2,442 matches
-
aceeași familie cu dramatique, un derivat de la drame, dramă, si desemnează totalitatea operelor scrise în formă dialogata menite a fi reprezentate pe scenă. În limba greacă, unde este utilizat pentru prima dată, termenul “dramă", el însemna “acțiune". Genul dramatic (sau dramaturgia) cuprinde mai multe specii: tragedia, comedia, dramă, vodevilul, melodrama, tragicomedia ș.a. începând cu antichitatea greacă și până în renaștere și clasicism unde cele două specii pure ale dramaturgiei au fost tragedia și comedia. Aristotel împarte toate scenele tragediei în trei grupe
Structura textului dramatic () [Corola-website/Science/322438_a_323767]
-
este utilizat pentru prima dată, termenul “dramă", el însemna “acțiune". Genul dramatic (sau dramaturgia) cuprinde mai multe specii: tragedia, comedia, dramă, vodevilul, melodrama, tragicomedia ș.a. începând cu antichitatea greacă și până în renaștere și clasicism unde cele două specii pure ale dramaturgiei au fost tragedia și comedia. Aristotel împarte toate scenele tragediei în trei grupe: Sunt scenele succeselor și insucceselor, biruințelor și înfrângerilor, unde se perindează momentele de prevalența a unei acțiuni asupra alteia și respectiv a momentelor cu sens invers. Altfel
Structura textului dramatic () [Corola-website/Science/322438_a_323767]
-
a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Doi ofițeri români, ce trebuie să dinamiteze, în 1944, un viaduct, sunt capturați de inamic și vor plăti cu viața misiunea de pe muntele Sf. Tereza. Obișnuitele coincidențe „emoționante”, care mobilează dramaturgia scriitorului-cineast, asezonate cu stridențe: compoziții aberante ale cadrelor și banalități triviale ale dialogului aduc a improvizație de cămin cultural uitat de lume.”"
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
Claude, P. Sivadon, P. Rubenovitch. Întinderea vastă a preocupărilor sale a cuprins probleme de psihopatologie, terapie, istoria medicinii, patologia expresiei sau patografii ale unor artiști. Între anii 1935-1942 concomitent cu activitatea să medicală, este intens preocupat de critică literară, eseistica, dramaturgie dovedindu-se și un remarcabil traducător din Shaw, Brecht, Giraudoux, Shakespeare. În istoria cinematografiei românești, lucrarea să de teorie și critica cinematografică intitulată "Uzina de basme" (1935) rămâne de o importanță fundamentală în acest domeniu. Ca producător de filme realizează
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
modeste - resuscitarea unor momente din istorie. O „dramatizare liberă”, "„Ce naște din pisică”", după "„Ciocoi vechi și noi”" de Nicolae Filimon, redactată cu iscusință și cu oarecare farmec în reconstituirea atmosferei, a fost reprezentată în 1954 la Iași. Caracteristică pentru dramaturgia lui Tudor Șoimaru este combinarea meșteșugului teatrului bulevardier cu comandamentele extraliterare ale „artei” de propagandă impusă politic, pe coordonatele realismului socialist: un teatru cel mult agreabil, docil-convențional în formulele epocii, care a trecut rapid în uitare. Cele două biografii - ""Grigore
Tudor Șoimaru (scriitor) () [Corola-website/Science/323364_a_324693]
-
al patrulea din 10 și al cincilea din 6 scene. Între fiecare două acte consecutive, este intercalat câte un cântec de 11 versuri. Piesa a fost receptată mai bine decât "Andria", o traducere din Terențiu și probabil prima incursiune în dramaturgie a lui Machiavelli. este menționată de Vasari în "Viețile celor mai renumiți arhitecți, pictori și sculptori italiani, de la Cimabue până în timpurile noastre". Voltaire a spus în "Essay sur le Mouers" că prețuiește Mătrăguna mai mult decât toate comediile lui Aristofan
