8,969 matches
-
care sunt egalii obiectului de studiu și se situează la Înălțimea lui. Sunt buni analiști, Înțeleg ce trebuie, pătrund lucrurile În profunzime, dar au probleme În așezarea lor În contexte generale, nu dispun de ceea ce numiți dumneavoastră viziune. Pot fi excelenți autori de monografii - solide, competente, nu mai mult decât atât Însă. În fine, grupa a treia se constituie dintre aleși, cei cărora Înzestrarea nativă le dă dreptul să privească de sus obiectul de studiu, să-l domine și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
unui imobil multietajat, Însă refuza sistematic să-și armeze ferestrele dinspre stradă (și avea vreo trei) cu grilaje metalice, așa cum procedau toți ceilalți locatari de frica hoților. Și e bine să știi că, În privința furatului, românii dispun de o reputație excelentă, inclusiv pe plan internațional. Ei bine, acest tip pleca frecvent de-acasă, lăsând ferestrele larg deschise și lipsind uneori câte două-trei ore, ba chiar câte o jumătate de zi. Întrebat dacă nu se teme că un hoț ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
-mi suporți lipsa câteva ore, n-o să mori dintr-atât de dorul meu, nu? Am tresărit ca electrocutat și i-am aruncat o privire cruntă. Proastă glumă și, mai mult decât atât, nepotrivită glumă! Cu ultimele cuvinte, Eva pierduse o excelentă ocazie să tacă naibii din gură, pentru că, nu știu prin ce bizară asociație de idei, spusele ei Îmi readuseseră În minte motivul vizitei matinale În camera unde ne aflam: pistolul meu. Dispariția lui, mai precis. Doamnei Fontaine Îi ardea iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
îi vom aștepta să intre în urbe, aruncându-ne asupra orașului o blândă, pioasă privire. Vă leato șapte mii și ceva, Iașul, poreclit de tătari „Târgul de foc” din cauza deselor incendii, de cazaci „Târgul celor o mie de cărări” din cauza excelentului vin alb, de turci „Târgul suspinelor”, din cauza deselor maziliri, și de moldovenii înșiși „Dulcele târg” din cauza deselor giupânese văduvite de o amară istorie, Iașul, deci, era o așezare liniștită. Situat la întretăierea drumurilor care legau pe de o parte, partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
puțină pâine cu sare. Toți știau că suferă cu stomacul, dar se fereau să observe că turcul nu se-atinge de mâncare, menajându-i susceptibilitatea, și-l întrebau din când în când, pentru a salva aparențele: „Cum a fost borșul?” „Excelent”, răspundea țeapăn păgânul. „Ei, ce ziceți de tocană?” „O minunăție”, mințea fără să clipească otomanul, simțind că urăște tot mai mult acest popor vag aliat care nu se gândea decât la mâncare. Rotofeiul vel-comis Agache Natriul, cel pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în planul nostru de lucru episodul 181 trebuia să fie prezentarea unui ospăț la boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. De curiozitate ne uitarăm pe fișele colegului nostru cu descrierile. Tot ce-a pregătit pentru episod e propoziția: „Bine friptă, carnea bourului era excelentă”. Nici cu dialogurile nu stăm mai bine. Iată unul din ele: „— Bună carne! - făcu spătarul Vulture. - Facem și noi tot ce putem - răspunse boierul Radu Stoenescu-Balcâzu”. Păi ce acțiune să construiești cu asemenea cuvinte? Ca să nu mai vorbim că tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cărucior cu roți de lemn o oală în care mai sfârâiau încă zeci de barabule curățate și tăiate cât să-mbuci o dată. Fără prea multe vorbe, oaspeții, în frunte cu Barzovie-Vodă, se povârniră asupra mâncării. Bine friptă, carnea bourului era excelentă. — Bună carne! - făcu spătarul Vulture. — Facem și noi tot ce putem - răspunse boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. — Cât despre barabule - zise Barzovie-Vodă cu gura plină - dacă aveam vreo cinci saci când a năvălit Megler-Pașa în odaia de culcare să-mi citească firmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dispoziție. Vă e foame? De lup, dar în mașină avem întotdeauna provizii pentru o eventuală întâmplare neprevăzută și am impresia că prin locurile acestea lipsesc supermarketurile. V-ați supăra dacă ne-am permite să vă invităm? Eu mă consider un excelent bucătar. — Nu se obișnuiește... Nici eu nu obișnuiesc să mă rătăcesc în mijlocul deșertului... Vă rog! Gacel îi aruncă mamei sale o privire întrebătoare; ea avu un moment de șovăială și, în cele din urmă, ridică din umeri. — Adevărul e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Și eu cred, dar nu pot să fac nimic - zise beduinul. Îl cunoști? Celălalt făcu un gest afirmativ. — Este Pino Ferrara. Dacă mi-amintesc bine a participat la raliu de două sau de trei ori. Bun băiat și un pilot excelent. Spune că taică-su e un om foarte important. Din câte știu eu, așa este. — A vorbit cu el la telefon și e convins că poate să mi-l aducă pe cel care mi-a otrăvit puțul... Tu ce crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
