12,343 matches
-
Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă raportate la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Curtea reține că acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente: ... 59. Cu privire la standardele de calitate a legii, astfel cum acestea rezultă din exigențele dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că o dispoziție legală trebuie să fie precisă, neechivocă și să instituie norme clare, previzibile și accesibile, a căror aplicare să nu permită arbitrarul sau abuzul
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
alin. (1) din Legea fundamentală, care consacră rolul Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. ... 68. Analizând punctual criticile de neconstituționalitate prin raportare la considerentele reținute anterior în jurisprudență și luând în considerare exigențele impuse de respectarea standardelor de calitate a legii, Curtea reține următoarele: ... 69. În ceea ce privește criticile aduse prevederilor art. I pct. 3 [cu referire la art. 8 alin. (1) lit. d)] din legea analizată, din perspectiva sferei de aplicare
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
totală, însă ea a precizat că această eventuală suplețe nu trebuie să afecteze calitatea și previzibilitatea legii. Calitatea, claritatea și previzibilitatea legii nu sunt obiective în sine, ci au ca finalitate să nu facă imposibilă adaptarea conduitei destinatarilor legii la exigențele actului normativ. În acest sens, cu titlu de exemplu a se vedea Decizia nr. 56 din 31 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 2 aprilie 2024, paragraful 35, și jurisprudența acolo citată. Prin
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din străinătate. Prin comparație, adăugarea condițiilor suplimentare de fond privind acordarea cetățeniei mai sus menționate rămâne vagă și imprecisă: „participare activă“, „realizări relevante“ și „contribuții deosebite“, fapt care conduce la concluzia nerespectării exigențelor de calitate specifice normelor juridice, claritate, precizie și previzibilitate, adică a art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 8. Art. I pct. 8 din Legea deferită controlului de constituționalitate, cu referire la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 21/1991 prevede
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
cetățeniei române, inclusiv în ipoteza redobândirii acesteia, se poate dispune doar atunci când există „certitudinea că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege“ , „orice îndoială“ cu privire la îndeplinirea vreuneia dintre ele ducând la respingerea cererii. ... 9. Prin raportare la exigențele de calitate a legii menționate mai sus și această dispoziție este criticabilă. Astfel, solicitantul de cetățenie poate dobândi sau redobândi cetățenia doar în cazul în care nu există niciun dubiu cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În limbajul
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
și poate părea chiar mai exigent decât cel utilizat în materie penală („dincolo de orice îndoială rezonabilă“). Pe cale de consecință el poate fie să dea expresie unui standard autonom, specific doar materiei cetățeniei, fie să exprime un grad de exigență mai ridicat în materia acordării cetățeniei decât cele utilizate în materie penală atunci când se face vorbire despre „îndoiala rezonabilă“. ... 11. Astfel, în materie penală, condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
21/1991 definește printre cazurile temeinic justificate pentru soluționarea cu prioritate a unor dosare privind cererile de acordare sau de redobândire a cetățeniei române și pe cel care constă în „existența unor motive imperative de interes public“. ... 14. Prin raportare la exigențele de calitate a legii menționate mai sus și această dispoziție este criticabilă dat fiind lipsa de claritate și de precizie a cazului nou introdus. Se constată că legiuitorul a făcut vorbire de un caz generic, fără precizarea unor criterii obiective
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
fi prioritizată. Acest fapt este, pe de o parte, susceptibil a da naștere la potențiale abuzuri ori manifestări arbitrare din partea Comisiei pentru cetățenie, iar pe de altă parte, de natură a nu permite petenților să își adapteze conduita la exigențele legale. ... În concluzie, apreciem că obiecția de neconstituționalitate cu privire la art. I pct. 3 cu referire la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, art. I pct. 8 cu referire la art. 12 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
art. 11, ale art. 52 alin. (1) teza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 sunt în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. În acest sens, reține că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. Dacă însă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. ... 23. Prin deciziile nr. 496 din 2 noiembrie 2022 și nr. 759 din 14 decembrie 2023, anterior citate, Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
posibilă. ... 28. De asemenea, în ceea ce privește continuitatea completului de judecată, instanța de control constituțional a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, prin prisma exigențelor regulii nemijlocirii ce decurge din prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenție (a se vedea Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, paragrafele 60 și 61, și Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovsek
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
14. Prin urmare, având în vedere că, în prezenta cauză, lipsa de diligență a autorului excepției de neconstituționalitate de a depune, la instanța de sesizare, notele complete privind excepția de neconstituționalitate invocată echivalează cu lipsa motivării acesteia, ținând seama de exigențele dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care stabilesc că sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală este
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la apărare și dreptul acuzatului de a dispune de timpul și de facilitățile necesare pentru pregătirea apărării sale. Pe de altă parte, instanța de contencios constituțional a reținut că încălcarea termenului conduce la eludarea exigențelor impuse de dispozițiile referitoare la înfăptuirea justiției, cuprinse în art. 124 din Legea fundamentală. A constatat că acest termen are natura juridică a unui termen peremptoriu. ... ... VI. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) 30. Din jurisprudența instanței de la
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
