KorAP: Find »[drukola/base=duhovnicesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...94 95 96 ...273 >

6,803 matches

Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808

în acest război este mintea, pe care vrăjmașul încearcă să o prindă, pentru ca apoi puterile sufletești, rămase fără conducător, să capituleze degrabă, căci „de la cârma minții atârnă încotro pornim și unde ajungem” [3] . Necesitatea cunoașterii minții și a acestui război duhovnicesc rezultă din două considerente: întâi, sufletul își petrece toată viața în lupta cu gândurile, iar apoi, în cazul biruinței vrăjmașului, împreună cu gândurile rele pătrunde în om și puterea satanică, sufletul devenind astfel un „bârlog de demoni” [4] . Dacă însă omul

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
Platon îl numea "nous" (intelect), acesta fiind ochiul minții prin care se percep realitățile inteligibile, Sfinții Părinți vor accentua cu tărie caracterul intuitiv al acestui intelect, trasând astfel o distincție între rațiunea discursivă, dialectică, specifică "nous"-ului platonic și vederea duhovnicească, intuiția pe care creștinismul o atribuie acestui intelect. Tocmai de aceea, în cadrul acestei clasificări formale, am situat intuiția în categoria puterilor ce țin de mintea ca esență, și nu ca lucrare, căci Dumnezeu nu se poate revela doar minții-energie, ci

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
vine din contactul direct cu Dumnezeu, din sesizarea nemijlocită a prezenței "Altcuiva". Întrucât astăzi "înțelegerea" are o conotație mai degrabă intelectualistă, poate ar fi mai potrivită în contextul de față folosirea termenilor de "simțire, vedere a minții" sau "simțire, vedere duhovnicească", ce se asociază mai propriu sensului de prezență, apropiere nemijlocită (pentru "simțire") și contemplație, părtășie-dialog (pentru "vedere"). Odată dovedită existența acestei "simțiri", trebuie postulată cu necesitate și existența unor "simțuri", prin intermediul cărora realitățile veșnice se pot comunica omului. Unii le

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
de prezență, apropiere nemijlocită (pentru "simțire") și contemplație, părtășie-dialog (pentru "vedere"). Odată dovedită existența acestei "simțiri", trebuie postulată cu necesitate și existența unor "simțuri", prin intermediul cărora realitățile veșnice se pot comunica omului. Unii le numesc "simțuri ale minții", alții "simțuri duhovnicești", iar alții pun în relief analogia lor cu cele cinci simțuri trupești [9] . Indiferent de denumire, ele reflectă un singur lucru: omul este înzestrat cu capacitatea de a primi în sine, în mod intim, pe Însuși Dumnezeu, cu condiția ca

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
aparte, să detaliem mecanismele interne ale gândirii. Am văzut că facultatea rațional-cognitivă în ansamblul ei include în sine și intuiția, pe care o putem numi astfel partea superioară a minții. În intuiție nu apar gândurile, ci numai "simțurile" și "simțirea duhovnicească". Gândurile se manifestă doar în partea inferioară a minții, numită "dianoia" (organul rațiunii) [10] . Rațiunea e numită putere inferioară în sensul că este proprie minții ca energie, ca mișcare, pe când intuiția este mai profundă, ținând de nucleul intim personal. Rațiunea

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
precizate anumite diferențe. Mintea în ansamblu are o energie noetică și una rațională. Intuiția aparține de cea noetică, iar rațiunea de cea rațională. Dumnezeu nu se revelează rațiunii, ci capacității noetice a minții, intuiției, obiectul ei fiind așadar o cunoaștere duhovnicească. Totuși, această experiență intuitivă a lui Dumnezeu rațiunea caută să o surprindă, să o exprime printr-un instrument propriu, numit cugetare ("această pasăre iute zburătoare") [11] , care are și ea două „ajutoare”: cuvântul lăuntric și cuvântul rostit. Că se reușește

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
35). Căci, mintea bună “cugetă cele bune și dă naștere cuvintelor iubitoare de Dumnezeu" [25] . În acest caz, în cuvinte se exprimă înțelesurile desprinse de rațiune din indefinitul lui Dumnezeu și, prin urmare, nu numai simțirea, ci și cuvintele sunt duhovnicești, căci vorbesc despre Dumnezeu. Și, ceea ce e minunat, ele nu rămân numai expresii ale rațiunii, ci și hrănesc mintea celui ce grăiește, adâncind trăirea lui în Dumnezeu. Mai mult, această putere nu rămâne interiorizată, circumscrisă în cel care rostește cuvinte

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
căci vorbesc despre Dumnezeu. Și, ceea ce e minunat, ele nu rămân numai expresii ale rațiunii, ci și hrănesc mintea celui ce grăiește, adâncind trăirea lui în Dumnezeu. Mai mult, această putere nu rămâne interiorizată, circumscrisă în cel care rostește cuvinte duhovnicești, ci se împărtășește și celorlalți care îl ascultă. Așa se explică de ce cuvintele despre Dumnezeu rostite sau scrise de alții ori rugăciunile Bisericii au o putere deosebită asupra celor ce și le împropriază. Ele sunt expresii ale unor trăiri în

