5,967 matches
-
a biosferei este Soarele; excepțiile, pentru că există, sunt insignifiante. Această energie este fixată pentru biosferă de plantele fotosintetizante, care păstrează pentru ele doar o parte, cam o zecime; din rest, se Înfruptă toate heterotrofele, inclusiv omul. Dar, dacă Într’un ecosistem oarecare se poate stabili un anume nivel, constant, al consumului de energie al fiecărei populații ce participă la constituirea lui, nu același lucru se poate spune despre om. Acest ultim produs al evoluției, lipsit de gheare și colți, nu prea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fiecare criză generată de capacitatea de Înmulțire, firesc superioară necesității supraviețuirii speciei, asigurând de fiecare dată și un surplus. Viața Însemnând energie și, prin forța lucrurilor, dispunând de acea unică și constantă sursă, Soarele, a rezultat, inerent, o simplificare a ecosistemului, omul păstrând sau mai bine zis favorizând doar câteva specii de plante și animale pe care le-a găsit mai eficiente. Locul celor excluse l’a luat sporul demografic. Procesul de simplificare a putut merge pe făgașul său atâta timp cât mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
animale de tracțiune din Europa Revoluției franceze. Aruncarea s’a amânat puțin, prin Începerea chimizării, mai precis a utilizării altor Îngrășăminte decât deșeurile acestor animale, naturale precum guano și salpetrul, apoi sintetice. De fapt, a fost vorba de introducerea În ecosistem a Încă unei surse de energie; Îngrășămintele Înglobează energie chimică, de origine fosilă. În 1930, populația ajunsese la două miliarde, adică terenul agricol disponibil era Înjumătățit. Îngrășămintele nu mai puteau mări producția; noua criză ce se prefigura a aruncat peste
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
terenul agricol disponibil era Înjumătățit. Îngrășămintele nu mai puteau mări producția; noua criză ce se prefigura a aruncat peste bord animalele de tracțiune, pe care tehnologia le-a Înlocuit cu mecanizarea. O nouă infuzie de energie fosilă intra astfel În ecosistem. În momentul de față, cu cele 0,4 hectare de teren arabil pe locuitor, față de cele 0,32 hectare strict necesare unei diete decente, se așteaptă un nou aport al tehnologiei: desigur, soiuri și rase productive, obținute prin inginerie genetică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
hectare de teren arabil pe locuitor, față de cele 0,32 hectare strict necesare unei diete decente, se așteaptă un nou aport al tehnologiei: desigur, soiuri și rase productive, obținute prin inginerie genetică, reprezentând de astă dată o infuzie informațională În ecosistem. Dar, chiar și așa, nu se va putea renunța la câștigurile tehnologice de până acum: mecanizarea și chimizarea, pentru că populația continuă să crească. Dintre cele trei principale elemente fertilizante, azotul, potasiul și fosforul, ultimul pune cele mai mari probleme ambientale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lor, trăiesc fixate pe un substrat, plante și animale. Primele, sau după caz printre primele, sunt algele, care vor susține cu hrană acest ansamblu viu, de fapt o biocenoză. O paranteză: Proliferarea algelor e și malefică, atunci când intervine Într’un ecosistem constituit, generând eutrofizarea lacurilor și rîurilor, dar și benefică, când e vorba de popularea În condiții de pionierat a noilor uscaturi, ori e vorba de o depoluare cum ar fi cazul haldelor de fosfogips. Așa cum e și frecarea: malefică atunci când
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stabili identitatea nu este aglomerarea Iașilor; densitatea e aceeași, satul fiind puternic sistematizat. Și nici activitatea umană; păstrând proporțiile, există acolo și o activitate industrială. Ca să fiu, doar pentru această frază, pragmatic, e vorba de infuzia de informație În acel ecosistem, alta decât la Iași. E, chiar dacă neconștientizată, convingerea legăturii omului cu pământul de care nu s’a Îndepărtat mai bine de 500 de ani, grija pentru sursa, nu numai a existenței, dar chiar a prosperității lui, grijă care, văzută de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