la moarte dacă nu-l presează pe taică-său să facă tot ce-i stă în putere ca să încerce să-l elibereze. — Mi se pare logic. — Și așa și este. Îți ofer mijloace materiale cu care să lupți și o excelentă acoperire într-o problemă numită „relații publice“, pe care tu n-o înțelegi. Dacă Pino și acest ziarist se întorc în Italia sănătoși și în afară de orice pericol, comendatorul Ferrara are destulă influență ca să poată provoca un adevărat scandal și toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
trei mari bidoane cu apă. Aproape imediat, șaisprezece oameni le urmară fără ezitare și la un interval de circa cincisprezece secunde, nu mai mult, astfel că în aer formară un cerc al cărui centru era vârful cel mai înalt. Erau excelenți profesioniști, nu încăpea nici cea mai mică îndoială în această privință, specialiști nu numai în mânuirea armelor și în tactica de gherilă, dar și în mânuirea ușoarelor parașute sub care s-ar fi zis că pluteau în aer, având astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în extremitatea opusă. Atâția ani în care urmărise dușmani de-a lungul și de-a latul câmpiilor și selvei africane îl determinaseră pe armean să se decidă pentru o tactică despre care știa din experiență că obișnuia să dea rezultate excelente atunci când reușea să-i oblige pe cel mai bine plasați franctirori să iasă din ascunzătoarea lor. Înaintând mereu, fără să se piardă din vedere unii pe ceilalți, era convins că vor avansa strângând cercul, cu prudență, răbdare și o perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
vreo idee mai bună? Celălalt negă cu un gest. — Tu ești comandantul - murmură. — Da! - bombăni armeanul, ce părea a fi supărat și derutat. Eu sunt cel care comandă și planul este bun. Este o tactică ce întotdeauna a dat rezultate excelente, deși tot nu-mi explic cum dracu’ au reușit să-l nimerească pe ăla în toiul nopții și de la asemenea distanță. Unii spun că beduinii văd pe întuneric, ca pisicile. De la aproape patru sute de metri?... Nu vorbi prostii! Eu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ștampilate cu numărul de inventar și inițialele spitalului, sfincterele pacienților icnesc și se cheamă. Dincolo, de după draperia de doc, În atmosfera de cafea proaspăt rîșnită, cîteva voci: „Te Învăț eu cum se curăță burta.“ „Și gîtlejurile?“ „Sigur, și beregățile. SÎnt excelente. Le ții o noapte În oțet și nu mai au balele alea; faci o tocăniță de-ți lingi degetele.“ „La Obor se găsește osînză cu 18 lei chilu. E grozavă pentru săpun!“ — N-am știut niciodată că se poate face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
teme să nu atragă atenția, să nu creeze suspiciuni, să nu lezeze orgolii. Această frică cronică i-a anihilat orice tentativă de afirmare. Este un abulic. Singura lui ambiție: să fie un funcționar model. Mi-l Închipui ascultător și un excelent executant al ordinelor; chiar și acasă probabil că nu pretinde nimic mai mult decît i se oferă. Cred că nu are nici o pasiune. S-ar putea să-i placă footballul sau filmele de aventuri, tocmai pentru că acestea presupun o anumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din cînd În cînd „nesupuși“? Bârsan le cunoaște slăbiciunile și le oferă iluzia acestei libertăți. Uneori, iartă-mă, n-aș vrea să mă interpretezi greșit, Încep să mă Întreb care este adevărata lui vocație. Cred că ar putea fi un excelent șef de stat: mă conving tot mai mult că are stofă. — Ești teribil, vezi la asta nu m-am gîndit. Niki, șef de stat! Aș fi dat lovitura. — Eh, acum Înțelegi de ce Albu din perspectiva lui de cîrtiță, Înțelegi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai mică și așa mereu ca Într-un tunel al timpului Într-o perspectivă infinită, absorbită de un punct negru. — Uite, portretul ăsta e foarte interesant, plin de sugestii, aici depășești jocul formal, te pune În fața enigmei umane. O idee excelentă și realizarea. — Mă bucur că-ți place. Am făcut-o anul trecut. Treizeci de fotografii În două luni, eram ca un taur În