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
toamna anului 1906. Moare la 38 de ani la data de 28 noiembrie 1907, înmormântarea sa devenind manifestație națională. Wyspiański a fost îngropat în cripta Bisericii Skalka . Activitatea artistică a lui Stanislaw Wyspiański este eterogenă, chiar eclectică. Printre poezii și dramaturgie, se regăsesc peisaje din Cracovia, autoportrete, portrete, desene, picturi în ulei, desene în tehnica pastelului, vitralii, ilustrații, proiecte de mobilier, grafică, proiecte pentru interioare și exteriore, etc. Stanislaw Wyspiański este cel mai cunoscut pentru desenele sale, cum este autoportetul său
Stanisław Wyspiański () [Corola-website/Science/324582_a_325911]
-
Alecsandri, regia Iarina Demian, 2004 Alla Vadimovna - Casă Zoikăi de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, 2009 Martha - Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee, regia Gelu Colceag, 2010 - Premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Dramaturgie Contemporană, Brașov, ediția a XXII-a, 2010 Arkadina - Pescărușul de A.P Cehov, regia Claudiu Goga, 2013 Teatrul Bulandra Diana - Câinele grădinarului de Lope de Vega, regia Florian Pittiș, 1988 Rita - Meditațiile Ritei de Willy Russel, regia Florian Pittiș, 1989
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
de Sămbătă Seara, 3 ianuarie 2009 cu George Mihaiță în rolul minstrului de la transporturi Călatorii In Tirol cu mașinuța de scris, Serpentine lirice, ian. 2009 Comediile mele. Vol. 2 (5 piese) In curs de apariție: „Rinocerul îndrăgostit”, comedie romantică din dramaturgia chineză contemporană, piesă scrisa de Liao Yimei și tradusă de profesorul univ. Ding Chao , proiect Dinu Grigorescu acceptat de Mircea Diaconu va avea premiera absolută pe data de 26 februarie la Teatrul Nottara. Regia Mihai Lungeanu. "Comedia Inteligenta" de Valentin
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
(n. 7 mai 1969, Düsseldorf ca Henrike ) este o actriță germană. Ea este fiica unui aritect și a unei psihologe, care s-a născut în Rheinland dar a crescut în Hamburg, unde a promovat gimnaziul iar dramaturgia a studiat-o la Scuola Teatro Dimitri in Verscio (Tessin). Între anii 1994 - 1996 a urmat cusurile la școala superioară de muzică și teatru din Hamburg. Deja în timpul studiul a primit un rol în filmul comic "Männerpension". Pentru rolul jucat
Marie Bäumer () [Corola-website/Science/322868_a_324197]
-
ministrul prevederilor sociale. În 1958 se naște primul lor copil, Dan. Zece ani mai târziu va urma o fiică, Anca. Între 1961-1964, a urmat cursurile doctorale la Institutul de Stat de Artă teatrală A.V. Lunacerski, susținând doctoratul cu lucrarea « Dramaturgia rusească pe scena românească», la Moscova, în 8 iunie 1964. Conducătorul lucrării a fost G.N. Boiadjiev. Pas cu pas, Ileana Berlogea a urcat toate treptele ierarhiei universitare, de la asistent, la lector în 1963, profesor asociat în 1966 și profesor titular
Ileana Berlogea () [Corola-website/Science/322199_a_323528]
-
teatrului universal, primul volum fiind redactat integral de autoare, iar al doilea în colaborare cu Silvia Cucu și Eugen Nicoară. De-a lungul întregii sale cariere, a publicat studii în reviste de prestigiu din țară și de peste hotare, a prezentat dramaturgia și activitatea teatrelor românești în paginile unor lucrări de factură enciclopedică străine. Deși diversificate ca tematică, în scrierile lui I.B. se conturează două linii principale de investigație, respectiv înnoirile radicale suferite de limbajul scenic în secolul XX și mutațiile din
Ileana Berlogea () [Corola-website/Science/322199_a_323528]
-
