost concepută. în timpul Războiului Rece se înfruntau două sisteme sociale conflictuale, bazate pe două tipuri de gândire. Construită în perioada în care comunismul era la apogeu, schema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
la o societate deschisă. Ea poate duce la accentuarea colapsului și dezintegrării, urmată de un fel de revenire ori stabilizare. Astfel, o simplă dihotomie între cele două tipuri de societate este inadecvată. Societatea deschisă este amenințată nu numai de ideologiile dogmatice și regimurile totalitariste, ci și de o dezmembrare a societății sau a statelor care eșuează. Stephen Holmes, un specialist în științe politice care a lucrat cu fundația mea din Rusia, a exprimat admirabil acest lucru în articolul său „What Russia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
Russia Teaches Us Now: How Weak States Threaten Freedom”∗. Era o idee nouă. Popper a considerat doar ideologiile totalitariste ca fiind dușmanii societății deschise. Schema mea inițială admitea că prea multă libertate și lipsa unui scop pot face ca ideologiile dogmatice să devină atractive, dar nu lua în considerare posibilitatea ca prăbușirea unei societăți închise să nu ducă la o societate deschisă, ci la continuarea dezintegrării. în loc să le tratez ca alternative, a trebuit să redefinesc societatea deschisă ca fiind amenințată din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
o societate deschisă, ci la continuarea dezintegrării. în loc să le tratez ca alternative, a trebuit să redefinesc societatea deschisă ca fiind amenințată din ambele părți: de prea multă libertate, anarhie și state slabe, pe de o parte, și de diverse ideologii dogmatice și regimuri autoritare sau totalitariste, pe de altă parte. Societatea deschisă a ajuns să ocupe un prețios loc central amenințat de felurite extreme. Această construcție este consecventă cu teoria modificată privind expansiunea-recesiunea pe care am folosit-o pentru a explica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
că individul este o trestie fragilă pe care trebuie clădite valorile societății. Dacă teama, nesiguranța și lipsa unui scop ce caracterizează o societate deschisă ar deveni o povară de nesuportat, atunci un lider carismatic care propune un mod de gândire dogmatic poate întruchipa salvarea. Aveam acest model în minte când am scris Supremația americană: un balon de săpun. Am argumentat că administrația Bush exploata atacul terorist de pe 11 septembrie pentru a băga frica în oameni, câștigând sprijin necondiționat pentru politicile care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
acum. Diversele aspecte s-au combinat după 11 septembrie, eveniment ce reprezintă un factor esențial în acest proces. Realizând acest lucru, multe alte procese discutate în volumul de față prind contur: lupta împotriva terorii, invazia Irakului, radicalizarea Islamului și conflictele dogmatice tot mai aprinse din cadrul islamismului, declinul puterii și influenței americane, proliferarea armelor nucleare, goana Chinei după resurse naturale și efectul negativ al acesteia asupra încercării de combatere a blestemului resurselor, precum și modul de utilizare a furnizării gazelor naturale de către Rusia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
drept criteriu pentru ceea ce este și ceea ce nu este eligibil, dar nu mai poate fi ceea ce a fost pentru gândirea tradițională, și anume unica sursă de cunoaștere. Pentru a distinge gândirea pseudotradițională de cea originală, voi folosi noțiunea de gândire dogmatică și o voi analiza separat. Societatea organică Modul de gândire tradițional nu recunoaște distincția dintre legile naturale și cele sociale, cadrul social fiind considerat la fel de neschimbător ca și restul mediului în care trăiește omul. Prin urmare, punctul de plecare într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
tradiționale se pot menține și în astfel de condiții, însă doar prin coerciție. Nu mai avem o societate cu adevărat organică, ci una a cărei invariabilitate este întreținută artificial. Distincția este similară cu cea dintre modurile de gândire tradițional și dogmatic și, pentru a evidenția acest lucru, voi folosi noțiunea de societate închisă. Modul de gândire critic Abstracțiunile Atât timp cât cred că lumea rămâne neschimbată, oamenii se mulțumesc cu ideea că perspectiva lor asupra lumii este singura posibilă. Tradiția, oricât ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