epurată. Atât. De data viitoare, vă voi povesti ce-am văzut și auzit la cele două simpozioane de ecologie de la care tocmai m’am Întors: de la Tulcea, legat de Rezervația biosferei Delta Dunării și cel de la Bacău, de protecție a ecosistemelor; lumea nu doarme, ci produce lucruri foarte interesnte pentru protecția mediului. “Radiosfera”, 5 iunie 1995, ora 11,38 35. Natură și copii tulceni Preocuparea pentru soarta mediului n’are limite de vârstă. Dacă ar fi Însă să studiem reacția oamenilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Radiosfera”, 12 iunie 1995, ora 12,28 36. O eroare tehnologică Să ne deplasăm, fără a părăsi obișnuita preocupare, de la Tulcea la Bacău, unde Universitatea a ținut să-și puncteze a 30a aniversare cu un simpozion privind ecologia și protecția ecosistemelor. Nefiind străin pe acolo, mi-am permis o afirmație care zgârâie urechile oricăruia nu știe ce se ascunde În spatele civilizației de care este atât de mândru. Anume: cea mai mare greșeală tehnologică a istoriei e utilizarea energiei fosile, adică a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au produs niciodată nimic”. Și totuși, și despre apă se pot spune multe, mai ales dacă luăm În considerare faptul că ea alcătuiește trei sferturi din materia vie și e, prin urmare, elementul comun majoritar dintre cele două componente ale ecosistemului: biocenoza, viul și biotopul, mediul. În atare situație, apa e și principalul purtător de informație Între cele două componente ale ecosistemului. Și, voi folosi de astă dată acest prilej Într’un domeniu ideatic, de ecologie socială, mai concret relațiile dintre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ea alcătuiește trei sferturi din materia vie și e, prin urmare, elementul comun majoritar dintre cele două componente ale ecosistemului: biocenoza, viul și biotopul, mediul. În atare situație, apa e și principalul purtător de informație Între cele două componente ale ecosistemului. Și, voi folosi de astă dată acest prilej Într’un domeniu ideatic, de ecologie socială, mai concret relațiile dintre diferitele ecosisteme cu ghilimele, popor ce locuiește o țară, În cadrul biosferei, din nou cu ghilimele, comunitatea umană ce locuiește Terra. Apa
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
viul și biotopul, mediul. În atare situație, apa e și principalul purtător de informație Între cele două componente ale ecosistemului. Și, voi folosi de astă dată acest prilej Într’un domeniu ideatic, de ecologie socială, mai concret relațiile dintre diferitele ecosisteme cu ghilimele, popor ce locuiește o țară, În cadrul biosferei, din nou cu ghilimele, comunitatea umană ce locuiește Terra. Apa are proprietăți ce generează efecte biologice chiar la nivel genetic, diferite, după locul de proveniență. Lucrul este explicabil, pentru că ea e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cupelor unui excavator dintr’o carieră umple un vagon cu cărbune... O mare cantitate din biomasă este consumată de restul biocenozei, animale și organisme saprofite, care Închid circuitul de carbon și energie. Aceste lucruri care se referă În principal la ecosistemele forestiere, la care accesul omului e destul de limitat și e bine să fie și mai limitat, se reproduc oarecum similar și la ecosistemele agricole, cam singurele la care omul are acces direct, afară de cazul, destul de probabil, al unei agriculturi sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organisme saprofite, care Închid circuitul de carbon și energie. Aceste lucruri care se referă În principal la ecosistemele forestiere, la care accesul omului e destul de limitat și e bine să fie și mai limitat, se reproduc oarecum similar și la ecosistemele agricole, cam singurele la care omul are acces direct, afară de cazul, destul de probabil, al unei agriculturi sau biotehnologii energetice, practicată pentru obținerea de biomasă, evident În zone improprii agriculturii curente sau al exploatării stufului pe care, Într’un capitol anterior
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zone improprii agriculturii curente sau al exploatării stufului pe care, Într’un capitol anterior, Îl vedeam În bălțile pe care le doresc renăscute În avalul orașelor, menite a desăvârși epurarea scursorilor orașului. Biomasa utilizabilă drept combustibil ce rezultă dintr’un ecosistem agricol e alcătuită În general din ramuri și ripca de la tăiatul pomilor și viei. Biomasa din paie ori strujeni este, și e chiar recomandabil să fie, folosită ca furaj pentru rumegătoare. Cu alte cuvinte, și În cazul unui agroecosistem, accesul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Tradițional, În unele zone ale țării se folosește drept combustibil baliga uscată, adică tizicul. Dar e singura și mai ales cea mai comodă sau modernă cale? Pentru a răspunde, să vedem ce se Întâmplă În mod natural cu deșeurile. Un ecosistem, agricol de pildă, nu este numai ceea ce se vede, adică, luând un exemplu din literatură, vreo zece tone de plante și aproape o tonă de diverse animale la hectar, ci Încă pe atâtea rădăcini și, tot pe atâtea organisme descompunătoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
