3,476 matches
-
unor itemi engramați se face relativ ușor. Imaginație cu caracter predominant reproductiv. Are puține elemente imaginative în joc sau în alte activități spontane. Gândire preoperațională. Orientarea în spațiul cotidian este relativ bună. Nu prezintă deficiență mintală propriu-zisă. Voința nu este exersată. Nu perseverează în realizarea sarcinilor care îi sunt propuse, se angrenează greu în activități structurate, are nevoie constantă de stimulare și motivare extrinsecă. Din punct de vedere afectiv se constată o labilitate accentuată, iritabilitate, izbucniri de mânie, cu plâns și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de cărți corespunzătoare etapelor formării deprinderilor de lectură la copiii deficienți de auz: Prima carte va fi o carte cu imagini simple, clar ilustrată, pe fiecare pagină fiind reprezentat un singur obiect. Este etapa în care copilul numește imaginile, își exersează pronunția, își dezvoltă vocabularul. Cărțile cu imagini din viața zilnică au pe fiecare pagină reprezentată câte o scenă din viața zilnică a copilului (de exemplu: trezirea, servirea mesei, jocul). Textul este simplu, alcătuit din 1-2 propoziții scurte scrise sub fiecare
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
este însăși mișcarea și durata gîndirii care face să apară subiectul. A gîndi înseamnă a judeca, semnifică pentru Kant faptul că gîndirea este productivă pentru că ea adaugă o conștiință la o altă conștiință. Subiectul transcendental este o creativitate ce se exersează într-o receptivitate. Faptul că ar exista o cunoaștere a diversului dat în intuiție se sprijină pe această adăugare a cărei condiție originară este unitatea sintetică a eului. Raportul pe care subiectul cartesian îl întreține cu exterioritatea este diferit de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
delectez cu peisajul, vara, mai ales în cadrul Taberei de la Tescani, dar și în alte tabere pe unde am mai fost. Te duci, îți alegi un motiv, stai în fața lui, meditezi asupra lui, te bate soarele, auzi păsările cântând și te exersezi, începi să înțelegi, să picturalizezi peisajul care se află în fața ta. În acest caz, foarte rar revii asupra lucrării, ea fiind o expresie a stării de moment, a melancoliei, a luminii, a ceea ce se întâmplă în jurul tău. E un fel
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
celelalte, împreună tinzând spre un tot pe care abia dacă-l bănuiam cândva, iar acum îl recunosc. Cât despre creație, aceasta mi se pare suverană, își alege singură timpul, ritmul, prioritatea sau anvergura. Încă de la începutul activității scriitoricești v-ați exersat și ca editor, mai întâi prin editarea revistei Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și ca editor atestat, în fruntea Editurii „Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
delectez cu peisajul, vara, mai ales în cadrul Taberei de la Tescani, dar și în alte tabere pe unde am mai fost. Te duci, îți alegi un motiv, stai în fața lui, meditezi asupra lui, te bate soarele, auzi păsările cântând și te exersezi, începi să înțelegi, să picturalizezi peisajul care se află în fața ta. În acest caz, foarte rar revii asupra lucrării, ea fiind o expresie a stării de moment, a melancoliei, a luminii, a ceea ce se întâmplă în jurul tău. E un fel
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
celelalte, împreună tinzând spre un tot pe care abia dacă-l bănuiam cândva, iar acum îl recunosc. Cât despre creație, aceasta mi se pare suverană, își alege singură timpul, ritmul, prioritatea sau anvergura. Încă de la începutul activității scriitoricești v-ați exersat și ca editor, mai întâi prin editarea revistei Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și ca editor atestat, în fruntea Editurii „Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de specialitate se face cu discernământ. 2.2. Planul de studiu individual este stabilit astfel încât să acopere nevoile personale de dezvoltare profesională. 2.3. Cunoștințele achiziționate prin studiu individual sunt integrate în sistemul de cunoștințe existent. 3.1. Deprinderile sunt exersate pentru atingerea unor parametri de funcționalitate adecvați. 3.2. Deprinderile dobândite se regăsesc într-un stil de muncă îmbunătățit. COMPONENTA DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI SOCIAL Descriere: Unitatea de competență se referă la rolul cadrului didactic în socializarea elevilor. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
include; caracterul sistematic și continuu - se desfășoară pe o anumită perioadă de timp, în mod sistematic și continuu, permit asigurarea mecanismului de feed-back - sumativ și formativ; se finalizează prin evaluare sumativă, presupunând, însă, și evaluarea formativă a achizițiilor comportamentale operatorii exersate pe o perioadă determinată de timp, în contextul specific acestor structuri didactice. stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare și detalierea conținuturilor tematice ale fiecărei unități în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă; verificarea concordanței dintre
