4,858 matches
-
Sulina și la vest, de limita platformei portuare amenajate. - Perimetrul P IV: în suprafață de 128.703 mp, constituit din platformă pe zona de sud-vest a bazinului Portului de tranzit Sulina cu următoarele dimensiuni: latura nordică de 162 m, latura estică de 65 m și 202 m, latura sudică de 228 m și latura vestică de 192 și 245 m; - Perimetrul P V: în suprafață de 306.450 mp, delimitat la nord pe o lungime de 1.980 m între +km
REGULAMENT din 22 aprilie 1993 de organizare şi functionare a Administraţiei Zonei Libere Sulina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170124_a_171453]
-
vulcanului, apoi traversează doi mici afluenți cu apă temporară a pârâului Cald aflați în zona numita Câmpul Fântânei. Limita nordică se intinde, în linie dreapta, între țărușul 4 și 5, mergând în paralel cu pârâul Mărului traversând o fâneață. Limita estică trece prin țărușii 6, 7, 8, 9. Între țărușii 6 și 7 limita traversează un teren agricol și drumul secundar care intră în cariera de bazalt dinspre nord-est. Între țărușii 7 și 9 limita urmează malul drept al pârâului Pinilor
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
nord-estică: pornește de la bazinele de colectare a apelor lacului din nordul parcării de pe de DCL 340 (Șoseaua Saturn - Venus) și este reprezentată de DCL 340 (Șoseaua Saturn - Venus) care se continuă spre sud, până la borna cadastrală 86 (La Stăvilar); Limita estică: este reprezentată de DCL 340 (Șoseaua Saturn - Venus) marcată de bornele cadastrale 86 (La Stăvilar), 87 (Parcare) și 88 (Platforma de beton), până la parcarea din nordul stațiunii Saturn; Limita sudică: pornește de la parcarea situată la nordul terenului stațiunii turistice Saturn
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
sudică: pornește de la parcarea situată la nordul terenului stațiunii turistice Saturn, urmează linia de mal a băltii și este reprezentată de terenul Campingului Saturn - Stațiunea turistică Saturn, până la terenurile proprietate din sud estul mlaștinii; Limita sud-vestică: este constituită de limita estică a terenurilor proprietate privată, încadrate în parcelele A 365/7, A365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15, până la limita nordică a tarlalei De 365-6 care include aceste parcele; Limita vestică: este
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
365/7, A365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15 din limita sud-vestică (conform Planului de Proiect Parcelar a municipiului Mangalia din 1995), la sud și sud-est terenul stațiunii Saturn (Campingul), latura estică a șoselei ce leagă Stațiunile Saturn și Venus (DCL 340) cu parcările din limita sudica și cea nordică. B.3. Rezervația naturală Muzeul Trovanților, 1,10 ha, localitatea Costești, județul Vâlcea Limita nordică mulează traseul în curbă al DN 67
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
10 ha, localitatea Costești, județul Vâlcea Limita nordică mulează traseul în curbă al DN 67 (Rm. Vâlcea - Costești - Horezu - Tg. Jiu - Drobeta - Tr. Severin), între km 35, metrul 700 - km 35, metrul 800 - pe o lungime de 100 m. Limita estică pornește din DN 6, km 35, metrul 700, urmărește partea superioară a aflorimentului (carierei) de nisip, de-a lungul lizierei pădurii de fag (de asemenea proprietate particulară), până în firul pârâului Valea Nisipului. Limita sudică este reprezentată de cursul sinuos al
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
liziera subparcelei 71C din cadrul parcelei 71 din UP I (Ocolul Silvic Gherla). Ea începe de la limita acestei subparcele cu parcela 80 (marcată cu semn distinctiv) și se întinde pe lungimea de 200 m, marcată de asemenea prin semne distinctive; Limita estică începe la semnul distinctiv care desparte subparcela 71C de subparcela 71A și urmează granița dintre acestea pe o lungime de 180 m. Pe toată lungimea ei, această limită este marcată prin semne distinctive amplasate pe arbori din 10 în 10
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
toată lungimea ei, această limită este marcată prin semne distinctive amplasate pe arbori din 10 în 10 metri; Limita sudică este delimitată artificial, prin marcaje convenționale în întregime. Ea începe la semnul distinctiv cu care a fost marcat sfârșitul limitei estice, se întinde pe o lungime de 210 m și este marcată prin semne distinctive aplicate pe arbori din 10 în 10 m. Limita vestică urmează marcajul prin semne distinctive realizate pe arbori din 10 în 10 m și se întinde
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Farul este simbolul orașului Sulina, axat pe activitatea maritimă patronată de Comisia Europeană a Dunării. Timona simbolizează activitatea portuară din zonă, iar soarele face trimitere la poziția orașului, care este cea mai estică localitate din România. Fasciile undate reprezintă brațul Sulina, unul dintre brațele navigabile ale fluviului Dunărea. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. ----
HOTĂRÂRE nr. 26 din 5 ianuarie 2006 privind aprobarea stemelor unor oraşe din judeţul Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173947_a_175276]
-
constructiv; zidărie portantă din cărămidă și planșeu din lemn; învelitoare din tablă; fundație beton; încălzire cu sobe combustibil solid; alimentare energie electrică din rețeaua stradală"; - poziția nr.10, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situată pe DE 70 în partea estică a comunei; suprafața ocupată 10.000 m².; vecinătăți: la est - drum secundar, la vest -Cataru Ion, la nord - DE 70, la sud - drum secundar"; - poziția nr.11, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață de 10.410 m².; situat în
