6,049 matches
-
și al activității de cercetare nu este bifarea contabilă a unor proceduri, ci edificarea și verificarea, de-a lungul întregii vieți, a caracterului, a moralității. Tocmai fiindcă omul este o ființă imperfectă, slabă, capricioasă, atunci când întâlnește semeni care se dovedesc exemplari sub aspect moral și intelectual, deopotrivă, este dator să le semnaleze și altora această raritate. Forța spirituală, carisma, temeinicia travaliului intelectual din scrieri, corectitudinea în raporturile cu ceilalți sunt câteva dintre calitățile Doamnei Elvira Sorohan. Dincolo de cutuma vieții universitare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
descifrați cu minuție, într-o empatică perspectivă individualizatoare. Modelele umane, explicite, ale Cronicilor, rămase în mintea noastră cu acea apăsare cu care profesorul puncta prezența lucrului esențial, erau modele ale timpului, de "înțelepciune și forță". Ele își perpetuau, însă, sensul exemplar, în reflecția prin care, ridicând ochii de pe carte, profesorul scruta realitatea printr-o referențialitate dublă (modelul uman și istoric, modelul Cărții), opunând-o, cu subînțeles transparent, celei care ne înconjura. Nu cred că un om reușește prin voință să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
române vechi, ideea scrierii ca salvare (de uitare, de păcat, ba chiar de moarte) este regăsită, sub diferite ipostaze, în majoritatea textelor prefațiale. În predoslovia la Evanghelie învățătoare, de la Mănăstirea Dealu, din 1644, Meletie Macedoneanul îi conferă în forma ei exemplară, a Scripturilor, valoare ontologică, de redempțiune, de recuperarea a darului perfecțiunii inițiale pierdute prin păcatul originar, și a vieții veșnice: "ca să putem ajunge întra acé destoinicie dentăiu caré o au avut omul acel dentăiu în raiu pănî nu căzuse, și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Radu Greceanu în dedicația către Brâncoveanu din Pravoslavnica Mărturisire, Buzău, 1691, ca "mult de bine-vă voitoriu și gata a sluji": cât de frumoasă definire de sine în fața celuilalt, cititorul contemporan, dar și posteritatea recuperând cu emoție reperele unei lumi exemplare unde cel ce scrie este "mult de bine voitoriu" și pregătit să-l slujească pe cel pentru care scrie într-un ideal text de tip filoxenic, fiind gata, asemenea lui Avraam, să-l ospeteze și să-l odihnească spiritual pe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vremii, si, cu precădere, dialogul între doi mari cărturari, unul din Moldova, celălalt din Țara Românească, vorbind despre situația politică și culturală din Ardeal, dar, mai ales, despre cea religioasă și despre sufletele turmei transilvănene. Totul pornind, ca într-o exemplară poveste a Bibliotecii-rezumat al lumii și istoriei, de la cărțile nou tipărite, așa cum recuperează prefața la Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc motivul care declanșase decizia Mitropolitului moldovean de a convoca Soborul din 1645 al ierarhilor din cele două țări românești, unde, printre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
calitatea traducerii lui Milescu Spătaru în descendența cărei se și așezau autorii grandioasei întreprinderi schițează, cu două epitete, profilul cărturarului, "dascăl și învățat în limba elinească". Gheorghe Radovici, propunând modelul Mitropolitului Antim în prefața la Octoihul de la 1712, reia atributele exemplare, adăugând grija pentru obște și responsabilitatea față de sufletele turmei avute în pază, concentrate în alegoria recurentă a ierarhului erudit, păstor binecuvântat, nevoindu-se zi și noapte: Cine cunoaște Dumnezeiasca râvnă și multa grijă ce are prea sfințitul și de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mai împruta [...], ce și noi ca ale noastre le vom avea și altora cui va trebui de acestea, osârdie vom împărți". De o parte, modelul auctorial al cărturarului ce scrie sau tălmăcește în limba proprie și care (proiectând simbolic ipostaza exemplară a Apostolilor transcriind istoria hristică sub inspirația Duhului Sfânt), sunt receptați ca intercesori între cei simpli și neînvățați (proști, în limba perioadei) și sensul Scripturii, "pogorât" "tot mai pre înțelesul oamenilor, păn au început a scoate așeaș cineș pre limba
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
I se ceară, strategie exploatată și în Predoslovia la Octoihul tocmai tipărit în același an (amintit, în mod previzibil, în enumerare), ori în Penticostarul de la Buzău, 1701, care se transformă, parcă, într-un imn al cărții și al bibliotecii canonice exemplare. De altfel, panegiricele închinate lui Constantin Brâncoveanu sunt cele mai complexe și mai complete elogii portretistice oferite de predoslovii. Poate numai Dedicația din Ceaslovul de la 1715, închinată de Antim Ivireanul lui Ștefan Cantacuzino mai are o asemenea amplitudine de imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