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
perfecționat în special maniera de interpretare a muzicii lui W. A. Mozart”); aprofundarea elementelor de analiză și receptarea de noi informații („importanța colosală a cunoașterii partiturii generale”). 7. Daniel Ropotă, pian: „Mi-am dezvoltat interpretarea instrumentală, am învățat cum să exersez pasajele tehnice, mi-am îmbunătățit concepția asupra pieselor din repertoriul meu, mi-am îmbunătățit starea pieselor din repertoriul meu, mi-am făcut o impresie foarte bună despre Austria și despre locurile culturale.” Competențe: dezvoltarea capacității de interpretare instrumentală („mi-am
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
din repertoriul meu, mi-am îmbunătățit starea pieselor din repertoriul meu, mi-am făcut o impresie foarte bună despre Austria și despre locurile culturale.” Competențe: dezvoltarea capacității de interpretare instrumentală („mi-am dezvoltat interpretarea instrumentală”); dezvoltarea tehnicii pianistice („cum să exersez pasajele tehnice”); cunoașterea unor obiective turistice („impresie foarte bună despre Austria”). 8. George Todică, pian: „Am învățat noi tehnici de exercițiu instrumental. O tehnică foarte bună de la doamna profesoară Hoefer-Teutsch în legătură cu relaxarea mâinii pentru a crea un sunet mai cald
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
contextul este o parte integrantă a competenței. V.2. Capacitățile V.2.1. Definirea capacității Definiția pe care o dă Roegiers este interesantă pentru că este complexă: „Capacitatea este putința, aptitudinea de a face ceva. Este o activitate pe care o exersăm. A identifica, a compara, a memora, a analiza, a sintetiza, a clasifica, a ierarhiza, a abstractiza, a observa... sunt niște capacități”.24 Literatura de specialitate subliniază numărul mare de capacități dezvoltate în învățământ - cele cognitive; nu ar trebui neglijate capacitățile
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
De Boeck, Bruxelles. O capacitate poate fi dezvoltată pe parcursul întregii vieți. Această evoluție poate fi reprezentată pe o axă a timpului Fig. 9. Dezvoltarea unei capacități pe axa timpului O capacitate poate fi dezvoltată în diferite moduri; ea poate fi exersată: mai rapid; mai precis; mai sigur; mult mai spontan. Dezvoltarea capacităților se datorează în esență aplicării lor la o varietate mai mare de conținuturi. „O capacitate poate fi mai mult sau mai puțin prezentă la naștere, să se dezvolte într-
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
să se arate răbdător sau de reacție psihologică în fața problemelor dificile, sau de semnalele subtile de acceptare, respingere sau critică pe care le transmite unui student anume. Mentorii formatori ai acestor abilități spun și arată făcându-i pe studenți să exerseze aceste abilități. Ei inspiră și motivează studentul practicant servind drept model acestuia. În final, formatorul nu mai spune și nu mai arată, ci îl ajută pe executant să analizeze reacțiile proprii în acele contexte, pune întrebări, îi sporește încrederea și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a celei școlare. Funcția de consiliere impune: a) acordarea unei asistențe psihopedagogice elevilor, părinților, altor actori sociali, care colaborează cu el/instituția. Funcția de socializare și protecție socială - competențele: a) integrarea elevilor în societate; b) familiarizarea cu diverse medii sociale, exersând conduita acestora; c) valorificarea eficientă a parteneriatului educațional elev familie-școalăcomunitate. Funcția de promovare a culturii democratice necesită anumite competențe: a) familiarizarea elevilor cu valorile culturii politice: libertățile și drepturile omului/copilului, toleranță, democrație, suveranitate; b) realizarea educației civice prin c
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
servicii, răspunzând nevoilor de informare ale utilizatorilor; face cercetare punctuală , studii documentare pe un anume subiect, supraveghează permanent informația, redactează unele buletine de informare, alcătuiește dosare documentare, sinteze, oferind consultații directe sau la distanță, etc. Mediul instituțional: meseria se poate exersa în medii diferite, în funcție de natura și mărimea centrului informațional; este singura persoană care poate răspunde nevoilor de informare a unui organism/instituție; tehnicitatea, calitățile relaționale și eficacitatea vor fi cu siguranță apreciate Competențe Nivel minim de formare: BAC + 3 Calificări
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
prin construcție. La această depășire își aduce aportul într-o mare măsură limbajul, care „este o achiziție tardivă pe baza unei inteligențe prealabile de acțiune”. (T.Kulcsar, 1973). Limbajul este pentru inteligență, în același timp, o ocazie de a se exersa, deci de a se dezvolta și instrument pentru stabilirea și rezolvarea problemelor. Majoritatea autorilor sunt de acord că surditatea este responsabilă nu de o absență a capacității mintale ci de o întârziere a dezvoltării intelectuale. Conținutul gândirii la deficienții auditivi