gândire tradițional constituie un monopol intelectual, cel critic poate fi descris ca o competiție intelectuală. Această competiție predomină, indiferent de atitudinea anumitor indivizi sau a unor școli de gândire. Unele dintre ideile conflictuale sunt speculative, deschise criticilor, pe când altele sunt dogmatice, respingând opoziția. Atitudinea critică Atitudinea critică ar trebui să fie mai adecvată circumstanțelor unei lumi variabile decât celor ale unei lumi dogmatice. Opiniile speculative nu sunt neapărat corecte, iar cele dogmatice nu sunt neapărat complet greșite. însă o abordare dogmatică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
indivizi sau a unor școli de gândire. Unele dintre ideile conflictuale sunt speculative, deschise criticilor, pe când altele sunt dogmatice, respingând opoziția. Atitudinea critică Atitudinea critică ar trebui să fie mai adecvată circumstanțelor unei lumi variabile decât celor ale unei lumi dogmatice. Opiniile speculative nu sunt neapărat corecte, iar cele dogmatice nu sunt neapărat complet greșite. însă o abordare dogmatică își poate pierde puterea de convingere doar atunci când există păreri opuse: critica este un pericol, nu un ajutor. Spre deosebire de aceasta, atitudinea critică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
ideile conflictuale sunt speculative, deschise criticilor, pe când altele sunt dogmatice, respingând opoziția. Atitudinea critică Atitudinea critică ar trebui să fie mai adecvată circumstanțelor unei lumi variabile decât celor ale unei lumi dogmatice. Opiniile speculative nu sunt neapărat corecte, iar cele dogmatice nu sunt neapărat complet greșite. însă o abordare dogmatică își poate pierde puterea de convingere doar atunci când există păreri opuse: critica este un pericol, nu un ajutor. Spre deosebire de aceasta, atitudinea critică poate chiar să beneficieze de pe urma criticilor: punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
dogmatice, respingând opoziția. Atitudinea critică Atitudinea critică ar trebui să fie mai adecvată circumstanțelor unei lumi variabile decât celor ale unei lumi dogmatice. Opiniile speculative nu sunt neapărat corecte, iar cele dogmatice nu sunt neapărat complet greșite. însă o abordare dogmatică își poate pierde puterea de convingere doar atunci când există păreri opuse: critica este un pericol, nu un ajutor. Spre deosebire de aceasta, atitudinea critică poate chiar să beneficieze de pe urma criticilor: punctul de vedere va fi modificat până când nu vor mai exista obiecții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
certitudinii decât cel critic. El nu distinge între credință și realitate: religia sau echivalentul său primitiv, animismul, cuprinde întreaga sferă a gândirii și cere supunere necondiționată. Nu este de mirare că oamenii tânjesc după paradisul pierdut al beatitudinii primordiale! Ideologiile dogmatice promit să satisfacă această dorință. Problema este că lucrul acesta e posibil doar prin eliminarea părerilor conflictuale. Aceasta le face la fel de periculoase pentru modul de gândire critic ca și existența unor explicații alternative pentru modul de gândire tradițional. Societatea deschisă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
set de valori prestabilit și un loc sigur în univers. O modalitate de a înlătura deficitul de scop este abandonarea societății deschise. Dacă libertatea devine o povară de neîndurat, societatea închisă poate părea o cale de salvare. Modul de gândire dogmatic Am văzut că modul de gândire critic atribuie povara de a decide ce e bine sau rău, adevărat sau fals direct pe umerii individului. Dată fiind înțelegerea sa imperfectă, apar un număr de întrebări esențiale - în special cele legate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
individului cu universul și locul său în societate - la care nu poate da un răspuns definitiv. Incertitudinea este greu de suportat și mintea umană ar face totul pentru a scăpa de ea. Există o modalitate de scăpare: modul de gândire dogmatic. Acesta constă în impunerea unei doctrine despre care se crede că are o altă sursă decât individul. Originea ei poate fi tradiția sau o ideologie care a reușit să își câștige supremația asupra altor ideologii. în oricare situație, aceasta este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]