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
scrise de alții ori rugăciunile Bisericii au o putere deosebită asupra celor ce și le împropriază. Ele sunt expresii ale unor trăiri în stare de rugăciune, trăiri a căror putere se transmite mai departe prin cuvânt. Cel ce rostește cuvinte duhovnicești se face "gură a lui Dumnezeu", recreând suflete, căci puterea cuvântului e puterea persoanei. Re-crearea sufletelor este posibilă datorită faptului că orice cuvânt duhovnicesc este putere și lumină. Nichita Stithatul spune că prin cuvânt se luminează mințile oamenilor [26] și

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
de rugăciune, trăiri a căror putere se transmite mai departe prin cuvânt. Cel ce rostește cuvinte duhovnicești se face "gură a lui Dumnezeu", recreând suflete, căci puterea cuvântului e puterea persoanei. Re-crearea sufletelor este posibilă datorită faptului că orice cuvânt duhovnicesc este putere și lumină. Nichita Stithatul spune că prin cuvânt se luminează mințile oamenilor [26] și li se dăruiește acestora viață. Astfel se face că omul duhovnicesc devine creator prin cuvânt, rezidind "ca alte ceruri sufletele oamenilor" [27] , adunând la

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
cuvântului e puterea persoanei. Re-crearea sufletelor este posibilă datorită faptului că orice cuvânt duhovnicesc este putere și lumină. Nichita Stithatul spune că prin cuvânt se luminează mințile oamenilor [26] și li se dăruiește acestora viață. Astfel se face că omul duhovnicesc devine creator prin cuvânt, rezidind "ca alte ceruri sufletele oamenilor" [27] , adunând la un loc mințile lor într-o comuniune mai mult decât mentală, într-una de viață. Toate acestea sunt posibile deoarece cuvântul adevărat are duh, adică putere, lumină

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
în sens de izvor al sentimentelor, nu este inima întreagă. Așadar, mintea se află și în creier și în inimă. Cum? La înțelegerea acestui lucru ne ajută considerațiile anterioare despre minte și inimă: mintea ca esență este identică cu inima duhovnicească și se află oarecum în inima organică, trupească ("" - Iezechiel 11, 19); iar mintea ca energie, ca lucrare, constituită din gânduri și imagini, se află în creier. Cu aceste precizări, este evident că pentru Sfinții Părinți sufletul nu se identifică nici

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
și după cădere se rezumă în câteva cuvinte astfel: înaintea păcatului strămoșesc mintea era unită cu inima, iar după săvârșirea lui, cele două s-au despărțit. În starea prelapsariană, mintea îl percepea curat pe Dumnezeu, iar cuvântul exprima această experiență duhovnicească. Fiind "" (Sf. Talasie), mintea era stăpână peste dragoste și dorință, pe care le orienta exclusiv spre Cel cu adevărat vrednic de iubit și de dorit. După cădere însă, mintea s-a întunecat cu fumul mândriei, iar dragostea și dorința s-

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
Dumnezeu. Rezumat Importanța colosală a lucrării minții în viața sufletească, pe de o parte, iar pe de alta plasarea tot mai frecventă a acesteia în sfera unor simple psihisme detașate de orice realitate spirituală și crunta ignorare a realității războiului duhovnicesc - în care mintea ocupă un loc central - sunt, în principal, motivele care ne-au determinat în abordarea acestui subiect. În cele de față, fără a ignora aspectul psihologic al temei, atenția noastră s-a concentrat asupra viziunii spirituale pe care

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
necesară întâi înțelegerea minții ca atare -, în care se dorește evidențierea aspectelor principale legate de natura și funcțiile acestei facultăți sufletești - mintea - așa cum au fost ele postulate de Sfinții Părinți. Pentru că aici nu se vor trata mecanismele interioare ale războiului duhovnicesc, am considerat necesară o scurtă introducere referitoare la rolul și importanța minții în această confruntare, tocmai pentru a sesiza imperativul demersului teoretic de față. Drept urmare, necesitatea cunoașterii minții și a acestui război duhovnicesc rezultă din două considerente: întâi, sufletul își

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
se vor trata mecanismele interioare ale războiului duhovnicesc, am considerat necesară o scurtă introducere referitoare la rolul și importanța minții în această confruntare, tocmai pentru a sesiza imperativul demersului teoretic de față. Drept urmare, necesitatea cunoașterii minții și a acestui război duhovnicesc rezultă din două considerente: întâi, sufletul își petrece toată viața în lupta cu gândurile, iar apoi, în cazul biruinței vrăjmașului, împreună cu gândurile rele pătrunde în om și puterea satanică, sufletul devenind astfel un „bârlog de demoni”. Dacă însă omul va

