54,401 matches
-
la un nivel superior, al sensurilor cărții, căci ea te absoarbe într-atît încît miza povestirii să pară secundară. Dar povestea în sine are, citită cu atenție și dezvrăjire, dacă așa ceva e posibil, o coerență dătătoare de adînci și importante semnificații. Dragostea nu este, de fapt, demonul, în acest roman, chiar dacă pe parcursul său stăruie credința/teama că ar fi, așa cum fetița nu e de fapt bolnavă de turbare, deși cei din jurul ei cred/se tem că ar fi. Demonii sînt mulți și
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
fără chip, iar ei sălășluiesc în fiecare dintre personaje. La unul se cheamă singurătate, la altul frica de îmbătrînire, la altul orgoliu, sau lașitate. Sînt toți demoni, dacă nu atemporali, în orice caz ai timpului nostru. Gabriel Garcia Marquez, Despre dragoste și alți demoni, traducere de Tudora Șandru Mehedinți, Editura Rao, București, 2000, 251 pagini, preț nemenționat.
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
în grele lupte susținute de români pentru apărarea patriei, el a învățat să-și iubească țara asta cum o face un adevărat patriot /.../ Conchidem că a-l contesta pe Eminescu înseamnă a contesta tot ceea ce el a cântat: istoria patriei, dragostea și natura. Ori o ființă care-și spune "om" nu poate face așa ceva." Și "poeziile" dedicate de copii lui Eminescu denotă aceeași conștiinciozitate în a memora și versifica sintagme bătucite, fără nici o preocupare de la catedră de a stimula originalitatea, creativitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
mod absolut nebănuit înainte. Se cunosc reacțiile de pînă astăzi ale comentatorilor. Dacă-i ignorăm pe cei care și-au spus cuvîntul fără a avea vreo competență (mă refer la numeroșii iubitori de povești sentimentale, care au jubilat la ideea dragostei nemuritoare dintre Mihai și Veronica), istoricii literari s-au arătat destul de rezervați. Atît în privința profunzimii sentimentului, cît, mai ales, în privința reciprocității lui. Misogin, G. Călinescu n-a fost un fan al Veronicăi. Romanul lui E. Lovinescu trivializează realistic relația. în
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
gelos și o Veronică disperată, un Eminescu tandru, îndrăgostit pînă peste urechi, și o Veronică sfîșiată, incapabilă să-i supraviețuiască. întregul capitol din biografia marelui poet va trebui rescris. Istoria literaturii române s-a îmbogățit cu un mare roman de dragoste în o sută șaptezeci și patru de scrisori.
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
nu știu nimic despre eșecul lui". Și cu o pagină mai înainte, observă: "Privesc cu un zîmbet tot ce ține de utopia explicației teoretice universale - semiotica, inclusiv naratologia..." Apoi constată resemnat: "Teoriile vin și trec, ca și noi, ca și dragostele, ca și evenimentele, "epifania" care (credeam că) ne determină viața. Nu rămîne decît fascinația textului". Azi, distinsul nostru autor nu mai este decît adeptul postmodernismului, deși despre acest concept sau curent de opinii, chiar după ce i-ai citit pe Hasan
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
dincolo de populismul antebelic, aș spune că, aici, dreptate a avut nu Stere, ci Ibrăileanu care, la reapariția, în 1920, a revistei ieșene a recunoscut, loial, dispariția idealului social poporanist, din care reținea, pe plan estetic, numai teorema specificului național și dragostea pentru țăran. Stere, dimpotrivă, a încercat să reanime poporanismul, după război, în doctrina țărănistă (Mihalache, dr. N. Lupu, chiar Madgearu i-au stat aproape), bine abandonată, în 1926, la fuziune, prin crearea P.N.Ț. Vagi urme de poporanism (deci de
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
plină de nisip roșu, o arenă de circ parcă, pe care vor avea loc toate confruntările - cele dintre surorile Catarina și Bianca, dintre fiice și tată, cele dintre pretendenți, și, evident, confruntarea majoră dintre Catarina-Petruchio - precum și "dresurile" de rigoare. Pasiune, dragoste, orgolii își lasă frămîntarea pe nisipul tolerant. Catarina - Oana Pellea este o războinică de nestăpînit, un fel de femeie a Vestului sălbatic ce amenință pe toată lumea cu pușca la ochi. Petruchio, un aventurier colonialist cu rucsacul - casă în spinare, sosit
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
cumulat atîta inocență revoltată, încît avea șanse minime, în contextul istoric vicios în care s-a produs, de-a ajunge la alt rezultat decît cel al unui simbol. Apreciată drept "cel mai curat parlament din istoria României", Piața a întrupat dragostea exasperată pentru libertate. În așa măsură, încît a stîrnit invidia (fie și inconștientă) a "infidelilor", a libertinilor ce utilizează conceptele democratice în chip demagogic: "Libertinul de ieri ori de azi, dezinvolt, ușuratic, sceptic, cu capul în nori, se uită cu
