6,536 matches
-
ei un om care-i domină pe ceilalți, care dă ordine și căruia trebuie să te supui; nici un indian n-ar accepta așa ceva și marea majoritate a triburilor sud-americane au preferat să moară, au ales să dispară decît să suporte dominația Albilor." În lumea Guayaki, un șef nu este un șef, iată ce descoperă Pierre Clastres. O LUME ORGANIZATĂ PENTRU CA UN ȘEF SĂ NU POATĂ FI ȘEF Pierre Clastres distinge cu claritate două noțiuni care de obicei se confundă: șefie și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Profituri enorme și licențieri masive, spălare de bani, mită, miniștri cumpărați, exploatarea copiilor, poluarea planetei, complicitatea cu regimurile torționare: toate aceste strategii, politicienii, deciziile, comportamentele private ale conducătorilor, practicile și moravurile de întreprindere sunt de multe ori criticate cu violență. Dominația spiritului de război economic e denunțată cu virulență. Numai că nu există nici o alternativă. Cum se face că gînditorii cei mai critici "uită" pur și simplu să se întrebe: e posibilă o altă organizare decît întreprinderea? Li s-ar părea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
presărat cu contradicții, obstacole, rezistențe împinse până la violențe, culminând cu răscoale, revoluții și războaie, cu impact nemijlocit asupra ritmului firesc de dezvoltare a societăților și popoarelor. Prima jumătate a secolului XIX a însemnat pentru români risipiți sub stăpâniri (ori numai dominații) străine o etapă istorică regenerativă, hotărâtoare pentru destinul lor, etapă al cărei ferment în planul bazei economice l-a constituit progresul tehnic, în limitele îngăduite de coordonatele specifice de dezvoltare ale societății românești, iar în cel suprastructural, neîndoielnic, afirmarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai distincte -, nu trebuie interpretate doar ca formă a luptei pentru putere în epocă, ci se înscriu, prin fondul lor, pe coordonatele luptei generale vizând manifestarea și afirmarea ființei naționale, împotriva tendințelor dominatoare ale unei clase străine, fanarioții, reprezentând instrumentele dominației otomane. După 1821, cuprinsul național al programului pe care revoluția lui Tudor Vladimirescu nu-l putuse înfățișa integral pe durata "zaverei" a fost întregit, în lumina noilor perspective, de aceleași forțe politice, în acord cu noul statut dobândit, dar într-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
personajul anonim să aibă ceva din aerul străin de lume al lui Piskariov și din nostalgia acestuia după cerul însorit al Italiei. Mai evidentă este trimiterea la Pușkin, la Dama de pică, și la situația orfanei, care trebuie smulsă de sub dominația tiranică a mamei adoptive, inițiativă care va veni, firește, de la un „eliberator“. Nu mai este nevoie să spunem că acesta este unul dintre motivele cu numeroase variații de‑a lungul întregii opere dostoievskiene, unde „înșelatele și abandonatele“ poartă, de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
majoră la capitalul firmei B); * prin constituirea unei filiale comune, cu acordul părților (societate mixtă). Concentrarea poate antrena pentru firmă o serie de avantaje ca: * scăderea costului unitar; * obținerea unui efect de sinergie (2 + 2 = 5); * obținerea unui efect de dominație (poziție de monopol). Desigur, creșterea are limite, care pot proveni din: * creșterea costurilor de gestiune din rațiuni de gigantism; * creșterea inerției și reducerea capacității de adaptare; * eșuarea în căutarea efectului de sinergie. 7.1.2. Piața și formarea prețurilor Economiile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
se disting cel puțin două abordări: * după Karl Marx, separarea posesorilor de capital de cei ai brațelor de muncă a creat două clase sociale ale căror interese sînt antagoniste, căci relațiile existente între ele sînt de exploatare economică și de dominație politică și socială; * după Alexis de Tocqueville, dezvoltarea economiei capitaliste conduce către democrație, iar o dată cu aceasta societatea se așază în jurul unei vaste clase de mijloc. 16.2. SPECIFICUL SISTEMULUI CAPITALIST ROMÂNESC. CONSIDERATII ASUPRA TRANZITIEI ROMANIEI DE LA ECONOMIA DE COMANDA LA
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
multiple, mai mult sau mai puțin obiective, mai mult sau mai puțin inevitabile. Dincolo de aceasta, doar o sumă de incertitudini, despre care istoria ne învață că pot sfîrși rău... Dacă se recunoaște definiția dată subdezvoltării de către François Perroux în 1954 dominație externă, dezarticulare internă, neacoperire a "costurilor omului" -, trebuie să admitem că sîntem o țară subdezvoltată, o subdezvoltare originală desigur, eterogenitatea fiind o regulă în această lume suprarealistă a sărăciei. Am extras întreprinderile de sub carapacea planificării, dăruindu-le, în lipsa unei piețe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
internațional avînd loc în favoarea celor dintîi printr-un schimb de neechivalențe. În speță, Europa de Vest spune autorul vinde mărfurile sale industriale create de un muncitor pe produsele agricole a zece lucrători din Europa de Est. Or, un astfel de schimb înseamnă exploatare, înseamnă dominație, de care se poate scăpa concentrînd economia națională în direcția productivității maxime pentru "realizarea unui maximum de putere de cumpărare internațională cu minimum de muncă interioară"2. 19.1.2. În oponență, ce este liberul schimb? Liberul schimb consistă în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
