4,069 matches
-
sentimentală. Exodul spre sud al artiștilor a avut mereu aceeași explicație: nevoia de a-și curăți paleta de inevitabile impurități. Calitatea aerului marin asigură o reducere a numărului de culori pe paletă și permite combinații altfel inoperabile în afara spațiului marin. Evadările impresioniștilor către cele cîteva colonii de pe malurile Senei, ideea Atelierului Sudului a lui Van Gogh și Gauguin, experiențele lui Picasso și Dali pe țărmul Mediteranei dovedesc o atracție irezistibilă și o necesitate practică. Preluarea acestui comporament de către pictorii români s-
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
pe baza unor proiecte educative care să exploateze diversitatea și complexitatea patrimoniului deținut de muzee, precum și alte oportunități educative pe care acestea le oferă. În țara noastră o vizită cu clasa la muzeu înseamnă, de multe ori, un divertisment, o evadare din clasa prea puțin ospitalieră sau o ocazie de a face o fotografie „cool” cu mobilul. În Europa educația muzeală este un domeniu aflat în „puterea vârstei”, dar în România este un „nou născut”. Copiii și tinerii sunt văzuți nu
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
Litere, devine în 1892 profesor de limba română la Liceul național, unde a funcționat toată viața, până în anul 1 927. A p ublicat sub pseudonimul „Vladimir” volumele „Radicale și „Anecdote militare”. Punem în pagina acestui ceaslov de petrecere și de evadare din banalul vieții, nu întotdeauna agreabil, tot parfumul florilor de viță a unei întregi ple iade de mânuitori ai condeiului muiat în zeama euforică a celui mai de nădejde uitător de rele și aducător de pace sufletească: Vinul de Cotnari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
preferată unei camere de hotel, turistul nedorind totuși să renunțe nici la un minimum de confort. Indiferent de preocupările lor, fie că sunt ei muncitori, profesori, doctori, ingineri ori oameni de afaceri, orășenii resimt, din când în când, nevoia unei evadări în natură pentru a-și reface tonusul și a-și recăpăta echilibrul fizic și psihic. Ei sunt atrași de frumosul, puritatea, armonia vieții rurale, fiind încântați de minunățiile pe care le poate oferi spațiul rural românesc. Turistul poate admira în
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
unor țâșniri eliberatoare spre văzduh. Secțiunea de Aur coincide cu atingerea climax-ului dinamic al preludiului (cresc. molto mf - f ), al cărui efect apare în mod suplimentar alimentat de animarea expresivă a acordurilor arpeggiate și culoarea timbrală inedită generată de evadarea discursului spre registrul extrem acut al claviaturii. La nivel interpretativ, finalul secțiunii secunde prezintă circumstanța unei diminuări dinamice gradate, cu o minuțioasă indicare a pragurilor intermediare: p, più p, pp și più pp. În procesul delimitării ultimei secțiuni, aspectul țesăturii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
71. „Prologul furtunii” se conturează prin repetiția insistentă a unui motiv ostinato ce desfășoară acordul de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă. Dar, evoluția armonică ulterioară, prezentând o mobilitate pregnantă a treptei a III-a , frecvente evadări spre noi centre tonale, scări hexatonale și cromatice sau multiple forme de parafonie, conduce la ideea afirmării unei tonalități mai mult „indicative”, decât în sensul tradițional al termenului. Impresia unei așteptări temătoare decurge din plasarea evoluției sonore în spațiul registrului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tonal extrem de lărgit (cu trepte frecvent alterate), plasat într-un spațiu opus atonalismului afirmat în Brouillards. În acest sens, cele două acorduri introductive oferă exemple concludente ale acestei abundențe sonore derivate din sfera tonalității. Geniul debussyst știe să afle calea evadării pentru emanațiile inovatoare ale spiritului său, ce vin de această dată să estompeze, dar nu să contrazică cu desăvîrșire principiile armoniei funcționale. Astfel, debutul motivului tematic principal afirmă acordurile subdominantei majore și relativei (fa# major și mi major) cu septimă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
