2,375 matches
-
de la societatea tradițională premodernă la societatea capitalistă modernă prin crearea unei piețe capitaliste cu ajutorul capitalului străin și prin împrumut cultural (instituții, valori, comportamente) din țările avansate. Proiectul revoluționar pașoptist. Primul efort deliberat al întemeietorilor sociologiei românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății românești ca proces de modernizare este cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de nation-building.Teza pe care o vom apăra în cartea de față subliniază rolul decisiv jucat de memoria colectivă în construirea națiunii române. Mai specific, ea poate fi exprimată succint în formula: "drumul mnemonic spre națiune". Națiunea română a fost edificată via memoria colectivă. Ce vrea să spună aceasta este că primul pas în lungul proces de construire a națiunii române a constat în dezvoltarea unei relații cu trecutul. Prin constituirea unei memorii colective (etnice, apoi naționale), intelectualii români au revendicat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de elaborare a memoriei colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă" a trecutului. În terminologia lui B. Anderson (2000), românii și-au "imaginat" comunitatea națională, fundamentând-o pe un trecut ficționalizat. Însă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmă stabilesc regularități studiind "faptele de succesiune" (Xenopol, 1997) [1908]. Mai presus de toate, diferențiatorul decisiv îl reprezintă limbajul, responsabil de producerea, menținerea și reproducerea stratului suplimentar pe care lumea socio-umană îl are comparativ cu cea naturală, și anume cultura. Edificată pe "turnura lingvistică", analiza discursului recunoaște puterea modelatoare pe care limbajul o exercită asupra culturii umane, care la rândul său se răsfrânge și asupra structurii sociale. P. Bourdieu (1991), de exemplu, consideră limbajul o "structură structurantă", în sensul că este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
păstrare a adevărurilor religiei răsăritene. Concluzii: construcții segregate de memorii colective românești. În această perioadă a secolului al XIX-lea, până la unirea principatelor dunărene în prima formulă, minimală, a statalității românești, a fost pilonată infrastructura pe baza căreia se va edifica ordinea mnemonică a conștiinței naționale românești. Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) a creat nu doar memorii divergente, ci și panteonuri particulare. După cum am arătat într-un capitol anterior, pe lângă faptul că trecutul românilor a fost defalcat pe liniile de separație politică, fiecare principat și-a edificat propriul său panteon al figurilor eroice, în centrul cărora au fost plasați Mihai Viteazul în Țara Românească, Ștefan cel Mare în Moldova, respectiv Iancu de Hunedoara în Transilvania. O altă consecință a Unirii principatelor din 1859, corelativă unificării istoriografice, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deja stabilite în publicistica școlară românească. Proporțiile portretisticii dejiste și ale iconografiei de partid sunt similare cu spațiul vizual alocat regelui și casei regale în perioada interbelică. În schimb, ceea ce am numit drept cultul textual al personalității intelectuale a liderului, edificat prin sumedenia de citate din Gheorghiu-Dej, nu are antecedent în tradiția pedagogică românească. Acestea pălesc totuși în comparație cu dimensiunea hiperbolică a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, a cărui personalitate, spre sfârșitul deceniului al optulea, ajunge să eclipseze restul panteonului național. Caracterul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștiința istorică românească, semnată de L. Boia (1997). Pregătită la rândul ei de o altă lucrare cu rulaj tipografic redus coordonată de același autor (Mituri istorice românești, 1995), Istorie și mit... a lansat paradigma critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postcomunism. Explicația poate fi găsită în faptul că memoria românească și simțul identitar românesc au stat sub înrâurirea ideii naționale și a naționalismului politic. Începând cu epoca pașoptistă, atât memoria istorică cât și conștiința de sine a românilor s-a edificat pe fundamentul ideologiei naționaliste. Înscriindu-se pe placa turnantă înspre naționalism (post-1964), regimul comunist s-a repoziționat identitar în matca tradițională a naționalismului românesc. Re-naționalizarea trecutului românesc s-a făcut încă din interiorul regimului comunist, astfel că, la prăbușirea acestuia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația și societatea civilă. Memoria