HOTĂRÂRE nr. 896 din 5 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.358/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Teleorman, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180200_a_181529]
-
MICROSOC SRL 251 BURCEA GHEORGHE (n. 1931) Pitești, Calea București bl. 28, sc. C, ap. 14 țel: 636725; 0723290476 1966 SC EXP CONTAB GH.B SRL 16212 CAPAN ADINA (n. 1960) Ștefănești, Sat Valea Mare - Cimp nr. 434 2506 SC ESTICĂ SRL 184 CHIRIȚĂ ST. IOAN (n. 1930) Pitești, Str. N. Vodă, bl. L3, sc. A, ap. 11 țel: 635775 2507 SC CH DRAGOȘ EVAL SRL 17113 CHIVU MIRELA RENI (n. 1974) Com. Bughea de Jos țel: 0744497666 2772 SC INTEREXPERT
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; ───────────────────────────────────��─────────────────────────────────────────── 9420 Păduri alpine cu Larix decidua și/sau Pinus cembra; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9260 Păduri cu Castanea sativa; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9280 Păduri cu Quercus frainetto
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
utilă = 0,236 ha (315 x 7,5 m)"; - poziția 11, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Biharia, Str. Salcâmului situată între intersecția Str. Moldovei cu str. Szent Peter la Sud și depozit Kiskun la Nord - trotuar beton în partea estică a străzii, suprafață totală = 0,600 ha, suprafață utilă = 0,225 ha, nr. topo 932/1A"; - poziția 12, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Biharia, str. Piața Bisericii în centrul localității lângă biserica catolică la NV, în spatele dispensarului uman la
HOTĂRÂRE nr. 931 din 20 august 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Bihor, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bihor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205105_a_206434]
-
ha"; - poziția 13, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Biharia, str. Arany Janos situat între Str. Viilor la SV și Str. Sălardului la Nord, nr. topo 932 suprafață totală = 1,152 ha, suprafață utilă = 0,756 ha, trotuar beton partea estică a străzii, nr. topo 4972", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1945", coloana 5 va avea următorul cuprins: "15,50"; - poziția 14, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Biharia, Str. Beiușului - adiacentă Str. Arany Janos spre NV și pășune spre
HOTĂRÂRE nr. 931 din 20 august 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Bihor, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bihor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205105_a_206434]
-
nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali, Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Avându-se în vedere amplasarea acestor
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ │Costuri unitare - munte 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
frecvente alunecările de teren. Datorită rețelei hidrografice dese și alunecărilor de teren, în această zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă și consolidare. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
zonele de șes și de coline. Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului, constituiți din roci metamorfice. Având în vedere amplasarea acestor
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
frecvente alunecările de teren. Datorită rețelei hidrografice dese și alunecărilor de teren, în această zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă și consolidare. IV. Cost investiție de bază Cost unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─��───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ───────────────────────────────────────────��─────────────────────────────────── 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9420 Păduri alpine cu Larix decidua și/sau Pinus cembra; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9260 Păduri cu Castanea sativa; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9280 Păduri cu Quercus frainetto
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225153_a_226482]
-
călătorie, în scopul creșterii gradului de securitate al acestora; - realizarea unei strategii pentru acoperirea prin migrație legală selectivă a deficitului de forță de muncă, împreună cu autoritățile guvernamentale responsabile; - susținerea activă a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu principiul solidarității. ● Îmbunătățirea managementului situațiilor de urgență și a protecției civile prin întocmirea hărților de risc în colaborare cu autoritățile locale și cu alte instituții de resort, inclusiv introducerea unor sisteme standard de alarmare în cazul producerii situației de
PROGRAM DE GUVERNARE din 22 decembrie 2008 pentru 2009-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216849_a_218178]
-
stabilității și prosperității în spațiul ex-iugoslav. ● Susținerea Turciei în drumul ei către Uniunea Europeană și consolidarea cooperării dintre UE și NATO, pe de o parte, și statele din regiunea Mării Negre, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, pe de altă parte. ● Articularea Parteneriatului Estic cu celelalte priorități regionale ale României. ● Implementarea Sinergiei Mării Negre, în vederea transformării acestei zone într-un spațiu de stabilitate, securitate, prosperitate și democrație. ● Participarea României la inițierea și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire și soluționare a conflictelor în regiunea Mării Negre
PROGRAM DE GUVERNARE din 22 decembrie 2008 pentru 2009-2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216849_a_218178]