drept", omul complet care ospătează, veselește, bucură, îndulcește auzirea, primește oaspeți pe cei osteniți, însănătoșește, îmblânzește, împletește cununi (semn de biruință și slavă dată Domnului). Metafora este adaptată magistral la Brâncoveanu și rodul domniei sale, așezate în relație directă cu strămoșii exemplari, pentru a construi imaginea unei dinastii al cărui dar/rol fundamental a fost tocmai întreprinderea culturală. Tot aici, legătura între buna "împărțire" (în și cu rugăciune) a vieții domnitorului și alegerea cărților date spre traducere și tipar, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ca un diez, ca un revelator evidențiind o dată mai mult meritul și efortul domnitorului, ca și buna sa alegere, cu dreapta socotință. Încheiem cu un citat amplu din predoslovia Mitropolitului Teodosie la Penticostar, Buzău, 1701 oferind o summa de virtuți exemplare: "Cu adevărat desăvârșit au sălășluit întru al Măriei tale bun suflet sfântul Duh, și pentru aciasta dai dăplin toate lucrurile desăvârșit, precum place lui Dumnezău; așijderea și faptele ceale bune, înțelepciunea desăvârșită, vitejâia sufletului, întărită dreptatea, desăvârșit curățeniia, până și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
anume domeniu, devansându-i pe toți ceilalți contemporani ai săi cu statut similar, printr-un generos profesionalism, prin gama variată a competențelor sale, afișate fără voită ostentație, prin dimensiunea proiectelor și semnificația înfăptuirilor și, nu în ultimul rând, prin devoțiunea exemplară pentru această a doua lui patrie, care a fost Moldova și a cărei prosperare economică, în primul rând, a slujit-o constant atât prin puterea cuvântului scris, cât și prin vrednicia faptei. Neîndoielnic, cel mai frumos omagiu închinat până azi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a celeilalte -, o intensă jubilație se ivește în scrierile cioraniene, care debordează de aserțiuni pardoxale, fără a se imobiliza însă într-un impas al gîndirii. Orice s-ar spune, Cioran nu e niciodată cu spatele la zid, căci chiar și pesimismul său exemplar este combătut de ceea ce am numi fondul său românesc de toleranță și apetență pentru contradictoriu. Există o mulțime de proverbe, bancuri sau ghicitori populare românești care ating paradoxul, pentru a sugera complexitatea vieții, pentru a introduce un anume relativism ontologic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai diverse, uneori chiar surprinzătoare, teologia de pildă, rezultatul fiind semnificația controversată a termenului și chiar raportul invers dintre marea sa difuzare și legitimitatea fenomenului desemnat. În această privință, motto-ul ales de autoare pentru cartea sa funcționează în mod exemplar: detractorii, ca și adepții, au cuvântul lor de spus, ei sunt coautori la stabilirea identității unui obiect de studiu. Așa stând lucrurile, Camelia Grădinaru își pune întrebarea, ce nu are cum să fie eludată, privind realismul unui demers ce se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
schimbare nu putea să nu reacționeze. Toate acestea i-au furnizat temele lucrărilor sale consumul, schimbul simbolic, cultura, hiperrealitatea, mass-media, seducția, toate sunt examinate din perspectiva strategiilor discursive, rezultatele analizelor autorizând concluzia că avem de a face cu o ipostază exemplară a stilului postmodern de a scrie, despre care aflăm multe din cartea Cameliei Grădinaru și despre care aceasta ne poate spune încă multe lucruri pe care, cu siguranță, ni le va oferi într-o altă lucrare. Mărturisesc că mă număr
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. VIII. 77 Conceptul de "paradigmă" a fost dezvoltat în filosofia științei de către Thomas Kuhn, pentru care dezvoltarea științei nu era concepută ca un proces de acumulare, linear, ci mai degrabă discontinuu, presupunând salturi între paradigme de ordin incomensurabil, mutații exemplare. Apariția unei științe sau dezvoltarea sa se află mai curând sub incidența unei rupturi de ordin epistemologic (expresie uzitată începând cu opera lui Bachelard) decât sub tutela generală a unor principii. Pe scurt, "paradigmele sunt acele realizări științifice universal recunoscute
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lucrare de a nu include În ea decât lucruri verificate, rezultate din observarea atentă a experienței de aproape 40 de ani, și cele ce urmează sunt extrase din practica activității noastre. Putere și piăcere deosebită de muncă, conștiinciozitate și punctualitate exemplare. Dragoste pentru copii și gimnastică, perseverență, tenacitate și năzuire spre rezultate Înalte. Însușirea continuă a tuturor cunoștințelor și noutăților În domeniu, pe toate căile și de peste tot, cu aviditate și convingerea că numai astfel se poate realiza „ ceva „. Capacitate de
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
au scăzut puternic. Grecia a abuzat de acest privilegiu prin înșelăciune, însă Spania nu a făcut acest lucru. Aceasta a urmat politici macro economice sănătoase, și a menținut nivelul datoriei suverane sub media eu ropeană și a realizat o supervizare exemplară a pr opriului sistem bancar și, totuși, a trecut printr un boom imobiliar fantastic care s a transformat într o prăbușire, rezultând, astfel, o rată a șomaju lui de 20 %. Întregul sistem b țări să se întoarcă la criteriile de la