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
oamenilor și despre buna purtare, în 170 de capete, pp. 17-46; Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, pp. 62-83; Sf. Casian Romanul (Ioan Casian), Despre cele opt gânduri ale răutății, pp. 111-135; Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, în 200 de capete, pp. 237-253; idem, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, pp. 254-278; idem, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, pp. 279-312; Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic despre

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, pp. 254-278; idem, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, pp. 279-312; Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, împărțit în 100 de capete, pp. 339-389 · Filocalia, vol. 3, București, Harisma, 1994, 506 p. - Sf. Maxim Mărturisitorul,Răspunsuri către Talasie · Filocalia, vol. 4, București, Harisma, 1994 - Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, pp. 116-136; Teodor al Edesei, Una sută capete

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
București, Harisma, 1994 - Filotei Sinaitul, Capete despre trezvie, pp. 116-136; Teodor al Edesei, Una sută capete foarte folositoare, pp. 221-252; Ilie Ecdicul, Culegere din sentințele înțelepților strădalnici întocmită de..., pp. 302-344 · Filocalia, vol.5, București, Harisma, 1995 - Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, pp. 30-279; Sf. Simeon Metafrastul, Parafraza în 150 de capete a Sfântului... la cele cincizeci de Cuvinte ale Sfântului Macarie Egipteanul, pp. 300-399 · Filocalia,vol. II, București, Humanitas, 1999 - Sf. Maxim Mărturisitorul,Cele două sute de capete despre cunoștința de Dumnezeu

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
58 [7] nota 30 la Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei,, în, vol. VII, traducere, introducere și note de preot profesor doctor Dumitru Stăniloae, membru al Academiei Române, București, Humanitas, 1999, p. 58 Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, împărțit în 100 de capete, în Filocalia, vol. I, București, Humanitas, 1999, p. 339 [8] Diadoh al Foticeii,, în, vol. I, București, Humanitas, 1999, p. 339 Spiritualitatea Răsăritului Creștin II. Rugăciunea, traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
prof. dr. Ioan Ică, Sibiu, Editura Deisis, 1999, p. 146 Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, în 170 de capete, în Filocalia, vol. I, p. 36 [23] Sf. Antonie,, în, vol. I, p. 36 Despre legea duhovnicească, în 200 de capete, în Filocalia, vol. I, p. 239 [24] Sf. Marcu Ascetul,, în, vol. I, p. 239 op.cit., p. 26 [25] Sf. Antonie,., p. 26 Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocalia

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
281 op. cit., p. 250 [29] Sf. Marcu Ascetul,., p. 250 op. cit., p. 367 [30] Diadoh al Foticeii,, p. 367 Una sută capete foarte folositoare, în Filocalia, vol. 4, p. 244 [31] Teodor al Edesei,, în, vol. 4, p. 244 Învățături duhovnicești (Cartea întâia), în Filocalia, vol. 5, București, Harisma, 1995, p.129 [32] Petru Damaschin,, în, vol. 5, București, Harisma, 1995, p.129 Culegere din sentințele înțelepților strădalnici întocmită de..., în Filocalia, vol. 4, p. 305 [33] Ilie Ecdicul,, în, vol

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Accente > DESPRE IMPARTASIREA CONTINUA - CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 86 din 27 martie 2011 Toate Articolele Autorului 1. Despre urcușul personal și cel liturgic Părintele Dumitru Stăniloae referindu-se la caracterul hristologic și bisericesc al misticii ortodoxe afirmă: „Nimeni nu

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
a întregii ierarhii este îndumnezeirea celor ce se mântuiesc. „Mistica liturgică este suportul misticei pure, iar ierarhia este cadrul ei”. Așadar există în Biserică o ierarhie bazată pe gradele de sfințenie. Dar și aceasta are lipsă de Sf. Taine. Urcușul duhovnicesc, chiar dacă duce pe cineva până la imediata apropiere de Dumnezeu în cer, este un urcuș înlăuntrul Bisericii. După Sf. Grigorie de Nyssa, Moise intrând în lumina din interiorul tenebrelor divine de pe Sinai, vede „cortul imaterial” ca model al templului sau al

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
aceasta corpul lui Iisus Hristos”. Fiecare mădular al Bisericii este avizat la celelalte și dator să ajute la activarea lui Iisus Hristos întreg, prin Biserică. „Darul” nu are numai o adresă verticală, ci și una orizontală, unificatorie.[14] c. Caracterul duhovnicesc al preoției slujitoare creștine și preoția generală Pentru actualizarea jertfei lui Hristos pentru diferitele comunități, singura „prin care” pot aduce și creștinii jertfă de laudă, sunt necesari preoții. Dar acești preoți trebuie să efectueze și o împreună-aducere duhovnicească a lor

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]