călduri, da și ce-a ieșit! Ți-am spus eu că le rup gura. De poza din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nume comic și pus pe șotii ca Într-o povestire pentru preșcolari - Tricicleta! N-aș fi putut să-i urmăresc aventurile fără acest nume atît de suprarealist alături de un spion, ca pîlnia și stamate. Ce formidabilă idee de reclamă, ce excelent captatio benevolentiae. Tot ce se spunea În continuare despre expectativa lui Roosevelt, despre Pearl Harbour, despre credulitatea nemților, nu mai avea nici un haz. Singurul lucru interesant rămînea Tricicleta. Detaliile nesemnificative care ne disting. Micile noastre anormalități care ne impun celorlalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dedesubt, așa că pregătirile pentru baie începeau de după-amiaza. Am simțit cu timpul ce bine era în ea și m-am obișnuit. Am stat nopți întregi în apa călduță, mai ales după ce lucram mult. Ei bine, planurile lui Engelhard au fost excelente, iar compania a lucrat minunat. Lucrurile erau făcute mai degrabă pentru desfătarea sufletească și spirituală decât pentru comoditate. Am descoperit întreaga casă, de la etaj la etaj, de parcă cineva mi-ar fi împrumutat un fel de copilărie. Iar eu am reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
fără contur. Pe măsură ce înaintam, cârpele s-au rearanjat, devenind mai întâi o formă umană și apoi, când mă apropiasem îndeajuns, s-au transformat în Tom Connelly. Ochiul meu deprins mi-a spus că era încă mahmur. Artiștii sunt niște observatori excelenți. M-am așezat deasupra lui cu brațele încrucișate. Asta m-a făcut să simt că domin, mai ales pentru că purtam cizmele de piele, așa că mi-a desfăcut brațele și l-am întrebat: —Tom, ce dracu’? — Un simplu bună ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
gândeau să transpire în ea, așa că ringul de dans, deși mic, nu era aglomerat. Nu a trebuit decât să înghiontesc cu coatele pe câțiva. Niște tipi plictisitori au încercat să danseze seducător în fața mea, dar i-am ignorat. Muzica era excelentă. Am făcut câteva opriri pe la bar, însă nu am vrut să vorbesc cu nimeni, doar să dansez până la epuizare, până simt că am amețit complet și nu mă mai gândesc deloc la Nat. Momentul închiderii a venit repede. Ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ca o femeie, frânt dizgrațios, dar nicidecum caraghios, exprimând cu glasul lui o grabă care-l purta înainte prin prisosul de cunoștințe și sugerând un neglijent dispreț pentru întrebările ce i se puneau, Stein își răpăia plin de sine răspunsurile excelente. Cu gândul la binecuvântatul „treci la loc“, încerca să privească mereu dincolo de clasă - pe fereastră -, mestecând parcă ceva sau șoptind nu știu ce. Tot așa de dezarticulat trecea apoi la loc, pășind pe parchetul lunecos, se așeza în bancă la fel de zgomotos precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
păhărelul pe masă. Ia spune, cum te simți? îl întrebă Simion Pop împingând de o parte farfuria goală. Îți place la noi? Sigur că da. Este frumos aici, iar dumneavoastră sunteți o gazdă foarte primitoare. Doamna Maria face o mâncare excelentă. Stați să vedeți și felul al doilea! interveni Maria. La ăla m-a ajutat Ileana, ea este foarte pricepută la prepararea fripturilor. Abia aștept! răspunse Cristian privind spre fata lui Simion Pop care tăcea și roșise ușor cu ochii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
după ce se prăbușise pe scaun. Aveți vreo preferință? îl întrebă chelnerul care deja își scosese din buzunarul de la pantaloni un carnețel soios. Ce preferință să am? La halbă, la sticlă? Cum preferați? Tu ce-mi recomanzi? Avem o bere neagră excelentă. Nu-mi place berea neagră! spuse Cristi. Atunci una blondă cu guler generos? În regulă, ridică Toma din umeri, numai grăbește-te te rog! Să fie un Heineken? Să fie! dădu din mână plictisit Cristi. Vine băiatul! spuse aproape țipând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un alt chelner, mai tânăr de data aceasta, care stătea ușor aplecat asupra lui, așteptând răspunsul său. Ce ai spus? Ne pare rău, repetă acesta servil, dar nu mai avem Heineken. Bine. Altceva, ce mai aveți? Avem o bere neagră excelentă. I-am spus colegului că nu-mi place berea neagră. Altă bere blondă. O Stella? E foarte bine. O Stella Artois rece. Vine! rosti tânărul, pierzându-se și el în spatele aceleiași perdele de mărgele. Îi scoase din buzunarul de la piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]