istorică românească s-a conturat începând de la mijlocul secolui al XIX-lea în cadrele fixate de ideea națională. Națiunea a furnizat cadrul politic al memoriei istorice românești, iar naționalismul a structurat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1958 = au fost retrase trupele sovietice din România; 1964= România a respins „Planul Valev”, conform căruia România urma să devină grânarul altor state comuniste în detrimentul economiei naționale; 1964 = Declarația din aprilie 1964 prin care P.M.R. își rezerva dreptul de a edifica socialismul în conformitate cu realitățile românești. A fost o adevărată declarație de independență de sub dominația Moscovei; c) Regimul naționalist al lui Nicolae Ceaușescu (1965 1989) Regimul lui Ceaușescu se poate împărți în două etape: 1965 1971 = perioadă de destindere, de liberalizare; 1971
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu, în lucrarea Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, unde formulează: răzeș are „accepțiunea cu megieș”, noțiunile având sensuri diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies din devălmășie și devin megieși locuitori din categoria celor ce se raportează la „proprietatea răzeșească a familiilor mici”. Noi constatăm că recurgeau la dreptul separării, de predilecție, familiile puternice economic și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și convenție, conform anexei nr. 1; ... b) cererea de recepție și înscriere, conform anexei nr. 2; ... c) descrierea lucrărilor topografice și geodezice, întocmită conform anexei nr. 10; ... d) copie după planul de amplasament și delimitarea imobilului existent pe care se edifică o construcție definitivă nouă sau se extinde o construcție; ... e) plan de amplasament și delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, după caz, întocmit pe baza planului de amplasament inițial, pe care s-a transpus / extins noua construcție - conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225208_a_226537]
-
CERTIFICAT de atestare a edificării/extinderii construcției Urmare a cererii înregistrate cu nr. de mai sus, de către , se adeverește de noi că pe terenul situat în , înscris în cartea funciară nr. , a localității , cu nr. cadastral/topografic , există o construcție edificată în anul , descrisă în documentația anexată. Edificarea / extinderea construcției este realizată în conformitate cu /fără autorizația de construire nr. / , cu procesul-verbal de recepție finală nr. / . Prezentul certificat s-a eliberat pentru înscrierea construcției în cartea funciară, în condițiile art. 55 alin.(1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225208_a_226537]
-
și convenție, conform anexei nr. 1; ... b) cererea de recepție și înscriere, conform anexei nr. 2; ... c) descrierea lucrărilor topografice și geodezice, întocmită conform anexei nr. 10; ... d) copie după planul de amplasament și delimitarea imobilului existent pe care se edifică o construcție definitivă nouă sau se extinde o construcție; ... e) plan de amplasament și delimitare a imobilului sc. 1:200 - 1:5000, după caz, întocmit pe baza planului de amplasament inițial, pe care s-a transpus / extins noua construcție - conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216264_a_217593]
-
CERTIFICAT de atestare a edificării/extinderii construcției Urmare a cererii înregistrate cu nr. de mai sus, de către , se adeverește de noi că pe terenul situat în , înscris în cartea funciară nr. , a localității , cu nr. cadastral/topografic , există o construcție edificată în anul , descrisă în documentația anexată. Edificarea / extinderea construcției este realizată în conformitate cu /fără autorizația de construire nr. / , cu procesul-verbal de recepție finală nr. / . Prezentul certificat s-a eliberat pentru înscrierea construcției în cartea funciară, în condițiile art. 55 alin.(1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216264_a_217593]
-
art. 28, dacă locatorul solicită desființarea construcțiilor și a lucrărilor edificate, desființarea acestora se va face pe cheltuiala locatarului. De asemenea, locatorul are dreptul la daune-interese. Art. 30. - În condițiile art. 28, dacă locatorul dorește să păstreze construcțiile sau lucrările edificate pe imobilul închiriat, acesta are obligația de a plăti locatarului valoarea materialelor și prețul muncii, fără a fi luată în considerație sporirea valorii fondului, ocazionată prin realizarea acestor construcții. Art. 31. - În cazul în care locatarul a edificat construcții, lucrări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217735_a_219064]
-