devine un nou început al existenței privilegiate în lumea imaterialului. IV.8. Ondine Ilustrând o nouă expresie romantică a imaginarului debussyst, viziunea estetică a Ondinei abordează aceeași lume feerică a miturilor și poveștilor, ce îi putea oferi compozitorului francez oportunitatea evadării din viața prozaică și banală a prezentului. Potrivit mitologiei scandinave, Ondinele, spiritele lipsite de suflet ale apelor, erau sirenele ce ademeneau ființele pământene cu dragostea și frumusețea lor ispititoare, făgăduindu-le viața veșnică din palatele adâncurilor. Apariția acestui preludiu pare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
serie de călătorii în tărâmuri noi, redate de Goethe în diferite figuri de stil. Aici avem de a face cu o serie de peregrinări mai mult sau mai puțin fictive, o adevărată călătorie existențială, dincolo de care întâmplările coerente, cu toate evadările peste timp și loc, peste vis și realitate, numai cu scopul cultivării eroului pe toate tărâmurile, depășesc realul prin diferite manevrări ale magicului. Prin exploatarea existentului, eroul, ajutat de partenerul său, va uza de toate spațiile imaginabile pentru a trece
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
observație poate fi pusă pe seama avansului tehnic. Nuvela Halucinații nu ar fi decât o variantă reciclată a elegiei. „Când nu <<literaturizează>>, eroul apelează la muzică (marea pasiune a lui Holban) care, dacă uneori reprezintă o consolare, un <<paradis artificial>> facilitând evadarea din cotidian, alteori nu face decât să accentueze dezechilibrul interior, sau se grefează pe niște situații-limită, constituindu-se într-un fel de <<fond sonor >> ce subliniază - sau reactualizează în memoria personajului - tragismul unor evenimente: Missa lui Bach se asociază infidelității
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
mașinăria teoretică. Eram dublu minoritară. Pe cât de femeie, pe atât de provincială. În plus, mi-am asumat și al treilea minorat. Filosofia practicată într-un sistem contra naturii filosofice: comunismul totalitar. La ce să mă fi așteptat din partea mea? Singura evadare reală din „destinul” triplu minoritar era profesoratul onest față de filosofie, nu față de programa de învățământ. L-am practicat între 1978 și 1989. În facultate, m-am măritat cu colegul meu de bancă. Lui i se prezicea un destin performant în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
numește Marx82, "întemeiată pe deosebirile de sex și vârstă, adică pe o bază pur fiziologică". "Economie naturală", "diviziune a munci naturale" și "existență naturală", toți acești termeni sunt folosiți în sensul lor propriu, în care omul era una cu natura. Evadarea se va produce mai târziu, odată cu destrămarea comunei primitive. Prima diviziune a muncii 83 sociale va avea loc mai târziu și va consta în desprinderea triburilor de păstori din ansamblul celorlalte triburi. După cum se observă, în acest moment societatea umană
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de Închisoare. După ce s-a Înfiripat cu sănătatea este transportat spre Taigaua nordică unde În condiții de frig și foame este repartizat la o brigadă care aduna conuri de brad. În condițiile aspre ale lagărului fusese martor la tentative de evadare a unor condamnați iar În una din zile i-a fost dat să descopere o groapă imensă În pădure cu osemintele unor condamnați. Pe coaja alba a unui mesteacăn din apropierea gropii sta scris: “Aici au fost executați și Îngropați În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
30 În seria Dezbateri contemporane au mai apărut (selectiv) • ... Așa se scrie istoria!, Gheorghe Drăgan • Capitalismul, vol.1, Jean Baechler • Capitalismul, vol.2, Jean Baechler • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Puternicul și
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Incredibila aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
iluzorie a iubirii rafinate. Erau precum operele de artă în mișcare, forme stilizate ale frumuseții, reprezentau cultura națională, stilizau frumusețea, simbolizau erotismul. Femei culte și rafinate, gheișele dădeau de multe ori tonul în modă, întruchipau romantismul și ofereau modalități de evadare din cotidian. Ele deveneau prietene, confidente ale clienților importanți și bogați, se remarcau drept creatoare de atmosferă artistică elevată, mai rar, erau amante ale clienților. Cu timpul s-au diversificat după talente: shiro se ocupau cu activitățile de divertisment, korobi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Delgadina, Komako, Sayuri, și din literatura română: Chera Duduca, Chira Chiralina ș.a. Pseudocurtezanele bordelurilor și amatoarele străzii Veche de când lumea, prostituția sau practicarea interesată a sexului (contra cost) a marcat, în anumite perioade, sau a pigmentat viața socială. Nevoia de evadare din familiile monogame și poligame, chiar din haremuri, este una dintre explicațiile posibile pentru crearea ofertelor sexuale diversificate. Răspunsuri la asemenea dorințe au fost variatele forme de manifestare a comercializării sexului sacră, ospitalieră, economică, politică, feminină, masculină și juvenilă, heterosexuală
