2,936 matches
-
mult timp, așa că trebuie să spui esențialul. La fel s-a întâmplat și în cazul meu, cu cât m-am simțit mai „constrânsă“ în exterior - și aici mă refer și la experiența emigrării, pentru că nu e ușor să fii mamă, emigrant și să lucrezi în același timp -, cu atât presiunea interioară crește și, la fel, posibilitatea de a scoate la iveală „pietrele preți oase“ dinăuntru, măcar pentru a le cântări cu uimire în palmă și a te cunoaște, chiar dacă nu ai
Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
patul de moarte, i-a încredințat sarcina de a face cunoscute, de la tribună, ultimele sale gânduri. Când a început domnia Terorii, el se afla în misiune, în Anglia. Fiind expulzat, a fugit dintr-o Europă în care nu întâlnise decât emigranți. S-a îmbarcat pentru S.U.A, spre o lume nouă, iar el nu se temea de ideile noi. De îndată ce o guvernare "normală", echilibrată, s-a instaurat în Franța, el a revenit, aflând aici prietenia doamnei de Staël. Datorită acesteia
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
fiindcă ar fi fost mai indulgentă cu scriitorii, ci, din contra, fiindcă nu permitea călătoriile în străinătate, care furnizau ocaziile cele mai potrivite. Numărul scriitorilor care „au ales libertatea”, altă expresie de atunci, este foarte mare. Exilatul nu este un emigrant oarecare, precum, de pildă, românii ardeleni care au plecat la muncă în America înainte de Unire sau a „căpșunarilor” actuali. Mai întâi, fiindcă nu este de obicei o opțiune liber consimțită. Apoi, fiindcă el este considerat capabil să ofere o a
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
America înainte de Unire sau a „căpșunarilor” actuali. Mai întâi, fiindcă nu este de obicei o opțiune liber consimțită. Apoi, fiindcă el este considerat capabil să ofere o a doua șansă, nu însă doar ocazională sau materială, ci profesională și morală. Emigrantul nu exclude ideea înapoierii. Exilul e de obicei definitiv. Problema scriitorului exilat este de a reuși să se afirme în țara de adopție. Schimbându-ș i limba. Cioran, Ionescu așa au reușit. Eliade a continuat să-și scrie opera literară în
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
adus în situația de a-și trăi în România anii de liceu și de studenție. Însă, dacă nu și-ar fi asumat din voință proprie acest veritabil statut de portughez naturalizat român, D.S.P. ar fi rămas poate doar un banal emigrant de circumstanță. Certamente, implicarea sa până la identificare cu problemele noastre a fost o opțiune în care au primat afectele. Revenit în patrie după căderea regimului salazarist, acest autentic amic al românilor a continuat să cultive, fără întrerupere și cu o
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
ne putem socoti specialiști. Judecînd după prezentarea de la simpozionul menționat, ori după un articol pe aceeași temă publicat în revista "Critical Inquiry" în 1997, nu aș fi bănuit corect conținutul cărții. Pe Boym nu o preocupă doar stările și sentimentele emigranților - nostalgia ca dor de țară - ci și trările colective ale celor care nu se depărtează decît de anumite momente ale vieții lor, ale celor care fizic vorbind rămîn pe loc, dar se deplasează cu uluitoare viteze în timp și în
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
în perioadele politice critice, chiar și într-o țară democratică precum Suedia - exact ca între cele două războaie mondiale când se cenzurau: antinazismul, pacifismul radical, satira, revendicările feministe și nu mai puțin revolta împotriva politicii lipsite de umanitate, în ceea ce privește situația emigranților Este o bucurie să vezi azi, de exemplu, pagini din revista "Umanitate" în care mari scriitori: Eyvind Johnson, Moa și Harry Martinson, Pär Lagerkvist, Wilhelm Moberg, au scris articole despre timpul cenzurat, susținând imaginile pictorului Albin Amelin din ciclul Ultimii
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
cât și în țările emergente“, a spus Suveranul Pontif, în timpul întâlnirii cu o delegație a Consiliului Pontifical pentru opere misionare, citat de Mediafax. În țările în curs de dezvoltare, victime ale „unei mondializări caracterizate deseori prin căutarea profitului, numărul săracilor, emigranților, oprimaților, este în creștere“, a adăugat Papa Benedict al XVI-lea. El a reluat și apelul la adresa creștinilor, cărora le-a cerut "să nu se teamă, în pofida persecuțiilor" motivate de credința lor. "Creștinii nu trebuie să se teamă, chiar dacă acum
Papa Benedict al XVI-lea: Nesiguranţa, sărăcia, emigrarea - noile forme de sclavie din lumea contemporană () [Corola-journal/Journalistic/60597_a_61922]
-