referitoare la înfăptuirea justiției, cuprinse în art. 124 din Legea fundamentală. A constatat că acest termen are natura juridică a unui termen peremptoriu. ... ... VI. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) 30. Din jurisprudența instanței de la Strasbourg se desprind exigențe suplimentare de natură a asigura un conținut mai profund dreptului la apărare și pentru buna înfăptuire a actului de justiție: – Cauza Daud contra Portugaliei - CtEDO a reiterat că drepturile omului și libertățile fundamentale trebuie să fie concrete și efective, iar
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
singurul care lasă neatins un termen real de 5 zile, prin adăugarea cel puțin a două zile suplimentare, acesta constituind intervalul de timp apreciat suficient de legiuitor pentru garantarea efectivă a dreptului la apărare al inculpatului, dar și pentru respectarea exigențelor privind înfăptuirea justiției care s-ar realiza pripit în lipsa unui termen rezonabil, necesar pentru studierea cauzei de către judecător, derularea ședinței și soluționarea sesizării, în scopul înlăturării oricărei aparențe de arbitrar în adoptarea soluției, obligație ce trebuie adusă, însă
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
ținând seama de experiența acumulată în cadrul proiectului-pilot derulat la nivelul județului Cluj pentru implementarea cărții electronice de identitate, de faptul că este necesară extinderea eliberării noului act de identitate la nivel național, astfel încât statul român să asigure îndeplinirea exigențelor impuse de art. 5 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/1.157 și același nivel de calitate a serviciilor care pot fi furnizate cetățenilor, luând în considerare că în cursul anului 2025 va fi extinsă la nivel național emiterea cărții electronice de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 17 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295935]
-
cont de faptul că măsurile propuse prin prezenta ordonanță de urgență concură la alinierea legislației române la aspectele reținute în hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-491/21, în considerarea celor mai sus precizate, din perspectiva exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, motivarea urgenței și a situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată este generată de existența unor dificultăți în aplicarea cadrului legal ulterior datei de 31 martie 2025 din perspectiva asigurării
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 17 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295935]
-
pentru a justifica derogarea de la regulile salarizării stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o simplă considerație de ordin subiectiv, ce nu poate avea valențele unei reale demonstrații de neconstituționalitate (paragraful 31). ... 29. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reținute, deoarece nu se poate susține că Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 631 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295946]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat în mod constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 631 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295946]
-
iulie 2024, precitată, Curtea a constatat că sintagma „instanța revocă amânarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei“ din cuprinsul art. 88 alin. (3) din Codul penal este clară, precisă și previzibilă, întrunind atât standardele de calitate a legii, cât și exigențele principiului legalității incriminării. Curtea a reținut că această manieră de reglementare a formelor de individualizare a pedepselor constituie opțiunea legiuitorului, fiind determinată de caracterul excepțional al acestora, de la regulile referitoare la executarea pedepselor penale, mai sus referit. În acest
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
multe infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului penal al pluralității de infracțiuni; legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere și instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și sancționarea pluralității de infracțiuni, așa încât noul Cod penal răspunde unei puternice exigențe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional. Potrivit expunerii de motive din proiectul de Lege privind Codul penal, într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
de îndatorire și de aceea un asemenea drept, când este recunoscut, poate fi supus unor limitări/condiționări în ceea ce privește categoria de beneficiari ori etapa procesuală vizată. ... 23. Mai mult, Curtea reține că, în măsura în care procurorul nu respectă exigențele art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală, atunci, în cazul emiterii rechizitoriului, suspectul devenit inculpat poate supune cenzurii judecătorului de cameră preliminară verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, întrucât, potrivit
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
proces echitabil. Câtă vreme, în funcție de particularitățile fiecărui caz, este dovedită privarea suspecților/inculpaților de drepturile conferite de Codul de procedură penală, fiindu-le grav afectat dreptul la apărare în cursul urmăririi penale, atunci probele și actele întocmite cu nerespectarea exigențelor legale pot fi înlăturate până la încheierea procedurii de cameră preliminară. ... 24. Pe de altă parte, faptul că nu este posibilă dobândirea calității oficiale de suspect imediat ce organele de urmărire penală au fost sesizate cu privire la săvârșirea unei
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
prin raționamente de natură să substituie normele juridice, în condițiile în care jurisprudența nu constituie izvor de drept, așa încât înțelesul unei norme să poată fi clarificat pe această cale. Cu toate că principiile care guvernează atât „condiționalitățile, criteriile și exigențele“, cât și obligațiile judecătorului de cameră preliminară, inclusiv cele la care se face referire în art. 280-282 din Codul de procedură penală, ar trebui să fie „universal valabile și aplicabile“, susține că, în realitate, acestea au un înțeles și o
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]
-
diferite, de la caz la caz și de la judecător la judecător. Astfel, susține că, în procese penale diferite, înțelesul normelor care reglementează procedura de cameră preliminară este diferit și chiar contradictoriu. De asemenea, sunt diferite și „condiționalitățile, criteriile și exigențele“ de verificare a regularității rechizitoriului și de verificare a legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale, care garantează respectarea drepturilor constituționale, a normelor convenționale și a principiilor fundamentale ale procesului penal. Consideră că sunt aplicate „standarde“ diferite în ceea
DECIZIA nr. 508 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296523]