și activitatea teatrelor românești în paginile unor lucrări de factură enciclopedică străine. Deși diversificate ca tematică, în scrierile lui I.B. se conturează două linii principale de investigație, respectiv înnoirile radicale suferite de limbajul scenic în secolul XX și mutațiile din dramaturgia modernă și contemporană. Studiile ei au fost publicate de reviste românești și străine, printre care Teatrul, Secolul XX, Studii și cercetări de istoria artei, Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, Maske und Koturn, Obliques, Sipario, Shakespeare quaterly ș.a. După
Ileana Berlogea () [Corola-website/Science/322199_a_323528]
-
se învârte în jurul unui triunghi amoros din Veneția secolului al XV-lea. Prokofiev a scris în autobiografia sa că "acțiunea abundă de conflict, dramă, trădare și crimă" și a adăugat că "Baronul Lieven arată mai bine decât are talentat în dramaturgie". Premiera operei a avut loc abia 70 de ani mai târziu. Prokofiev a început să orchestreze opera în 1912 în speranța de a fi jucată la Conservator. I-a arătat partitura pentru pian lui Nikolai Miaskovski care a comentat: "[muzica
Maddalena () [Corola-website/Science/329895_a_331224]
-
Pe 27 martie 2012 primește Order Ecce Homo. În operele sale literare, Mrożek abordează o problematică strâns legată de istoria Poloniei sau de tradiția culturală poloneză, dar și teme universale, cum ar fi libertatea. Această clasificare este bazată pe cartea „Dramaturgia Sławomira Mrożka”, de Małgorzata Sugiera:
Sławomir Mrożek () [Corola-website/Science/328108_a_329437]
-
(n. 21 august 1927, Sculeni, județul Iași - d. 4 octombrie 2016, București) a fost un prozator și dramaturg român. A scris romane polițiste și dramaturgie. A lucrat mai bine de 20 de ani în Radio. Membru titular în Uniunea Scriitorilor din România începând din anul 1970. Fiul lui Constantin și Olimpia Ochinciuc, s-a născut în data de 21 august 1927 în comuna Sculeni Târg
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
unei glume literare improvizate în comun de un trio de scriitori ardeleni, cineastul improvizează, la rându-i, în serios însă, un thriller tip Buftea pe relația Anne-Dillinger. Pentru a disimula linia narativă săracă, realizatorul recurge la tertipul sofisticării inutile a dramaturgiei, povestea Annei devenind rezultatul anchetei angajate, peste decenii, de tinerii regizori, după modelul celor doi „oameni”, de marmură și fier, ai lui Wajda. Format în exerciții de cinematecă, autorul „leonizează” (ca în Once Upon the Time in America) mirifica adolescență
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
ai teatrelor de limbă maghiară din Transilvania din secolul al XX-lea. Începând din 1990 a pregătit actorii de limbă maghiară din Cluj în calitate de profesor la Catedra de Teatru a Universității Babeș-Bolyai. A interpretat roluri memorabile în piese importante ale dramaturgiei universale. A jucat în importante filme românești și maghiare, precum "Pădurea spânzuraților" regizat de Liviu Ciulei, care a obținut în 1965 Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de Film de la Cannes. S-a retras treptat din activitate după
András Csiky () [Corola-website/Science/327650_a_328979]
-
al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică București, secția actorie. A urmat cursurile „Măștile Commediei dell`Arte" cu Ferruccio Soleri. Răzvan Oprea a primit premiul pentru cel mai bun actor pentru rolul "Georgică" din spectacolul "Complexul România" la Festivalul de Dramaturgie Contemporană Brașov în anul 2008. Răzvan Oprea a colaborat cu multe teatre bucureștene precum: Teatrul Național București, Teatrul Foarte Mic, Teatrul Art, Teatrul Tarmac de la Villette, Teatrul Luni, Teatrul Constantin Nottara. Pentru Teatrul Național București a interpretat următoarele roluri: În afara