drama despărțirii de România nu e totuși mai puțin adâncă. Visele și insomniile chinuitoare o scot periodic la suprafață, reproiectând vechi amintiri și tulburând nostalgic desenul coerent al relaționării cu noua lume. Situația se simplifică pe teritoriul Statelor Unite (țară de emigranți în valuri succesive), dar nu cu mult. Permisivitatea societății americane nu topește complet particulele elementare, idiomatice, biografice ale scriitorului plecat din patria și din limba lui - și nu dintr-o fascinație a aventurii, ci din repulsia față de regimul totalitar fixat
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
avînd de altminteri dorința de a înființa o fundație culturală dedicată memoriei lor. Nici el nu bănuia că, odată ajuns în România, va fi atît de cucerit de așezări și de oameni încît va alege să rămînă aici, devenind un emigrant șui generis la o vîrstă cînd alții își fac deja bilanțul vieții. Pe scurt, Eugčne Van Itterbeek, căci despre el e vorba, și-a cumpărat o veche casă săseasca în Cisnădioara, în preajma dealului pe care se ridică silueta cetății teutonice
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
țara era cam săracă, iar prin anii '70 cameristele la hotelurile din Paris erau sârmane portugheze. Da, mi s-a răspuns, s-a primit mult ajutor (eu comentez: țară este o cheie a Atlanticului), dar conteza mult faptul că portughezii emigranți au câștigat bani în străinătate și s-au întors, cu ei, investindu-i în țara lor. Câți români ar putea face la fel, daca nu ar fi și îndemnați să n-o facă (tare mică răspândire pot avea articole că
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
și Israel, purtate prin intermediul serviciilor secrete, umpleau trezoreria statului român, întrucât plățile erau de cel puțin 2.000 dolari SUA, putând ajunge în anumite cazuri până la 50.000 dolari SUA. Pe măsură ce dificultățile economice ale României creșteau, prețul cerut pentru fiecare emigrant evreu se mărea în funcție de vârstă, școlarizare, funcție deținută. Minoritatea evreiască din România sa redus drastic în urma emigrării. Până în 1988, populația de evrei rămasă în țară scăzuse la aproximativ 23.000, dintre care jumătate aveau 65 de ani sau mai mult
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cifră urma să fie depășită. Guvernul român vroia să profite astfel de puterea financiară a Germaniei federale. Începând cu anul 1978, cancelarul Schmidt plătea statului român 5.000 (după unele surse 8.000) de mărci germane pentru fiecare etnic german emigrant din România. În plus, pentru fiecare 10.000 de etnici germani plecați, statul român primea un bonus de 1 milion de mărci germane, dar și împrumuturi fără dobândă din R.F.G.. Încă din 1965, dar mai ales după anii 1980, taxelor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
iunie 1983. Ca răsplată, S.U.A. au acceptat să prelungească cu încă un an clauza națiunii celei mai favorizate acordată României, iar vest-germani au promis ajutoare economice, mai ales în credite, precum și plata a 7-8 000 de mărci pe cap de emigrant, o sumă aproape dublă fată de cea stabilită prin acordul dintre Ceaușescu și Schmidt din 197826. Potrivit unor calcule, în perioada lui Nicolae Ceaușescu au fost achitate, pentru persoanele emigrate în RFG, taxe totalizând aproape 1,5 miliarde mărci germane
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
seropozitivității, lipsa de igienă și necunoașterea sunt mai degrabă prezente în Europa Centrală și Răsăriteană, ignoranța și obiceiurile locului intervin în multe țări din Asia, China, Tibet etc., iar sărăcia și ignoranța sunt mai prezente în Africa și Asia. Categoria emigranților a reprezentat, încă de la apariția flagelului, grupul cel mai des invocat ca vector de transmitere a bolii. Punerea în termeni de alteritate a făcut ca de foarte multe ori mentalul colectiv să nu admită „vinovăția” în interiorul propriei comunități naționale, aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
invocat ca vector de transmitere a bolii. Punerea în termeni de alteritate a făcut ca de foarte multe ori mentalul colectiv să nu admită „vinovăția” în interiorul propriei comunități naționale, aceste „vinovății” fiind găsite de regulă la „ceilalți”, la „străini”, la „emigranți”, la „turiști” etc. Culmea este că localizarea cauzalității în sfera alterității este proprie nu doar spațiului european supradezvoltat economic sau celui nordamerican la fel de dezvoltat. Această gândire se regăsește la majoritatea popoarelor. Or, un astfel de mod de abordare este nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ia o mare activitate și ca spre acest sfârșit să fie susținută cu vigoare de către guvernele Germaniei. Tot astfel profesorul Roscher, autorul mai multor volume de economie politică cari servesc de cărți de studiu la mai toate universitățile Germaniei, zice: Emigranții noștri cari se duc în Rusia, America, Australia, Algeria sunt