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
a "infidelilor", a libertinilor ce utilizează conceptele democratice în chip demagogic: "Libertinul de ieri ori de azi, dezinvolt, ușuratic, sceptic, cu capul în nori, se uită cu aceeași invidie la cuplul, real sau mitic, care a trăit sau trăiește o dragoste unică, o dragoste absolută" (Jacqueline Raoul-Duval: Farmecul discret al adulterului: scenariile infidelității). Acești libertini sui generis au încercat a nega natura mitică a Pieței Universității, dar, fără voia lor, i-au relevat tocmai această natură, menită a se înscrie în
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
libertinilor ce utilizează conceptele democratice în chip demagogic: "Libertinul de ieri ori de azi, dezinvolt, ușuratic, sceptic, cu capul în nori, se uită cu aceeași invidie la cuplul, real sau mitic, care a trăit sau trăiește o dragoste unică, o dragoste absolută" (Jacqueline Raoul-Duval: Farmecul discret al adulterului: scenariile infidelității). Acești libertini sui generis au încercat a nega natura mitică a Pieței Universității, dar, fără voia lor, i-au relevat tocmai această natură, menită a se înscrie în conștiință ca un
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
putut să-și întrețină familia și să-i asigure fiului său, Tichiro, studiile universitare. Cartea se numește O fată de șaisprezece ani și povestea de acolo e adevărată: în urmă cu douăzeci de ani Oki a trăit o poveste de dragoste cu o fată foarte tînără care a rămas însărcinată, a pierdut copilul și a petrecut un timp într-o clinică de psihiatrie. Oki s-a întors la familia lui, Otoko, fata din poveste, nu s-a mai căsătorit și a
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
Fără nici o îndoială, Otoko le făcuse ea însăși pentru cel care, odinioară, îi distrusese tinerețea. Mestecînd mici înghițituri de orez, Oki simțea parcă pe limbă și între dinți savoarea iertării din partea lui Otoko. Nu, nu era iertarea, ci mai degrabă dragostea, o dragoste încă vie în inima ei.[...] Mînca buletele de orez una după alta. Erau numai potrivite din sare ca să nu fie amare și nici să nu pară prea fade." (28) Kawabata nu folosește nici artificii de construcție speciale. Cele
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
îndoială, Otoko le făcuse ea însăși pentru cel care, odinioară, îi distrusese tinerețea. Mestecînd mici înghițituri de orez, Oki simțea parcă pe limbă și între dinți savoarea iertării din partea lui Otoko. Nu, nu era iertarea, ci mai degrabă dragostea, o dragoste încă vie în inima ei.[...] Mînca buletele de orez una după alta. Erau numai potrivite din sare ca să nu fie amare și nici să nu pară prea fade." (28) Kawabata nu folosește nici artificii de construcție speciale. Cele nouă capitole
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
Luminița Marcu Nu cred că sînt multe cărți de evocare la fel de plăcute și de firești ca aceasta, în care superlativelor să le stea atît de bine și aproape nici o stridență sentimentaloidă să nu tulbure amintirile pline de dragoste. Mai mulți prieteni scriu despre Paul Celan așa cum a fost, așa cum l-au cunoscut. Poveștile seamănă între ele, protretul lui Paul Celan e necontradictoriu, poate și pentru că majoritatea se referă la aceleași perioade, cîțiva ani petrecuți în România, înainte de plecarea
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
banii. Înclin să cred că nu. Deși trecutul vorbește despre prezent: "Curtea lui Ludovic XIV e o închisoare aurită, așa cum e Hollywood-ul de azi, zice regizorul. Trăim într-o lume condusă de bani. Sîntem sclavii ei. Valorile esențiale - demnitatea, mila, dragostea pentru lucrul bine făcut - dispar...". Întrebat, după proiecție, ce impresie i-a făcut filmul, Lionel Jospin (primul prim-ministru în exercițiu al Franței, prezent la festival) a răspuns că nu va uita niciodată secvența în care vin peștii! (după ce Vatel
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
adaptare fidelă a romanului lui Jacques Chardonne, e povestea unui cuplu (Emmanuelle Béart, măritată cu Charles Berling - un fost pastor, devenit industriaș de porțelanuri, la Limoges -, despărțit de Isabelle Huppert - vă dați seama ce regal actoricesc!); o lungă poveste de dragoste, pe un traseu istoric de patru decenii (pînă în ajunul celui de-al doilea război), timp de trei ore de proiecție. Și, oricîtă eleganță cinematografică ar fi în joc, cele trei ore se simt! La rigoare, filmul ar putea fi