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
atunci intitula Despre libertatea umană ca libertate gravitațională. Determinațiile cu care orice ființă umană pornește la drum și care fac parte din zestrea ei, ca „limite“ pe care nu ea le-a ales, dar dinlăuntrul cărora se înalță și se exersează propria noastră putință de alegere, au fost numite „fondul intim-străin“. Noi existăm ca ființe libere în măsura în care rămânem să „atârnăm“, să depindem de tot ceea ce vine de dinaintea alegerii noastre și care în felul acesta, fără să ne aparțină propriu-zis, ne constituie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ce secol, în ce țară, din ce părinți și aparținând cărei caste? Vorbind ce limbă și aparținând cărei religii? Laolaltă cu ființa, conștiența și finitudinea - sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba și religia alcătuiesc cercul limitelor dinlăuntrul căruia se exersează libertatea gravitațională ca libertate condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile ei de exersare, terenul ferm de pe care ea se ridică, sistemul de îngrădiri din mijlocul căruia ea se manifestă ca libertate. Caracteristica tuturor acestor limite - ființa, conștiența, finitudinea, sexul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
aduce în spațiul umilinței orice decizie care-l privește și în privința căreia nu a fost consultat. În felul acesta el pune în discuție însăși condiția libertății gravitaționale: capacitatea mea de a mă hotărî și de a hotărî nu se poate exersa decât pe un teren hotărât în prealabil. Cel orgolios ignoră faptul că umilința nu survine cu adevărat decât în clipa în care cineva hotărăște nu numai în privința mea, ci și în locul meu. Or, faptul de a fi, de a fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
respinge umilința ca dominație a inferiorului asupra superiorului și ca lezare a libertății. Elementele fondului intim-străin Libertatea gravitațională se exprimă ca decizie luată pe fondul constant al unor îngrădiri prealabile: capacitatea mea de hotărâre, ca expresie a libertății mele, se exersează dinlăuntrul unor hotare pe care, deși sunt ale mele, nu eu mi le-am dat. Înainte de a mă construi prin propriile mele hotărâri, sunt ceea ce sunt prin hotarele primite. Distanța dintre fondul intim-străin și lotul libertății mele este distanța dintre
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
imuabile, au caracter de fatalitate: sunt neputincios în fața lor și nu pot decât să le accept ca atare. Sexul, zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea („tribul“), epoca sunt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să devin femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura spirituală, după cum nu-mi pot alege alți părinți, altă rasă sau altă epocă decât aceea în care m-am născut. În
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
primite (ea mi-a fost conferită și vine, ca și celelalte limite, de dinaintea alegerii mele) în virtutea căreia pot alege și prin care, alegând, pot la rândul meu să institui limite. Numai că libertatea ca facultate a alegerii nu se poate exersa „liber“, ci doar îngrădită de celelalte limite care alcătuiesc fondul intim-străin. Sunt acestea singurele limite care îngrădesc - și totodată fac cu putință - exercițiul libertății și care, făcând-o să depindă de..., o transformă în libertate gravitațională? Libertatea ca alegere nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
doar îngrădită de celelalte limite care alcătuiesc fondul intim-străin. Sunt acestea singurele limite care îngrădesc - și totodată fac cu putință - exercițiul libertății și care, făcând-o să depindă de..., o transformă în libertate gravitațională? Libertatea ca alegere nu se poate exersa decât în măsura în care se bazează pe conștiința existenței unor posibilități variate, a căror realizare depinde numai de mine - pe conștiința existenței posibilităților mele. Libertatea este putința de a alege între mai multe posibilități ale mele. Ceea ce înseamnă că, pentru a putea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dintre care pot alege. Inventarul posibilităților, care este premisa putinței de a alege și condiția ei, este limita pe care o implică libertatea gravitațională și care o însoțește prin însăși esența ei; pentru că inventarul posibilităților înlăuntrul cărora alegerea se poate exersa este în mod fatal finit (infinitul nu e inventariabil), și el constituie în sine însuși o limită. Libertatea, ca libertate gravitațională, nu este îngrădită numai de setul predeterminat al limitelor fondului intim străin, ci și de setul finit al posibilităților
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]