Răzvan Oprea () [Corola-website/Science/327269_a_328598]
-
Khamis, multă lume s-a temut să aibă de a face cu teatrul datorită represiunii venite din partea autorităților dar și datorită faptului că aceștia contestau multe dintre stereotipurile și tabuurile unei societăți conservatoare. Pentru actorul Faisal Abu Al Heija, utilizarea dramaturgiei pentru a confrunta trecutul și pentru a analiza prezentul, a deschis "un nou spațiu" în care se simte liber să viseze ""ca toți ceilalți oameni din lume"". Un alt membru al teatrului, directorul Nabil Al Raee, un bun prieten al
Teatrul Libertății (Freedom Theatre) () [Corola-website/Science/330751_a_332080]
-
auzit de Ștefan Furtună, pe care mitologia comunistă îl consacrase erou în 1877 și în 1907” Numele Ștefan Furtună apare în piesa „Nepoții Gornistului” scrisă de Cezar Petrescu împreună cu Mihail Novicov. Piesa a fost distinsă cu Premiul de Stat pentru Dramaturgie (1952) si ecranizată in 1953 (regia Dinu Negreanu, cu Liviu Ciulei, Marga Barbu, Iurie Darie, George Vraca). În 1959, Wilhelm Georg Berger (1929-1993) scrie Oratoriul pentru tenor, bariton, cor mixt și orchestră „Ștefan Furtună” (libret de G. Dan). În București
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
dizolvării conștiințelor, primul realizat de Veroiu după revenirea din exil. Adaptare a romanului „Ultimul mesager” de Bujor Nedelcovici, interesantă în intenție, dacă tema coruperii politice n-ar fi fost compromisă prin depeizarea esopică proprie școlii moderne a filmului românesc, prin dramaturgie rudimentară și livresc abscons. Ca eroului din film căruia nu-i mai rămâne de ales decât sinuciderea, regizorul recurge exclusiv la exercițiul calofil de stil, somnolent, lipsit de reală tensiune, de viață și de adevăr. Notă bună, într-un film
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
București pentru piesă: "Cameră oglinzilor", 1982<br> Premiul pentru proza al Asociației Scriitorilor din Timișoara, pentru românul "Ploaia de nisip", 1982<br> Nominalizare UNITER pentru Cea mai bună piesă a anului, 1993 pentru "Napoleon, Soldatul și Femeia"<br> Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pentru piesă "Napoleon, Soldatul și Femeia", 2000<br> Premiul Consiliului Județean Timiș Pro cultura-Timisiensis, 2008<br> Premiul Special al Asociației Scriitorilor Timișoara pentru volumul "Fratele noatru Abel", 2008<br> Diplomă de Excelență a
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
fiara" - Cetățean de Onoare al municipiului Timișoara, 2016 Ion Cocora, Privitor că la teatru, I, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1975 și Privitor că la teatru IV, Cluj-Napoca, 2003; <br> D. R. Popescu, Virgulă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978; <br> Mircea Ghițulescu, Istoria dramaturgiei contemporane, București, Editura Albatros, 2000; <br> Dumitru Micu: Istoria Litereturii Române; de la creația populară la posmodernism, București, Editura Saeculum, 2000;<br> Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000;<br> Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
de o primire elogioasă din partea criticii, fiind apreciat ca o contribuție originală, îndrăzneață și inovativă în exegetica dedicată marelui scriitor. Relevarea rolului major al „textelor non-orale” (înscrisuri de tot felul: scrisori, articole de ziar, anunțuri, telegrame, procese verbale etc.) în dramaturgia și proza lui Caragiale, reevaluarea critică a unora dintre personajele "Scrisorii pierdute" (Trahanache, Cațavencu, Zoe, Cetățeanul turmentat...), argumentele aduse în sprijinul tezei că avem de-a face nu cu o comedie de moravuri, ci cu o piesă istorică și scoaterea
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]