kilogram pe zi. Și, toate acestea, Într’o instalație de vreo 10 m3. Dar cel mai mare câștig e cel de perspectivă, adică protecția mediului. Pentru că, prin arderea biogazului, omul doar desăvârșește Închiderea circuitului natural al bioxidului de carbon În ecosistem, nemodificînd raportul oxigen/bioxid de carbon al atmosferei. În fond, e vorba de copierea unui brevet al naturii. Energia solară captată peste an de ecosistemul agricol pe care trăiește acel om se transformă, În cele din urmă, În hrană și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Pentru că, prin arderea biogazului, omul doar desăvârșește Închiderea circuitului natural al bioxidului de carbon În ecosistem, nemodificînd raportul oxigen/bioxid de carbon al atmosferei. În fond, e vorba de copierea unui brevet al naturii. Energia solară captată peste an de ecosistemul agricol pe care trăiește acel om se transformă, În cele din urmă, În hrană și energia necesară vieții acestuia. Nu mi-am propus decât să semnalez și să fundamentez o resursă energetică. Nu vă așteptați la detalii, pe care le
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din punct de vedere tehnologic În calitate de combustibil, adică metanolul și etanolul, pot fi produși, sintetic, din metan, respectiv din etilenă, adică din ceea ce Într’un capitol anterior numeam gunoaiele unei epoci trecute, dosite cu grijă de natură. Originea lor exogenă ecosistemului actual determină, În cazul arderii, creșterea concentrației bioxidului de carbon din atmosferă, ca și În cazul petrolului și cărbunilor. Revenind cu o paranteză la aspectele izotopice, e evident că etanolul sintetic va avea o compoziție izotopică conformă materiei prime, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să trăim și noi. Dar, de multe ori, nici asta, adică avantajul pentru om, nu se obține. Exemple: iepurele de câmp e mai gustos decât corespondentul său domestic. Sunt voci care afirmă chiar că, prin speciile mai bine adaptate, un ecosistem natural produce mai multă carne decât reușește omul pe aceeași suprafață În destul de multe cazuri. Și apoi, trebuia neapărat să urmărim productivitatea În loc să ne limităm Înmulțirea necontrolată? Recunosc o scuză uneori când omul a eliminat varianta sălbatică a speciei domestice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
știut. Pe om Îl lăsăm deocamdată deoparte. Și, dacă am amintit de plante și animale, putem vorbi deja de biocenoză. Iar cum asta nu se hrănește și nu stă “În aer”, trebuie să adăugăm spațiul, adică biotopul, deci să implicăm ecosistemul; și, mai departe, la scară planetară, ecosfera. E cumva ecosfera bolnavă? Și dacă da, cât de grav? Ne vom da seama de asta În primul rând dacă cunoaștem părțile. Deci să coborâm la ele. Din ecosferă face parte și omul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
femeia și bărbatul; mesajul, cel puțin erotic, dar și mai mult, e evident și datează poate din neolitic. Oricum, pe ceramica de Cucuteni există doar aceste culori, plus negrul, adică pământul. Am putea spune că e vorba de simbolul unui ecosistem: pământul, adică substratul ori biotopul și biocenoza redusă la ipostaza sa umană, dar și vegetală știind că Mărțișorul se agață după purtare de un pom. Mai departe, românul tradițional n’a folosit niciodată, pe scoarțe ori țesături, alte culori; până ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Nu trebuie să ne mire: Așa cum apare În mitologia sa, românul tradițional nu agresează natura, pe care o consideră cosubstanțială cu el Însuși. Și, dacă discutăm problema ca aspect ecologic, e clar că e mai bine ca un străin de ecosistemul nostru să nu se amestece În el. Revenind la cele două culori ale Mărțișorului, nu știu să mai apară altundeva decât, sporadic, prin Grecia și Albania, adică pe unde și-au mai lăsat urmele tracii. Culorile apar Însă la o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a admis În agroecosistemul gândit de el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții: stimularea plantei cultivate, căutând să-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această cale o inhibiție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această cale o inhibiție indirectă: o plantă, singură fiind, reduce solul până și-l face incompatibil. Și, este bine știut că productivitatea agroecosistemului este mai mică decât cea a ecosistemului natural; de ce totuși omul face asta? Pentru că, așa el selectează, Încă din cultură, hrana pe care o dorește: grâu, iar nu neghină, În fond o chestiune de natură culturală, căci omul poate mânca orice. Uitați-vă la ce mănâncă alte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]