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și a riscat întâlnindu-se în apartamentele ei private. Contele suedez a căutat-o și în momentele grele de viață, când Versailles era jefuit, în timpul revoluției, a însoțit-o în fuga din Paris, a pus la cale, fără să reușească, evadarea ei din închisoarea Le Temple. N-au rămas dovezi scrise despre această relație, familia prințului a fost prevăzătoare și a distrus corespondența prințului cu regina. Datoria de soție și-a respectat-o Maria Antoaneta, dând naștere a patru copii, doi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
febrilă. Emma se simte sufocată de o căsnicie mediocră și vede în Charles sursa suferinței ce îi încorsetează trăirea în lumea visurilor. Face uneori eforturi de a-și înviora existența prin lecturi, prin învățarea limbii italiene. Simte permanent nevoia de evadare, caută soluții și, când le găsește, după o scurtă perioadă de exaltare și de amăgire, revine la starea de disperare și de căutare a împlinirii visurilor ei romantice. Nașterea fetiței lor Berthe nu ameliorează relațiile în căsnicie. De altfel fetița
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și jafuri. La ea râvnea și Paraschiv, tânăr tâlhar în care clocotea sângele și care o urmărea cu lăcomie cum cânta și juca. La balul meseriașilor, Didina a pus ochii pe președintele Federației Meseriașilor, Petrică Cârcu, căruia i-a surâs evadarea într-o aventură. Prin tertipuri a scos-o pe Didina regina balului care apoi și-a primit plata în bătăi și jigniri de la staroste. În timpul unui chef organizat de Bozoncea, Paraschiv i-a propus Didinei să meargă cu el. Rivalii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Congresului care vizita închisoarea O felicită pe tînără (Telegramă-poem copiată din Paris-Midi) Nota finală ("Telegramă-poem copiată...") prezintă explicit poemul ca pe un plagiat al unui fapt divers apărut pe pagina 4 a ziarului Paris-Midi din 21 Inuarie 1914: T2 Tragica evadare a deținuților în America [P0] Oklahoma, 20 ianuarie [P1] trei deținuți au evadat azi-dimineață din închisoarea Mac-Alester, în următoarele împrejurări: [P2] Reușind să-și procure pistoale, luară cu forța cheile unui paznic și se repeziră afară din celule trăgînd asupra
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
supuse unei legi a scriiturii pe care ziaristica o împrumută din retorică: a răspunde de la bun început întrebărilor Cine? Ce? Unde? Cînd?, apoi Cum? și De ce? Titlul este compus în așa fel încît precizează mai întîi despre ce este vorba ("evadarea"), adăugînd acestei informații o precizare impusă de legea ziaristicii de a dramatiza: "tragică". Apoi precizează cine sînt actorii principali ("deținuții") și unde s-a petrecut scena ("în America"). Primul paragraf-subtitlu reia aceste trei elemente precizîndu-le și adăugînd indicația temporală care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Cine?) și "au evadat" (Ce?). Ultima indicație ("în condițiile următoare") deschide continuarea articolului, anunțînd în același timp răspunsul la întrebarea: Cum? și probabil o elucidare a adjectivului inițial din titlu ("tragic"), ca o formă de răspuns la întrebarea De ce această evadare este calificată drept "tragică"? Ca un efect direct al schimbării formațiunii discursive, titlul și începutul poemului nu mai respectă structura impusă de genul jurnalistic. Titlul enigmatic "Ultima oră" introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
rusești, autoritățile interlope fac legea după ce pleacă administrația. Soția mi le aducea undeva în Tiraspol și mi se transmiteau ziarele. Știu ce ați scris. Nouă ani am stat singur în celulă. Generalul Lebed și racii din Nistru Se putea organiza evadarea dumneavoastră? Se putea. Patrioții vorbesc mult de la tribună. Mă mai întâlnesc și acum cu unii: «Ilie, eu m-am pregătit să te salvez.» Să lăsăm... Eu, dacă nu m-am smintit în celulă, numai de-aceea că eram toată ziua
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]