pierduți pentru patria lor, devin clienți și furnizori ai altor popoare, cari sunt adesea rivali și vrăjmași nouă. Altfel s-ar petrece lucrurile daca emigranții germani s-ar duce să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai toate universitățile Germaniei, zice: Emigranții noștri cari se duc în Rusia, America, Australia, Algeria sunt pierduți pentru patria lor, devin clienți și furnizori ai altor popoare, cari sunt adesea rivali și vrăjmași nouă. Altfel s-ar petrece lucrurile daca emigranții germani s-ar duce să se așeze către alte colonii germane în localități fertile și mai de tot pustii ale Ungariei, în provinciile poloneze ale Rusiei, în acele regiuni ale Turciei menite de-a fi într-o zi moștenirea Germaniei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
colonii germane în localități fertile și mai de tot pustii ale Ungariei, în provinciile poloneze ale Rusiei, în acele regiuni ale Turciei menite de-a fi într-o zi moștenirea Germaniei. Fără îndoială nu s-ar putea să se invite emigranții ca să Populeze acele regiuni decât când terenul va fi pregătit. Ei trebuie să afle acolo garanțiile legale în toată întregimea: mai cu seamă dreptul de proprietate, libertatea personală, religioasă și, dacă nu libertatea politică, cel puțin libertatea comunală. Ar trebui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dacă nu libertatea politică, cel puțin libertatea comunală. Ar trebui ca nu numai germanii să fie în număr considerabil, dar populațiunea locală să nu posedeze în același grad dezvoltarea politică și sentimentul național. Altfel, după puțin timp am vedea că emigranții se dezgermanizează. 34 {EminescuOpXIII 35} Cititorii noștri își vor aduce asemenea aminte că, în iulie 1881, a apărut în "Berliner Boersen Courrier" un lung articol, care dădea următoarele curioase amănunte și sfaturi: Muncitorul român - zicea foaia berlineză - e de-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
organele de publicitate din capitală au înregistrat faptul că, în decemvrie anul trecut, mai multe sute de familii române din Banat sosiră în București, pentru a cere pământuri în Dobrogea, că aceste pământuri li s-au refuzat și că sărmanii emigranți s-au întors în Banat, ducîndu-și morții în spinare. O priveliște sfâșietoare se prezinta ochilor omenești de-a lungul drumurilor țării. Crivățul, acest dușman de la nord al șesurilor noastre, îi sufla din urmă ca frunzele, cu toate acestea era mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în contra voinței esprese a românilor; în contra tractatelor din trecut, în contra dreptului și bunului simț, poate chiar în contra voinței Coroanei, căci s-a făcut nu sub influența unei necesități dinlăuntru, ci sub presiunea împrejurărilor create de războiul austro - italo - german, când emigranți maghiari, știuți pe atunci de contele Usedom, deci și de principele de Bismarck, pregăteau insurecțiunea și dezmembrarea monarhiei habsburgice. Aci, sub presiunea unor împrejurări independente de voința sa și contrarie intereselor dinastiei îndeosebi, a Imperiului în genere, mâna monarhului a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unul dintre documentele din cufăr... Cei trei bărbați rămaseră împietriți. Se știa de multă vreme că Abația pretindea că întocmise harta genetică a dinastiei Boszt și toate dovezile indicau faptul că Ladislau, primul duce Boszt de Eccius, era nepotul unui emigrant pământean. Înaintașul acela glorios nu lăsase însă nici o istorie despre familia sa, adâncind un mister în judecarea căruia nu trebuia pierdut din vedere faptul că Abația avea numai de câștigat afirmând că dinastia nu e mai veche decât ea și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mizerabilă. Duhoarea din casa scărilor de la noi din bloc e nimica toată în comparație cu mirosurile de acolo. Înălțimea grămezilor de gunoi se putea măsura în metri. Nici gunoierii n-aveau curaj să se aventureze în zonă. În schimb noi doi, niște emigranți nebuni, ne învârteam pe acolo toată ziua, bună ziua.” Bunica și bunicul au izbucnit în râs. Mătușii îi juca un zâmbet pe buze, iar unchiul avea un aer nedumerit, ca și cum i-ar fi scăpat înțelesul poveștii. Mama rămăsese tăcută și privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ziua, bună ziua.” Bunica și bunicul au izbucnit în râs. Mătușii îi juca un zâmbet pe buze, iar unchiul avea un aer nedumerit, ca și cum i-ar fi scăpat înțelesul poveștii. Mama rămăsese tăcută și privea țintă în podea. „Chiar așa. Niște emigranți nebuni. Ici și colo, vedeai cutii de scrisori găurite de gloanțe și urme de incendiu în multe locuri. La tot pasul întâlneai pereți negri de funingine, o mulțime de geamuri erau sparte ori pur și simplu lipseau. Ca după război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]