gigantic big-bang monetar s-a declanșat de curînd. Va fi cel mai important eveniment de pe scena monetară internațională după căderea sistemului ratelor de schimburi fixe de la Bretton Woods. Pentru prima dată după 1945, nu am mai avea a face cu dominația unei singure devize dolarul, ci cu un sistem bipolar sau chiar multipolar. O competiție între principalele monede de referință se va dezvolta în chip natural, accentuată de ineluctabila diversificare a portofoliilor oficiale și private. Așa cum prevedea Fred Bergsten, directorul Institutului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
convergență stabilite la Maastricht pentru accesul în zona euro? * Cînd s-a creat Banca Centrală Europeană? Care este rolul său? * Ce este convertibilitatea monetară? * Ce este un coș monetar? * Ce sînt Drepturile Speciale de Tragere? * În ce constă efectul de dominație în sistemul monetar internațional? Ce este suveranitatea monetară? Cum se prezintă un sistem monetar unipolar? Dar unul bipolar? Dar unul pluripolar? * Ce este "șarpele monetar"? * Ce este un "curs pivot"? * Ce este un coridor de fluctuație monetară? * În ce constă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Este și greu să definești un fenomen confuz încă și atît de complex, fiecare autor evidențiind o anumită latură sau dimensiune a sa. George Söros, de pildă, oferă o definiție preponderent economică, globalizarea fiind "mișcarea liberă a capitalului însoțită de dominația crescîndă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale"2. Thomas Friedman consideră că "globalizarea înseamnă răspîndirea capitalismului bazat pe piața liberă în aproape fiecare țară din lume"3. Guillermo de la Dehesa definește globalizarea ca fiind "un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un proces complex, caracterizat, în principal, prin: * tendință profundă de regăsire a unității; * creșterea interdependențelor la nivel global; * internaționalizarea schimburilor și a producției; * liberalizarea piețelor; * libera circulație a capitalurilor, informațiilor, persoanelor și mărfurilor; * a treia revoluție industrială și transnaționalizarea tehnologiei; * dominația firmelor multinaționale; * intensificarea concurenței (hiperconcurența) la nivel global; * comprimarea timpului și a spațiului; * afirmarea culturii contractului; * nașterea unei societăți civile globale; * afectarea suveranității naționale, a identităților culturale și spirituale. Cornelius Castoriadis considera că problema civilizației moderne este că a încetat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
al omului; * comerțul liber, eliminarea barierelor și piedicilor, globalizarea sînt fundamente esențiale pentru asigurarea unei guvernări democratice, legale și responsabile 16. Concepte de bază: * liberalizare-privatizare-dereglementare; * universalitate; * libera circulație a capitalurilor, informațiilor, persoanelor și mărfurilor; * a treia revoluție industrială; * transnaționalizarea tehnologiei; * dominația firmelor multinaționale; * hiperconcurența globală; * comprimarea timpului și a spațiului; * cultura contractului; * societatea civilă globală; * piața financiară globală; * patologia speculativă a capitalismului globalizat; * segmentarea piețelor; * îndiguirea fluxurilor financiare; * afectarea suveranității, a identităților naționale; * consumatorismul; * economie virtuală; * economia de cazino; * viteza-limită în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pot fi discutate (unii estimează că s-ar afla în Renaștere), dar a cărei specificitate care marchează ruptura de problematicile anterioare ar fi de a lega perspectiva alterității de chestiunea limbii în sens socio-simbolic și sociolingvistic, într-o perspectivă a dominației. Astfel considerată, francofonia literară nu ar fi vîrful de lance al unui dialog cultural, fondat pe folosirea aceluiași idiom, care ar transcende formele de expresie naționale, istoric determinate, ci o modalitate ciudată, perversă, de dominare prin ceea ce se numește "iradiere
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mutația biologică; între timp, se agață cu disperare de o viziune pozitivistă, înconjurîndu-se de metereze teoretice de îndată ce un sentiment oricît de fragil iubirea, sau bucuria de a trăi încearcă să scape de regulile jocului social, de condiționarea dorinței sau a dominației. Cel de-al doilea, "agrégé" de litere, încarnează pînă la deriziune mizeria unui profesor rătăcit, care își caută răspunsurile pe piața de consum amoros, din care este exclus pe motiv de stîngăcie și timiditate, condamnat să rătăcească între cluburi naturiste