sau lucrările edificate pe imobilul închiriat, acesta are obligația de a plăti locatarului valoarea materialelor și prețul muncii, fără a fi luată în considerație sporirea valorii fondului, ocazionată prin realizarea acestor construcții. Art. 31. - În cazul în care locatarul a edificat construcții, lucrări pe imobilul închiriat, cu acordul locatorului și respectând legislația în vigoare, la terminarea contractului, locatorul nu va putea solicita desființarea acestora, dar va avea dreptul de a le păstra pentru el, plătind valoarea materialelor și prețul muncii sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217735_a_219064]
-
sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana). Vegetația ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajiști distincte: Agrostis stolonifera (iarba- câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis (firuța), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) și Festuca pratensis (păiușul de livezi), precum și alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
de folosință gratuită asupra infrastructurii preluate, federația are obligația să predea Agenției, pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat între părți, infrastructura conform inventarului și cu parametrii tehnici de funcționare din protocolul prevăzut la art. 2, precum și bunurile achiziționate ori edificate din fonduri publice până la data retragerii dreptului de folosință gratuită asupra infrastructurii preluate. ... (2) Protocolul prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. ... (3) Finanțarea costurilor lucrărilor de reparare și a celor de înlocuire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257234_a_258563]
-
de folosință gratuită asupra infrastructurii preluate, federația are obligația să predea Agenției, pe bază de protocol de predare-preluare, încheiat între părți, infrastructura conform inventarului și cu parametrii tehnici de funcționare din protocolul prevăzut la art. 2, precum și bunurile achiziționate ori edificate din fonduri publice până la data retragerii dreptului de folosință gratuită asupra infrastructurii preluate. ... (2) Protocolul prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. ... (3) Finanțarea costurilor lucrărilor de reparare și a celor de înlocuire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258742_a_260071]
-
în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru speciile de interes conservativ. Fânețele au o diversitate floristică ridicată, fiind edificate de ierburi de talie mijlocie, cu anteza fie primăvara devreme, precum dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, ruscuța - Adonis vernalis, frăsinelul - Dictamnus albus, sau la începutul verii: ineața - Linum flavum, Linum austriacum, iarbă mare - Inula salicina, veronica - Veronica orchideea, importante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tufărișurile ponto-sarmatice, 40C0*, ocupă suprafețe restrânse pe teritoriul Fânețelor seculare Ponoare. Structura și funcțiile habitatului sunt alterate întrucât lipsesc specii precum Caragana frutex. Tufărișurile actuale aparțin unui tip de habitat, edificat de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, considerat prioritar la nivel european. Vulnerabilitatea acestor habitate este mare, în special datorită defrișărilor, pentru cultivarea lor și pătrunderii unor specii alogene cu potențial invaziv. Starea globală de conservare este nefavorabilă, lipsind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Clima: continentală, T = 11,5-100°C; P = 400-450 mm. Relief: teren plan, cu microdepresiuni, unde apa stagnează în timpul primăverii. Roci: terenuri salifere, nisipuri sau loessuri. Soluri: solonceacuri, cu concentrație mare de săruri și cu umiditate în exces, primăvara. Structura: Fitocenoze edificate de plante obligatoriu halofile, dintre care cele mai cunoscute sunt: Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Aster tripolium ssp. pannonicus, Salsola soda, Pauccinellia limosa, Halimione pedunculata. Toate acestea realizează un etaj al vegetației cu înălțimea de circa 30 cm. Etajul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
în Dobrogea și Delta Dunării, până la 200 m în Moldova de Nord. Clima: temperată, T = 11,5-100° C; P = 400-500 mm. Relief: terenuri plane cu mici denivelări. Roci: depozite lutoase, loessuri, aluviuni. Soluri: solonceacuri sulfatclorurice, solonețuri, lăcoviști. Structura: Fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile, cu putere relativ mare de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Atriplex littoralis, specii care alcătuiesc etajul superior al vegetației. Etajul inferior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]