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
Ciprian și Luminița în vacanța de vară precedentă ("Mi-am ridicat capul și am văzut-o la intersecția celor două ape. Era într-un costum de baie roșu aprins, cam de aceeași vârstă cu mine. Spăla niște șosete."), scrisori de dragoste, revederea la București, declarații de iubire în parc, idilă care se termină însă brutal printr-o tragedie. Cadrul acestor rememorări îl constituie Vadu Alb, satul bunicilor, construit, parcă, anume după modelul unui spațiu al reveriei, cu "liniște deplină" și "acalmie
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
pe cale de apariție, după cîte știu, la editura Univers. Următorul roman - încă netradus în Germania la vremea cînd am stat de vorbă cu Margriet de Moor aici la Köln, se intitulează Ducele din Egipt și este tot o poveste de dragoste, din zilele noastre dar cu reverberații istorice, o dragoste care-i leagă dincolo de moarte pe olandeza Lucie de soțul ei Joseph, un țigan rătăcitor, care în fiecare primăvară își părăsește familia străbătînd Europa pentru a cîștiga bani... O carte minunată
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Următorul roman - încă netradus în Germania la vremea cînd am stat de vorbă cu Margriet de Moor aici la Köln, se intitulează Ducele din Egipt și este tot o poveste de dragoste, din zilele noastre dar cu reverberații istorice, o dragoste care-i leagă dincolo de moarte pe olandeza Lucie de soțul ei Joseph, un țigan rătăcitor, care în fiecare primăvară își părăsește familia străbătînd Europa pentru a cîștiga bani... O carte minunată - au afirmat criticii din nou în fața acestei variante moderne
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Ultimul roman, Întîlnirea, este aproape lipsit de acțiune; suspensul generat de tonul discursului narativ - pe care de astă dată unii critici nu au ezitat să-l considere cam lipsit de gust, bătînd spre "kitch"... Pe scurt, iar o poveste de dragoste: un medic veterinar găsește într-o zi pe stradă un calendar aparținînd unei femei necunoscute în ale cărei file își află propriul nume... Deși are o căsnicie fericită, el începe o aventură sentimentală cu posesoarea fatidicului calendar... De cît succes
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
ele contează și nu lecturile analitice, cerebrale. Trebuie să citești tot atît de firesc pe cît trăiești și doar atunci lectura curge în autobiografie... Într-un anume fel s-ar putea spune că în Apus nu există o poveste de dragoste fără Madame Bovary, fără baladele trubadurilor, că nu există despărțiri în gări fără Anna Karenina. Desigur pare amuzant ceea ce spun, dar eu sînt convinsă că un cititor pasionat încorporează în trăirile și experiențele sale și literatura universală. R.B.: Priviți lumea
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
să știu mai multe despre ultimul dvs. roman... M.M.: A apărut sub titlul Herzog von Ägypten (Ducele din Egipt) și este un roman voluminos dar cred că se citește ușor. Ca stil seamănă cu celelalte două, dar aici povestea de dragoste este extrem de viguroasă, dragostea fiind mai puternică decît moartea. R.B.: S-a încercat și o clasificare a cărților dvs., mai ales aici în Germania - în categoria literaturii feminine. Acceptați această clasificare? M.M.: Deloc. În Olanda așa ceva nu s-a întîmplat
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
despre ultimul dvs. roman... M.M.: A apărut sub titlul Herzog von Ägypten (Ducele din Egipt) și este un roman voluminos dar cred că se citește ușor. Ca stil seamănă cu celelalte două, dar aici povestea de dragoste este extrem de viguroasă, dragostea fiind mai puternică decît moartea. R.B.: S-a încercat și o clasificare a cărților dvs., mai ales aici în Germania - în categoria literaturii feminine. Acceptați această clasificare? M.M.: Deloc. În Olanda așa ceva nu s-a întîmplat. Și dacă în Germania
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
aici este în joc un eros ucigaș. În cartea dvs. însă situația este cu totul alta. Am reținut părerea că acela care iubește este cu mult mai fericit decît cel iubit... Cartea este deci și o formă de declarație de dragoste. M.M.: Da, dar una foarte complicată de fapt. Este povestea unei soprane masculine în sec. XVIII, a unui castrat, și într-un asemenea caz dragostea și arta sunt mult mai strîns legate decît într-un caz normal, și totuși între
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]