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în structura întregii epoci, precum Gilles Deleuze sau Roland Barthes. Tatăl e mereu în preajmă, uneori chiar în același rînd, sau pe rîndul imediat următor, telescopîndu-l pe Michel, ciocnindu-și și comparîndu-și, prin interfața Mathieu, opiniile despre literatură, strategiile de dominație, pînă la modul în care privește lumea fiecare din ei tatăl, cu un zîmbet timid, rezervat, Michel, cu un rîs sonor și molipsitor. Fraternitatea foucaldiană dezvăluită de Lindon va fi cu siguranță atent decorticată de biografi, epigoni, dușmani, curioși, în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de valoare-semn) termenul de spectacol, deoarece acesta implică distincția subiect obiect (care implodează în hiperrealitate), în timp ce în Le Miroir de la production 391, Baudrillard îl acuză pe Debord că nu a surprins trecerea de la "forma-marfă" la "forma-semn", ce se află sub dominația codului. De altfel, o dată cu ideea de sémiurgie (proliferarea și diseminarea semnelor), Baudrillard consideră depășită atât era producției, cât și ideea de spectacol sau aceea de putere (în sensul foucauldian): "Asistăm la sfârșitul spațiului cu perspectivă (espace perspectif) și panoptic (care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
transformat în câmpuri determinante nu doar din punct de vedere teoretic, ci și din perspectiva înțelegerii naturii umane în general. Conceptele lor s-au imperializat, impunându-se ca modele totale de analiză și interpretare a diferitelor domenii. Baudrillard critică această dominație teoretică și respinge ca neadecvată "mixarea" marxismului și a psihanalizei, deoarece "marxismul, ca și psihanaliza, nu au coerență decât în circumscrierea lor parțială (în ignorarea lor), și nu sunt generalizabile ca scheme de analiză"400. Mai mult, consideră Baudrillard, cele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din matricile sale bine fixate (excesul comută liniile inițiale de analiză și înțelegere, le deformează și le reintroduce într-un spațiu care devine astfel suprasaturat); * strategia inversiunilor, larg utilizată de către Baudrillard și de către majoritatea filosofilor postmoderni, ca o revoltă împotriva dominației anumitor idei în defavoarea altora, de obicei în schemele binare în jurul cărora s-a concentrat gândirea metafizică occidentală; * strategia devierii de la normă, și uneori chiar a heterotopiei, a poziționării teoretice diferite, "anormale", față de un set de norme prestabilit sau încetățenit; * mise-en-abyme
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a filialelor În ansamblul corporației. Perioadă postbelică (1945-1960) Anii postbelici au constituit perioada unei expansiuni continue a tuturor tipurilor de activități comerciale și investiționale. Se pot distinge, În acest sens, trei faze: Prima, până În 1960, a fost caracterizată de afirmarea dominației corporației prin creșterea capitalului străin implicat În investiții directe și prin sporirea numărului filialelor principalelor Întreprinderi cu scală de operare multinațională. Cea de-a doua fază cuprinde perioada Între sfârșitul anilor 70 și mijlocul anilor 80, când s-au remarcat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
real impediment În calea investițiilor străine . Expansiunea În străinătate a CTN-urilor a avut loc evolutiv parcurgînd următoarele etape: a) Înainte de 1945: au loc primele extinderi internaționale (companiile americane realizează investiții directe În afara granițelor naționale); b) Perioada anilor 1945-1959: perioada dominației economiei mondiale de către companiile americane (pătrunderea masivă a firmelor americane În Europa la sfârșitul anului 1950 ca urmare a reconstrucției europene); c) Perioada anilor 1960-1974: perioada dezvoltării economiei europene (principalele companii transnaționale europene au crescut spectaculos În această perioadă,astfel Încât
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
comerțului inte rna țional; * Politicienii e percep globalizarea ca pe un proces car duce, adesea, la dispariția statului națiune și la apariția unor noi forme de guvern are ; * Sociologii văd globalizarea ca o creștere a culturii globale și ca o dominație a mass media prin intermediul companiilor globale; * Experții în relații internaționale tind să se concentreze pe emer gența conflictelor și a instituțiilor globale. 1.2. Trăsături specifice fenomenului de globali zar e Având origini în scrierile franceze și american e d
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
locuitorilor săi. Ceea ce n umi m globalizare - ca fenomen relevant, prin implicații sociale și economice - privește mai cu seamă libera lizarea piețelor financiare și a comerțului din ul timele două decenii. Globalizarea financiară reprezintă mișcarea liberă a capitalului, însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale. Mi șcă rile libere de capital ca racterizează mai ales țările dezvoltate care be nef iciază de instituții solide, inclusiv de sisteme financiar bancare puternice. Caracteristica primordială a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a acestei teorii, susține că S.U.A., în mod special, a utilizat diverse mijloace multil ate rale și bilaterale, mai ales, prin p oziția sa dominantă în cadrul FMI și Băncii Mo ndi ale de a promova liberalizarea financiară. Conform acestei teorii, dominația hegemonică de riv ă din suprema ția ideologică, precum și din factorii de puter e. Apariția ideilor economice neoliberale, la începutul anilor 1980, a fost a soc iată, deseori, cu influența americană asupra instituțiilor financiare inter naț ionale și, mai ales
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]