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de aceste texte, n.m.) se baza pe ceea ce ele nu (subl. în text) dezvăluiau" (2004: 6). În definitiv, ne temem de ceea ce nu putem decât intui, nicidecum înțelege și cu atât mai puțin explica. În aceasta rezidă secretul unui scenariu exemplar, care nu ar putea fi transpus în imagini fidele de nici un maestru al haosului grafic, de la Gustave Doré și până la Virgil Finlay. Aflat, inițial, sub influența lui Flaubert 45 (Hyppolite Taine îi scrie chiar că vede în el unicul succesor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
înregistrează o "zi admirabilă"48. Simplitatea aproape dezarmantă a începutului este sugestivă pentru maniera în care naratorul își va conduce firul epic. De fapt, efectul general al unei proze este determinat de materialul descriptiv al expozițiunii, iar Maupassant știe, cu exemplară siguranță, cum să pună în scenă totul. Martin Turnell observă, de altfel, că "începuturile se numără printre cele mai strălucite realizări" (1959: 202) ale prozatorului francez, de vreme ce "[f]iecare propoziție, fiecare cuvânt este plasat în locul potrivit și depinde de context
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și de gânduri, omul se așeză încet pe pat și privi lung asupra celui țintuit jos, care cânta-nainte, legănându-și încet capul, pe mersul cântecului, când într-o parte, când într-alta". În vreme de război rămâne o nuvelă exemplară atât prin tehnica expunerii, cât și prin explorarea terifiantă a demonilor ce asaltează o minte bolnavă. O parte semnificativă din naturalistele obsesii caragialiene se distilează, după cum se va vedea, în proza lui Gib I. Mihăescu. 2.3.2. Metamorfozele obsesivului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din nou de un vrăjitor bătrân. Chiar și în literatura română, cred, se poate identifica un hipotext în Sfântul Andrei al lui Gane. Ion Vlad sintetizează destul de bine esența epică a nuvelei, insistând și asupra caracterului eminamente vizual al descrierii: "Exemplară sub raportul viziunii și al comunicării, Moara lui Călifar propune un sistem de convenții asociate cu finețe și cu simțul nuanțelor. Hiperbola intervine pentru a da dimensiuni necesare fabulosului (moara, lacul), iar timpul se relativizează după modelul basmului. Se impune
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rezultă din pronunțarea sensibilă a cuvintelor, interpretarea figurată prin parabole, legende, proverbe și prin invocarea unei realitați transcendente, misterioase, de natură metafizică. Aceeași tradiție arată că trecutul nu este numai imemorabil, ci rămâne populat de străbuni cu ținute de sfinți exemplari pentru prezentul, trecutul și viitorul oamenilor. Mai laici, filosofii susțin că, întrucât de prea multă vreme se ignoră spiritualitatea, omenirea va trece prin crize care nu vor fi înlăturate decât prin renunțarea la devieri și leneviri spirituale. Vocile filosofilor însă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fraudele. Acuzații din rândurile baronilor sunt rari și stau destul de bine dacă ajung în detenție. Căci modernizările extinse în noile pușcării s-au axat pe condițiile tehnice de viață și în mai mică măsură pe reeducarea în spiritul unor valori-virtuți-comportamente exemplare. Închisorile pentru "combatanți ilegali" depistați în gravele atacuri teroriste asupra Americii din toamna anului 2001, în războaiele din Irak și Afganistan, de la baza militară americană din golful cubanez Guantanamo, nu exclud torturile psihice de intimidare și îmblânzire a deținuților, nici
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cea strict epistemologică, este problematică. Benjamin considera paradoxal, în primul rând, modul în care trans cendentalul poate fi definit sub presupoziția distincției subiect- obiect, reziduu al unei metafizici „sterile“, neproductive. Miza este de fapt mai veche, fiind asumată, în mod exemplar, de către Hegel. Sub semnul acestei relații, conștiința transcen dentală se constituie după modelul celei empirice, iar kantianismul este condamnat să funcționeze doar prin bine-cunoscuta excludere sau, mai exact, amânare indefinită a oricărei metafizici. Soluția este aceea de a redefini cunoașterea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
astrelor și destinul uman. Rolul pe care îl joacă limba adamică, văzută ca fenomen originar, în fenomenul traducerii limbilor istorice trimite textul lui Benjamin spre o sursă îndepărtată, prezentă în gândirea lui Goethe. Hölderlin îi oferă lui Benjamin un model exemplar de traducător. Mai exact, el indică limitele unei astfel de sarcini „mistice“ a traducătorului. Romanticul german traduce fără a păstra limba-țintă, germana, în modul ei cotidian, ci forțând-o să parcurgă, prin intermediul limbii grecești, drumul către idiomul primordial. În traducerea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]